INTRODUCERE

Sistemul electroenergetic este ansamblul instalațiilor utilizate pentru

producerea, transformarea (conversia), transportul si distribuția energiei electrice
legate printr-un proces comun de funcționare.

În componența sistemului electroenergetic intra centralele electrice:

-        centralele termoelectrice;

-        centrale nuclearo-electrice;

-        centrale hidroelectrice;

-        centrale elctrice cu termoficare;

-        stații de transformare, stații de distribuție, linii electrice de transport ale rețelei

electrice.

Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale se crează

pentru a alimenta cu energie electrică receptoarele electrice din incinta înterprinderii.
Prin receptor electric se ințelege dispozitivul care transformă energia electrică in altă
formă de energie (exemplu: motoare elctrice, cuptoare electrice, corp iluminat, aparat
de sudare etc). Acest sistem, de alimentare cu energie electrică a întreprinderii, este
intermediar între sistemul electroenergetic dintr-o parte si sistemul tehnologic al
întreprinderii din alta parte. Aceste 3 sisteme sînt încadrate intr-un proces unic de
producere, transportare, transformare si consum al energiei electrice.

Schema de principiu mult simplificată a unui sistem de alimentare cu energie

electrică a întreprinderii este complicată deoarece poate sa conțină sute de receptoare
electrice, sute de dulapuri de distribuție, zeci de  instalații de distribuție ID- 10 kV. În
cazul cind puterea instalata a intreprinderii este relativ mică si distanța de la statia
sistemului electroenergetic nu este mare este posibila alimentarea la tensiunea 10kV.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 În acest caz pe teritoriul întreprinderii se construieste un punct central de alimentare
(PCA) de la care se efectuează distribuirea energiei electrice in interiorul
întreprinderii. În cazul cînd întreprinderea are propria centrală electrică, atunci rolul
de punct central de alimentare îl joacă instalația de distribuție a centralei electrice. La
întreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul electroenergetic se
efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la întreprindere există stație principală
coboritoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare electrice de 10 kV si a
posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se pot alimenta direct de
la SPC sau PCA. În secții se amplasează posturile de transformatoare cu ID-0,4kV.
Unele receptoare electrice se alimenteaza de la aceste ID, altele de la dulapurile de
putere sau de la conductoare-bare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Particularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)AEE poate fi efectuata de la stația raională în care sunt instalate 2 transformatoare
cu puterea 15000 kVA fiecare și cu tensiunea primară de 110kV,medie 35,2 kV și 10kV.
2)Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic este de 1000 MVA,reactanța 0,8 .
3)Diastanța de la stația raională pînă la uzină este de 1,5 km.

Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală

Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW
1 Secția electrică 874
2 Secția instrumentală 2300
3 Secția de prelucrare termică 4140
4 Secția de echipament nestandardizat 920
5 Secția de strunguri automatizate 2470
6 Secția de asamblare 1840
7 Secția de ștanțare 4600
8 Secția mecanica 2600
9 Secția de galvanizare 2344
10 Secția de compresoare 1035
11 Secția de forjare 3800
12 Secția turnatorie 3884
13 Secția de ambalaj 460
14 Depozit 138
15 Bloc administrativ 768
16 Cantina 736
17 Secția de uz casnic 690

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din
Alimentarea cu energie electrică a uzinei mecanice are destinația de producere
a pieselor mecanice,utilaje mecanice.Uzina mecanică are 2 căi de alimentare cu
e.e. iar după continuitatea în AEE face parte din categoria I.
1)Secția electrică respectiv mecanică are ca destinație reparația mașinilor
electrice și a diferitor agregate. Dupa continuitea în AEE face parte din cat.II.
2) Secția de compresoare .Această secţie este prevăzută pentru producerea
aerului comprimat şi frigului.Aerul comprimat este produs de compresoare şi este
utilizat la suflarea,curăţarea utilajelor şi pentru funcţionarea maşinilor tehnologice
de aceea alimentarea cu AEE se va realize obligatoriu prin 2 căi.
3)Secția de prelucrare termică .În această secție se efectueaza prelucrarea
termică a diferitor metale.AEE se va realiza prin 2 căi.
4)În secția de echipament nestandardizat se efecuează lucrări asupra
echipamentului nestandardizat.Categoria după continuitate este III deci necesită o
cale de alimentare cu energie electric.
5)Secția de asamblare.Este destinată asamblării diferitor piese pentru crearea
diferitor mecanisme.După continuitatea în AEE face parte din categoria I.
6)În secția de galvanizare are loc galvanizarea metalului turnat cu scopul de a
preveni coroziunea sa. AEE la fel se va realize prin 2 cai.
8)În secția de forjare are loc preclurarea metalului,deci este una din secțiile de
bază de aceea după continuitatea în AEE face parte din categoria I.
9)Turnătoriei îi revine destinația de turnare a pieselor metalice iar alimentarea
cu AEE se va realize prin 2 căi.
10) Din blocul administrativ fac parte încaperile pentru personal și conducerea
întreprinderii.După continuitatea în AEE face parte de categoria III.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor
Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu
pe plan în incinta după continuitate si explozii
1. Normal II П-I
2. Normal III П-II
3. Uscat I П-I
4. Normal II П-II
5. Normal II -
6. Normal II П-I,B-I
7. Uscat II B-II
8. Normal III -
9. Chimic activ I B-II
10. Uscat II П-I
11. Torid I B-Ia
12. Torid I B-I
13. Normal II П-III
14. Normal III П-II
15. Normal III П-III
16. Normal III П-II
17. Normal II П-II

