INTRODUCERE

Sistemul de alimentare cu energie electrică (SAEE) a întreprinderii industriale

este destinat pentru asigurarea cu energie electrică a consumatorilor acesteea. SAEE
a întreprinderii este racordat la SEE şi asigură functionarea sistemului tehnologic al
întreprinderii, adică prezintă veriga de legatură dintre ultimile două. Din aceste
considerente ele asigură eficienţa procesului de producere al întreprinderii.
Asigurarea cu energie electrică la parametrii calitativi şi cantitativi ceruţi îi revine
sistemului electroenergetic care prezintă ansamblul instalaţiilor utilizate pentru
producerea, transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice,
legate printr-un proces comun de funcţionare.
De aceea la proiectarea SAEE a întreprinderilor industriale se va realiza o tratare
ingenerească a problemelor ce vizează de a fi rezolvate şi ordonarea activităţii în
acest domeniu.
La întreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul
electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la întreprindere
există staţie principală coborîtoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare
electrice de 10 kV şi a posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se
pot alimenta direct de la SPC sau PCD.
Pentru a prelua din SEE energia electrică necesară unei întreprinderi industriale
se realizează linii şi staţii de racordare la sistem.
În secţii se amplasează posturi de transformatoare cu ID-0,4 kV. Unele receptoare
electrice se alimentează de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la
conductoare-bare.
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a
întreprinderii este complicată deoarece conţine un numar mare de receptoare
electrice, respectiv dulapuri de distribuţie şi instalaţii de distribuţie. Dimensionarea
reţelelor electrice şi dezvoltarea acestora se efectueaza prin calcule, evaluari şi
comparări tehnico-economice. În rezultat asigurînduse un SAEE a întreprinderii
fiabil, optim, cu o siguranţă înaltă în funcţionare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Particularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)Distanța întreprinderii pînă la sursa de alimentare (stația de transformare raională cu
2 transformatoare , 3 înfașurari 110/35/10 kV) este de 21 km.
2)Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic este de 2000 MVA,reactanța 0,8

Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală

Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW
1 Secția electric 456
2 Secția instrumentală 1200
3 Secția de prelucrare termică 2160
4 Secția de echipament nestandardizat 480
5 Secția de strunguri automatizate 2964
6 Secția de asamblare 960
7 Secția de ștanțare 2400
8 Secția mecanica 3120
9 Secția de galvanizare 2812
10 Secția de compresoare 540
11 Secția de forjare 4560
12 Secția turnatorie 2026
13 Secția de ambalaj 240
14 Depozit 72
15 Bloc administrative 192
16 Cantina 384
17 CPL de uz casnic 3600

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din

Alimentarea cu energie electrică a uzinei mecanice are destinația de

producere a pieselor mecanice,utilaje mecanice.Uzina mecanică are 2 căi de
alimentare cu e.e. iar după continuitatea în AEE face categoria I,II.
1)Secția electrică respectiv mecanică are ca destinație reparația mașinilor
electrice și a diferitor agregate. Dupa continuitea în AEE face parte din cat.II.
2)Secția instrumentală are ca destinație repararea instrumentală.Conform
caracteristicii de continuitate I se atribuie gradul III.
3)Secția de prelucrare termică .În această secție se efectueaza prelucrarea
termică a diferitor metale.AEE se va realiza prin 2 căi.
4)În secția de echipament nestandardizat se efecuează prelucrarea
echipamentului nestandardizat.Categoria după continuitate este III deci necesită o
cale de alimentare cu energie electric.
5)Secția de asamblare.Din ea fac parte totalitatea pieselor ,utilajelor care
acționează cu o unitate funcțională bine definită.După continuitatea în AEE face
parte din categoria I.
6)În secția de galvanizare are loc galvanizarea metalului turnat cu scopul de a
preveni coroziunea sa. AEE la fel se va realize prin 2 cai.
7)Sectia de compresoare asigură fucționarea integră a întreprinderii de aceea
alimentarea cu AEE se va realize obligatoriu prin 2 căi.
8)În secția de forjare are loc preclurarea metalului,deci este una din secțiile de bază
de aceea după continuitatea în AEE face parte din categoria I.
9)Turnătoriei îi revine destinația de turnare a pieselor metalice iar alimentarea cu
AEE se va realize prin 2 căi.
10) Din blocul administrativ fac parte încaperile pentru personal și conducerea
întreprinderii.După continuitatea în AEE face parte de categoria III.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor
Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu
pe plan în incinta după continuitate si explozii
1. Normal I П-II
2. Normal III П-II
3. Prăfuit II П-I
4. Uscat I П-II
5. Normal II -
6. Normal I П-I,B-I
7. Uscat II B-II
8. Normal III -
9. Chimic activ I B-II
10. Uscat II П-I
11. Prăfuit II B-Ia
12. Torid I B-I
13. Uscat II П-I,B-I
14. Normal III П-II
15. Uscat III -
16. Normal III -
17. Uscat II -