[1,p.30-32]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL
PENTRU ÎNTREPRINDERE
Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg ϕ

Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul

de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ=
√ cos2 φ
−1

cosφ – factorul de putere;

1
tgφ1=
√ cos2 φ
−1

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Scalc. = √ P2c .tot . +Q2calc
Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:
Pinst
r=
√ m∗π
,

kW
unde : m = are valori : 0,5..1,
kW
m2
[ ]
mm 2

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,4*874=349,6[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 0,6*0,015*10000 =90[kW]

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=349,6+90= 439,6[kW]

Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =439,6*0,8=351,68 [kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
Scalc.1 = √ P2c .tot . +Q2calc

Scalc.1 = √ 439,6 2+351,682 =562,96 [kVA]

Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
Pinst 874
r=
√ m∗π
, r1 =
√ 1∗3,14
= 16,7 [mm]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină analogic
şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul

Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y

Plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 874 0,4 0,8 0,6 0,015 10000 160 220
2. 2300 0,2 0,8 0,95 0,015 32500 160 346
3. 4140 0,7 0,9 0,95 0,019 17500 160 470
4. 920 0,2 0,8 0,95 0,019 14687 320 450
5. 2470 0,4 0,6 0,95 0,019 24000 320 280
6. 1840 0,2 0,8 0,95 0,016 26975 481 448
7. 4600 0,4 0,6 0,95 0,016 20700 481 330
8. 2600 0,2 0,8 0,95 0,016 20700 481 230
9. 2344 0,5 0,85 0,95 0,027 53500 682 360
10. 1035 0,4 0,8 0,95 0,016 5400 682 195
11. 3800 0,45 0,75 0,95 0,019 11500 160 552
12. 3884 0,6 0,75 0,95 0,019 13537 379 552
13. 460 0,3 0,8 0,95 0,018 6250 580 552
14. 138 0,3 0,8 0,6 0,018 6875 712 552
15. 768 0,4 0,8 0,9 0,016 6300 227 49
16. 736 0,4 0,9 0,9 0,016 6300 430 49
17. 690 0,4 0,9 0,9 0,016 6300 650 49

[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii

Nr.pe Pcalc. Pc.il [kW] Pc.tot Qcalc. Scalc. R

plan [kW] [kW] [kvar] [30,4] [mm]
1. 349,6 90 439,6 351,68 562,96 16,7
2. 460 135 595 431,6 629,13 27,06
3. 2898 315,87 3213,87 2892,48 3711,8 36,31
4. 374 149,5 523,5 359,28 601,4 17,11
5. 988 298,6 1286,6 863,66 1678,6 28,04
6. 368 161,4 529,4 411,25 614,4 24,2
7. 1040 314,64 1354,64 812,78 1579,7 38,2
8. 468,8 201,3 670,1 626,75 801,95 28,77
9. 517,5 137,27 654,77 531,4 703,4 27,32
10. 1520 82,08 1602,08 1281,66 2051,6 18,15
11. 1553,6 207,57 1761,17 1320,87 2201,4 34,78
12. 2760 244,34 3004,34 2253,25 3655,4 35,17
13. 138 58,9 196,9 134,89 231,5 12,19
14. 41,4 18,87 60,27 92,52 105,45 6,62
15. 307,2 90,72 397,92 318,33 509,5 15,6
16. 294,4 90,72 385,12 346,60 518 15,3
17. 276 90,72 366,72 330,04 493,3 14,8
∑ 19176,93 14940,96

Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

totală de calcul pentru toată întreprinderea :

Sc într . = K s * √ ¿ ¿

unde :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pic .tot - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin

înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%

de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.

Q ic .tot – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în

înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi

capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
Q ic .tot = √ ¿ ¿

În care : Kînc. K nc . - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
K s - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9.

Sc. într= 0,9 * √ ¿ ¿ =

= 23125,97 [kVA]

3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE

Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:

S c .într
U c =4 ,34 √l+16 P , unde
P=
2

în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].

În baza rezultatului obţinut pentru

Uc , din şirul tensiuniloir nominale standard se
aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:

23,125
Uc

Varianta I
√
=4,34 1,5+16∗
2
Uc ≤ Un =
=59,02[ kV ]

110 [kV]
Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]
S c. într . /2 23125,97 /2
I c= = =61,83 [ A]
√ 3∗U n √3∗110
Ic
F calc . =
J ec

61,83
F calc . = =56,20[ mm2 ]
1,1
2
Fst. = 70 [mm ] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
ro = 0,447 [ Ω /Km] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
xo = 0,245[ Ω /Km] – din [5,p.363,tab.П1-3 ]

d = 11,4[mm] - din [5,p.361,tab.П1-1 ]

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I

R=r 0∗l R= 0,447*1,5=0,67[ Ω ]

X =x 0∗l X = 0,245*1,5=0,36 [Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 ∆U=
∑ P c. tot .∗R+∑ Qc .tot .∗X =[V ]
Un
19176,93∗0,67+14940,96∗0,36
∆U= =165,7 [ V ]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 0,165
∆U= ∗100 [ % ] ∆U= ∗100=0,15 [ % ]
Un 110

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

23125,97
190,9
2 F c= =173,5 [ mm2 ]
I c= =190,9 [ A ] 1,1
1,73∗35
2
Fst = 185 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:

R = 0,169*1,5= 0,25[Ω]

X = 0,21* 1,5= 0,23[Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
19176,93∗0,169+14940,96∗0,23
∆U= =182,24 [ V ]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
0,182
∆U= ∗100=0,52 [ % ]
35
Concluzii: După efectuarea calculului pierderilor de tensiune am ales tensiunea de
alimentare de 110 kV,deoarece pierderile sunt mai mici (0,15%), iar întreprinderea își
permite procurarea unui echipament mai scump.

4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE

Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sc .într
Sc .tr =
n∗K înc

unde: S c . într . – puterea de calcul pentru întreprindere ;

n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
23125,97
Sc .tr = =16518,5 [ kVA ]
1,4

Varianta I
S nom ≤S ctr nT = 16000 [kVA]
S

Varianta II
S nom ≥S ctr nT= 25000 [kVA]
S

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:

Sc . într
K înc =
în regim normal:
n⋅Snom .tr
Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
S c . într
av K av
înc =
K înc ≤1,4 ( n−1 )⋅S nom. tr

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 23125,97 23125,97
K înc = =0,72 K av
înc = =1,44
2∗16000 16000
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II
23125,97 23125,97
K înc = =0,52 K av
înc = =1,04
2∗25000 25000
Concluzii:Puterea nominală a transformatorului ales este de 25000 kVA.În regim de
avarie K avînc =1,04 ceea ce satisface condițiilor cerute ( K avînc ≤1,4).Datele tehnice ale
transformatorului ales:ТДН 25000/110 :
i 0=0,75 % ,U SC =10,5 % , ∆ P SC =120 kW , ∆ Pm . g=25 kW .

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n
n
∑ Pi⋅X ∑ Pi⋅Y
1
X= 1 Y= n
n
∑ Pi ∑ Pi
1 1

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :

X =371,58 [ m ] Y =372,89 [ m ]

5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.

S calc . 3655
Sc .tr = S = =2610 [ kVA ]
n∗K înc c .tr 1,4
S calc . 3655
K înc . = K înc = =¿ 0,73
n∗S nom. tr 2∗2500
S calc . 3655
K av .
înc . = K av
înc = =1,46
(n−1)∗Snom .tr 2500

Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată Avarie
sarcină [kW]
a în AEE
12
1 I 3655 2x2500 0,73 1,46 -155

2 11,13,14 I,II,III 2591 2x2500 0,52 1,04 -

3 3 I 3711 2x2500 0,74 1,48 -211

4 1,2,4,5 II,III 3439 2x2500 0,69 1,38 -

5 6,7,8 II,III 2991 2x2500 0,6 1,2 -

6 9,10 I,II 2755 2x2500 0,56 1,12 -

7 15,16,17 II,III 1521 2x1600 0,51 1,02 -

Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot
Pdec1 = 1.4 * 2500-3711=-211 (kV)

6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.
Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.