[1,p.30-32]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL
PENTRU ÎNTREPRINDERE
Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg ϕ

Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul

de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ=
√ cos2 φ
−1

cosφ – factorul de putere;

1
tgφ1=
√ cos2 φ
−1

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Scalc. = √ P2c .tot . +Q2calc
Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:
Pinst
r=
√ m∗π
,

kW
unde : m = are valori : 0,5..1,
kW
m2
[ ] mm 2

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,9*456=410,4[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 0,85*0,019*5760 =93,02[kW]

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=410+93,02= 503,02[kW]

Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =503,02*0,23=115,69[kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
Scalc.1 = √ P2c .tot . +Q2calc

Scalc.1 = √ 503,022+115.69 2 =516,16 [kVA]

Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
Pinst 456
r=
√ m∗π
, r1 =
√ 0,7∗3,14
= 14,2 [mm]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină analogic
şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul

Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y

Plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 456 0,9 0,23 0,85 0,019 5760 205 225
2. 1200 0,3 1,17 0,85 0,015 12544 205 370
3. 2160 0,6 1,23 0,6 0,016 7686 205 505
4. 480 0,8 1,02 0,95 0,016 9960 450 495
5. 2964 0,5 1,73 0,6 0,016 14400 450 300
6. 960 0,5 1,48 0,75 0,013 12450 720 505
7. 2400 0,2 1,02 0,75 0,016 10200 720 350
8. 3120 0,7 0,8 0,95 0,016 7950 720 235
9. 2812 0,5 1,14 0,9 0,018 13500 955 410
10. 540 0,9 1,29 0,95 0,07 1725 955 195
11. 4560 0,45 1,34 0,83 0,016 5760 205 655
12. 2026 0,9 1,75 0,85 0,019 7110 490 655
13. 240 0,62 1,33 0,95 0,014 2700 750 655
14. 72 0,9 1,17 0,6 0,016 4725 925 655
15. 192 0,85 0,75 0,95 0,019 2070 300 80
16. 384 0,40 1,73 0,9 0,018 2070 555 80
17. 360 0,85 0,75 0,9 0,014 2070 795 80

[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii

Nr.pe Pcalc. Pc.il [kW] Pc.tot Qcalc. Scalc. R

plan [kW] [kW] [kvar] [30,4] [mm]
1. 410 93,02 503,02 115,69 516,15 14,2
2. 360 159,93 519,93 608,31 800,23 23,3
3. 1296 73,78 1369,78 1684 1369,78 31,4
4. 384 151,39 535,39 546,09 764,75 14,7
5. 1482 138,24 1620,24 2803,01 3237,69 36,7
6. 480 121,38 501,38 889,83 602,11 20,9
7. 480 122,4 602,4 614,44 863,47 33
8. 2184 120,84 2304,84 1843,87 2951,63 37,7
9. 1406 218,7 1624,7 1852,15 2463,74 35,8
10. 270 114,71 384,71 496,27 627,92 15,6
11. 2052 78,336 2130,33 2854,64 3562,51 45,6
12. 1823 114,66 1937,66 3390,9 3905,47 30,4
13. 148 35,91 183,91 244,6 306,02 10,4
14. 64,8 25,36 63,36 74,13 97,51 5,6
15. 163 37,36 200,36 150,27 250,45 8,6
16. 153 33,53 186,53 322,69 372,72 8,3
17. 306 26,08 332,08 249,06 415,1 11,9
∑ 14719,75 17058,04

Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

totală de calcul pentru toată întreprinderea :

Sc într . = K s * √ ¿ ¿

unde :
Pic .tot - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin

înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%

de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Q ic .tot – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în

înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi

capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
Q ic .tot = √ ¿ ¿

În care : Kînc. K nc . - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
K s - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9.