7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului;
Sc
I c= [A]
√ 3U n
Ic
F c= ¿
- calculul secţiunii:
j ec ¿ [mm 2 ]
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm 2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic ¿ Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
Sc
I c=
√ 3∗U n

6246
I c= =180,52[A]
2 √ 3∗10

180,52
F ec .= =128,9[ A ]
1,4

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.

Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ. Ω Ω
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
cablului km km
SPC-PT2 180,52 128,9 ААШв 275 0,206 0,075 0,21
3x150
6246
PT2-PT1 105,6 75,45 ААШв 165 0,443 0,086 0,075
3x95
3655
SPC-PT3 206,64 147,6 ААШв 275 0,206 0,075 0,17
3x150
7150
PT3-PT4 99,3 68,9 ААШв 165 0,443 0,086 0,069
3x70
3439
SPC-PT5 166 118,62 ААШв 240 0,258 0,051 0,73
3x120
5746
PT5-PT6 79,6 56,87 ААШв 165 0,443 0,086 0,054
3x70
2755
SPC-PT7 43,9 31,39 ААШв 115 0,89 0,095 0,34
3x35
1521
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]

8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la
tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea
schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.

9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale
instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se

S
x L =x o⋅l⋅ 2b
determină: U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,
Pentru transformator:
U sc Sb
x o= ⋅
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x= x=x s⋅
S sc sau Snom

Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.

După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
K

Zec
Eec
h
h
unde: Eech – este forţa electromotoare sumară

Z ech =√ r 2ech+ x2ech - impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se

neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Sb
I b=
√ 3⋅U b
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:

E ech
''
I= ⋅I ,[ kA ]
Z ech b
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:

i ş =√ 2⋅k s ș⋅I '' ,[ kA ]

unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:

Isc = √2 *I p.o +i a,t

unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−tsc
Ta
i a ,t =√ 2∗I p .o∗e

în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,

tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor

Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta

Es= 1
SEE
S s = 1000MVA
X sist
X = O,8
s

XL
L=1,5 km
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=25000kVA X spc
SPC
K3 USC = 10,5 %

X L1
L1 L1=0,17km
X 0 =0,075Ω/km
K2
L2=0,069 km
L2 X L2
K2 X0 =0, 086Ω/km

Sn t= 2500 kVA K1
PT4 X PT
USC =6,5%
K1

Efectuam calculele reactanțelor:

Efectuam calculele reactanțelor:
Sb =100 MVA deoarece Sn . sist <1500 MVA , X s=0,8
X s∗S b 0,8∗100
X sist = = =0,08
Ss 1000
x 0∗L∗Sb 0,4∗1,5∗100
X L= 2
= =0,36
U med 1152
U sc∗S b 10,5∗100
X SPC = = =0,42
100∗Str . spc 100∗25
x 01∗L1∗Sb 0,075∗0,17∗100
X L1= 2
= =0,042
U med 10,5 2

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 X 02∗L2∗Sb 0,086∗0,069∗100
X L2= 2
= =0,007
U med 10,52

U sc∗Sb 6,5∗100
X PT = = =2,6
100∗S tr . PT 100∗2,5

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Es

X rez1
K1

X PT 2 X L 22 X L 12 X SPC2 X L 2 6,76 0,000049 0,002 0,18 0,13

X rez1= + + + + + X sist = + + + + +0,08=1,87
2 X PT 2 X L 2 2 X L 1 2 X SPC 2 X L 5,2 0,014 0,004 0,84 0,72

Sb 100
∗U 2 ∗0,4
√ 3∗U b 1,73∗0,42 5,5[kA]
I b= = =¿
U1 10
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,5=1,55 [ kA ]
X rez 1 1,87
i ș= √2∗K ș∗I p . o=1,41∗1,369∗1,55=2,99 [ kA ]

Pentru K2

X 2PT 6,76
X rez2= X rez 1− =1,87− =0,57
2 X PT 5,2

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sb 100
I b= = =5,505 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,505=3,6 [ kA ]
X rez 2 0,57
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,369∗3,6=6,95 [ kA ]