Sc. într= 0,9 * √ ¿ ¿ =

= 26221,3 [kVA]

3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE

Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:

S c .într
U c =4 ,34 √l+16 P , unde
P=
2

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];
P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].

În baza rezultatului obţinut pentru

Uc , din şirul tensiuniloir nominale standard se
aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:

26,2
Uc

Varianta I
√
=4,34 21+16∗

Uc ≤ Un =
2
=65,9[ kV ]

110 [kV]
Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]
S c. într . /2 26221,3/2
I c= = =68,81[ A]
√ 3∗U n √ 3∗110
Ic
F calc . =
J ec

68,81
F calc . = =62,55 [mm2 ]
1,1
2
Fst. = 70 [mm ] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
ro = 0,42 [ Ω /Km] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
xo = 0,35[ Ω /Km] – din [5,p.363,tab.П1-3 ]

d = 11,4[mm] - din [5,p.361,tab.П1-1 ]

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I

R=r 0∗l R= 0,42*21=8,82[ Ω ]

X =x 0∗l X = 0,35*21=7,35 [Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 ∆U=
∑ P c. tot .∗R+∑ Qc .tot .∗X =[V ]
Un
14719,75∗8,82+17058,04∗7,35
∆U= =2320,05 [ V ]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 2,32
∆U= ∗100 [ % ] ∆U= ∗100=2,1 [ % ]
Un 110

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

26221,3
216,52
2 F c= =196,83 [ mm2 ]
I c= =216,52 [ A ] 1,1
1,73∗35
2
Fst = 185 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:

R = 0,154*21= 3,234[Ω]

X = 0,268* 21= 5,628[Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
14719,75∗3,234+17058,04∗5,628
∆U= =3948,77 [ V ]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
3,94
∆U= ∗100=11,25 [ % ]
35
Concluzii: După efectuarea calculului pierderilor de tensiune am ales tensiunea de
alimentare de 110 kV,deoarece pierderile sunt mai mici (2,1%), iar întreprinderea își
permite procurarea unui echipament mai scump.

4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :
Sc .într
Sc .tr =
n∗K înc

unde: S c . într . – puterea de calcul pentru întreprindere ;

n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
26221,3
Sc .tr = =18729,5 [ kVA ]
1,4

Varianta I
S nom ≤S ctr nT = 16000 [kVA]
S

Varianta II
S nom ≥S ctr nT= 25000 [kVA]
S

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:

Sc . într
K înc =
în regim normal:
n⋅Snom .tr
Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
S c . într
av K av
înc =
K înc ≤1,4 ( n−1 )⋅S nom. tr

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I
26221,3 26221,3
K înc = =0,81 K av
înc = =1,62
2∗16000 16000
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II
26221,3 26221,3
K înc = =0,52 K av
înc = =1,04
2∗25000 25000
Concluzii:Puterea nominală a transformatorului ales este de 25000 kVA.În regim de
avarie K avînc =1,04 ceea ce satisface condițiilor cerute ( K avînc ≤1,4).Datele tehnice ale
transformatorului ales:ТДН 25000/110 :
i 0=0,75 % ,U SC =10,5 % , ∆ P SC =120 kW , ∆ Pm . g=25 kW .

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n
n
∑ Pi⋅X ∑ Pi⋅Y
1
X= 1 Y= n
n
∑ Pi ∑ Pi
1 1

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :

12911668 10668328
X= =518 [ m ] Y= =428 [ m ]
24926 24926

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE
Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.

S calc . 3905
Sc .tr = S c .tr = =2789 [ kVA ]
n∗K înc 1,4
S calc . 3905
K înc . = K înc = =¿ 0,78
n∗S nom. tr 2∗2500
S calc . 3905
K av .
înc . = K av
înc = =1,56
(n−1)∗Snom .tr 2500

Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT

Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată Avarie
sarcină [kW]
a în AEE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 12
1 I 3905 2x2500 0,78 1,56 -405

2 11 II 3562 2x2500 0,71 1,42 -62

3 8,7 III,II 3814 2x2500 0,76 1,52 -314

4 13,14,9,6 I,II,III 3478 2x2500 0,69 1,38 -

5 1,2,3 I,II,III 2685 2x1600 0,83 1,07 -

15,16,17,
6 II,III 1164 2x1600 0,72 - -
10
7 5,4 I,II 4001 2x2500 0,8 1,6 -501

Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot
Pdec1 = 1.4 * 2500-3905=-405 (kV)

6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.