PentruK3
X SPC 2 X L2 0,18 0,13
X rez3= + + X sist= + + 0,08=0,39
2 X SPC 2 X L 0,84 0,72
Sb 100
I b= = =5,505 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,505=5,45 [ kA ]
X rez 3 0,39
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,608∗5,45=12,35 [ kA ]

Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2

Tabelul 9.2
Punctul I p .o , [ kA ] Kș Ta,S i ș ,[kA ] I sc ,[kA ]

de S/C
K1 1,55 1,369 0,01 2,99 1,55
K2 3,6 1,369 0,01 6,95 3,6
K3 5,45 1,608 0,01 12,35 5,45

10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR

ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 - Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.

Un =110 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-110/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 110 [kV] Unom= 110 [kV]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Il= 131 [A] Imax= 183 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 12,35 [kA] ilim.dim. = 63 [kA]
Bsc= 89 [kA *s]
2
I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab.5.5. ]

Snt 25000
I l= = =131 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗110
1,4 S nt 1,4∗25000
I max= = =183 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗110

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =5,452∗3=89 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-110У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 110 [kV] Unom= 110 [kV]
iş= 12,35 [kA] ilim.dim.= 42 [kA]
Bsc= 89 [kA *s]
2
I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[1,p.180,tab.7.11.]

Tabela 10.3. Descarcator

Tipul: PBO-3Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins=110 [kV] Unom= 110 [kV]
Il= 131 [A] Imax= 183 [A] Inom= 400 [A]
iş= 12,35 [kA] ilim.dim.= 46 [kA]
Bsc= 89 [kA *s]
2
I termtterm= 900
2
[kA 2*s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

Tabela 10.4.1 Întrerupător

Tipul: ВMПЭ-20
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 1445 [A] Imax= 2023 [A] Inom= 2500 [A]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Isc=
3,6 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş =6,95 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 39 [kA 2*s] I2termtterm= 1600 [kA 2∗¿ s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 25000
I l= = =1445 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

1,4 S nt 1,4∗25000
I max= = =2023 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =3,62∗3=39 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.4.2 Întrerupător
Tipul: ВММ-10-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc= 3,6 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş =6,95 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 39 [kA 2*s] I termtterm= 4800
2
[kA 2*s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 2500
I l= = =144 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =202 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =3,62∗3=39 [ kA 2∗s ]

Tabelul 10.5. Separator

Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 400 [A]
iş =6,95 [kA] ilim.dim.=52 [kA]
Bsc= 39 [kA 2*s] I term.  tterm.= 4800
2
[kA 2*s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent

Tipul: ТПЛK-10-УЗ
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 1445 [A] Imax= 2023 [A] Inom1= 2500 Inom2= 5 [A]
iş =6,95 [kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 39 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +1,8+0,1=2,3 [ Ω ]
I 22

Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent

Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom1= 300 Inom2= 5 [A]
iş =6,95 [kA] ilim.din.= 35,2 [kA]
Bsc= 39 [kA 2*s] I2term  tterm.= 300 [kA 2*s]
r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +2,3+0,1=2,8 [ Ω ]
I 22

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune
Tipul: HTMИ-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
S2=24,96 [V ∗A] S2.nom=500 [V ∗A]
[1,p.188,tab.7.17.]

S2= √ Pap .2 +Qap . 2=√ 232 +9,72 =24,96[V*A]

Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-250-50Y3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc= 3,6 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[5, pag.255, tab.5.4]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

Tabela 10.9. Întrerupător automat

Tipul: Э25
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom= 6300 [A]
Isc= 1,55 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[1,p.91,tab.4.10]

Snt 2500
I l= = =3612 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =5057 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent

Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom1= 8000, Inom2= 5 [A]
iş = 2,99 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 7,2 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =1,552∗3=7,2 [ kA 2∗s ]

Concluzie:
În proiectul de curs a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
mecanice . Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de la statia raionala a SEE,in care
sint instalate doua transfoarmatoare .
Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 110kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДH-25000/110.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se
secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.
Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este magistrală.
Posturile de transformare ale secţiilor au fost alese de tip exterior cît și
interor. Transfoarmatoarele de putere alese pentru posturile de transformare sunt de 2
tipuri TM-1600/10 si TM-2500/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).

BIBLIOGRAFIE

1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем

электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data