7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sc
I c= [A]
√ 3U n
Ic
F c= 2 ¿
- calculul secţiunii:
j ec ¿ [mm ]
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm 2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic ¿ Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
Sc
I c=
√ 3∗U n

7383
I c= =213[A]
2 √ 3∗10

213
F ec .= =152[ A ]
1,4

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.

Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune

Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ. Ω Ω
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
cablului km km
SPC-PT1 213 ААШв 275 0,206 0,075 0,6
3x150
7383 152
PT1-PT4 102 ААШв 165 0,443 0,086 0,45
3x70
3478 72

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 SPC-PT5 183 ААШв 240 0,258 0,051 0,12
3x120
6247 130
PT5-PT2 104 ААШв 165 0,443 0,086 0,21
3x70
3562 74
SPC-PT3 229 ААШв 275 0,206 0,079 0,54
3x150
7815 163
PT3-PT7 115 ААШв 163 0,443 0,086 0,27
3x70
4001 82
SPC-PT6 68 ААШв 140 0,63 0,09 0,49
3x150
1164 48
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]

8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 - instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea
schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.

9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se

S
x L =x o⋅l⋅ 2b
determină: U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.

Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,
Pentru transformator:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 U sc Sb
x o= ⋅
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x= x=x s⋅
S sc sau Snom

Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.

După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
K

Zec
Eec
h
h
unde: Eech – este forţa electromotoare sumară

Z ech =√ r 2ech+ x2ech - impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se

neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Sb
I b=
√ 3⋅U b
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:

E ech
I '' = ⋅I ,[ kA ]
Z ech b
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 i ş =√ 2⋅k s ș⋅I '' ,[ kA ]
unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:

Isc = √2 *I p.o +i a,t

unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−t s c
Ta
i a ,t =√ 2∗I p .o∗e

în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,

tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor

Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]

Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Es= 1
SEE
S s = 2000MVA
X sist
X = O,8
s

XL
L=21 km
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=25000kVA X spc
SPC
K3 USC = 10,5 %

X L1
L1 L1=0, 6 km
X 0 =0,075Ω/km
K2
L2=0, 45 km
L2 X L2
K2 X0 =0, 086Ω/km

Snt= 2500 kVA K1

PT4 X PT
USC =6,5%
K1

Efectuam calculele reactanțelor:

Sb =1000 MVA deoarece Sn . sist >1500 MVA , X s=0,8
X s∗S b 0,8∗1000
X sist = = =0,4
Ss 2000
x 0∗L∗Sb 0,4∗21∗1000
X L= 2
= =0,63
U med 115 2
U sc∗S b 10,5∗1000
X SPC = = =4,2
100∗Str . spc 100∗25
x 01∗L1∗Sb 0,075∗0,6∗1000
X L1= 2
= =0,4
U med 10,5 2
X 02∗L2∗Sb 0,086∗0,45∗1000
X L2= 2
= =0,35
U med 10,52

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 U sc∗Sb 6,5∗1000
X PT = = =26
100∗S tr . PT 100∗2,5

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Es

X rez1
K1

X PT 2 X L 22 X L 12 X SPC2 X L 2 676 0,12 0,16 17,64 0,4

X rez1= + + + + + X sist = + + + + + 0,4=15,362
2 X PT 2 X L 2 2 X L 1 2 X SPC 2 X L 52 0,7 0,8 8,4 0,26

Sb 1000
∗U 2 ∗0,4
√ 3∗U b 1,73∗0,42 55[kA]
I b= = =¿
U1 10
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55=3,6 [ kA ]
X rez 1 15,362
i ș= √2∗K ș∗I p . o=1,41∗1,369∗3,6=6,9 [ kA ]

Pentru K2

2
X 676
X rez2= X rez 1− PT =15,362− =2,4
2 X PT 52

Sb 1000
I b= = =55,05 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55,05=22,9 [ kA ]
X rez 2 2,4
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,369∗22,9=44,2 [ kA ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 PentruK3
X SPC 2 X L2 17,64 0,4
X rez3= + + X sist= + + 0,4=4,04
2 X SPC 2 X L 8,4 0,26
Sb 1000
I b= = =55,05 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10 ,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55,05=13,6 [ kA ]
X rez 3 4,04
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,608∗13,6=30,83 [ kA ]

Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2

Tabelul 9.2
Punctul I p .o , [ kA ] Kș Ta,S i ș ,[kA ] I sc ,[kA ]

de S/C
K1 3,6 1,369 0,01 6,9 3,6
K2 22,9 1,369 0,01 44,2 22,9
K3 13,6 1,608 0,01 30 13,6

10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR

ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 - Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.

Un =110 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-110/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 110 [kV] Unom= 110 [kV]
Il= 131 [A] Imax= 183 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 13,6 [kA] ilim.dim. = 63 [kA]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Bsc= 187 [kA 2*s] I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab.5.5. ]

Snt 25000
I l= = =131 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗110
1,4 S nt 1,4∗25000
I max= = =183 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗110

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =13,62∗3=187 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-110У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 110 [kV] Unom= 110 [kV]
iş= 13,6 [kA] ilim.dim.= 42 [kA]
Bsc= 187 [kA *s]
2
I term  tterm= 2500 [kA 2*s]
2

[1,p.180,tab.7.11.]

Tabela 10.3. Descarcator

Tipul: PBO-3Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins=110 [kV] Unom= 110 [kV]
Il= 131 [A] Imax= 183 [A] Inom= 400 [A]
iş= 13,6 [kA] ilim.dim.= 46 [kA]
Bsc= 187 [kA *s]
2
I termtterm= 900
2
[kA 2*s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

Tabela 10.4.1 Întrerupător

Tipul: ВMПЭ-20
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 1445 [A] Imax= 2023 [A] Inom= 2500 [A]
Isc= 22,9 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş = 44,2 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 1573 [kA 2*s] I termtterm= 1600
2
[kA 2∗¿ s]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 [3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 25000
I l= = =1445 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

1,4 S nt 1,4∗25000
I max= = =2023 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =22,92∗3=1573 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.4.2 Întrerupător

Tipul: ВММ-10-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc= 22,9 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş = 44,2 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 1573 [kA 2*s] I termtterm= 4800
2
[kA 2*s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 2500
I l= = =144 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =202 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =22,92∗3=1573 [ kA 2∗s ]

Tabelul 10.5. Separator

Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 400 [A]
iş = 44,2 [kA] ilim.dim.=52 [kA]
Bsc= 1573 [kA 2*s] I term.  tterm.= 4800
2
[kA 2*s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]

Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tipul: ТПЛK-10-УЗ
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 1445 [A] Imax= 2023 [A] Inom1= 2500 Inom2= 5 [A]
iş = 44,2 [kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 1573 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +1,8+0,1=2,3 [ Ω ]
I 22

Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent

Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom1= 300 Inom2= 5 [A]
iş = 44,2 [kA] ilim.din.= 35,2 [kA]
Bsc= 1573 [kA 2*s] I2term  tterm.= 300 [kA 2*s]
r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +2,3+0,1=2,8 [ Ω ]
I 22

Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune

Parametrii de calcul Tipul: HTMИ-10

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Parametrii nominali
Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
S2=24,96 [V ∗A] S2.nom=500 [V ∗A]
[1,p.188,tab.7.17.]

S2= √ Pap .2 +Qap . 2=√ 232 +9,72 =24,96[V*A]

Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-250-50Y3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc= 22,9 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[5, pag.255, tab.5.4]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

Tabela 10.9. Întrerupător automat

Tipul: Э25
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom= 6300 [A]
Isc= 3,6 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[1,p.91,tab.4.10]

Snt 2500
I l= = =3612 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =5057 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4

Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom1= 8000, Inom2= 5 [A]
iş = 6,9 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 38,9 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =3,62∗3=38,9 [ kA 2∗s ]

Concluzie:
În proiectul de curs a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
mecanice . Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de la statia raionala a SEE,in care
sint instalate doua transfoarmatoare .
Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 110kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДH-25000/110.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în
alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.
Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este magistrală.
Posturile de transformare ale secţiilor au fost alese de tip exterior cît și
interor. Transfoarmatoarele de putere alese pentru posturile de transformare sunt de 2
tipuri TM-1600/10 si TM-2500/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).

BIBLIOGRAFIE

1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем

электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data