INTRODUCERE

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR

1.1. Paricularităţile sursei de alimentare din sistemul extern

a)Distantan intreprinderi pina la sursa de alimentare(statia de transformare
raionala cu 2 transformatoare cu 3 infasurari 110/35/10 kV)este de 20 km.
b)purea de s.c a SEE este de 2000 MVA,reactanta sistemului 0.8 .

Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală

Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW

1 Sectia utilajului de taiere 2018.4

2 Sectia utilajelor de exploatare a instrumente 1603.2
3 Sectia instrumentala 1309.6
4 Sectia de reparatie electrica 1488
5 Sectia de modelare 1204.8
6 Sectia de reparatie mecanica 480
7 Bloc administrativ 1872
8 Deposit 696.8
9 Sectia utilajului nestandart 162.64
10 Cantina 154.08
11
12
13
14
15
16
17
18
1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor
din secţii

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor
Mediul
Nr. secţiei Categoria receptoarelor Categoria de incendiu
în incinta
pe plan după continuitate si explozii
secțiilor
1. prafuit II П-II
2. prafuit II П-II
3. normal III П-II
4. uscat II П-II

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 5. prafuit II П-II
6. normal III П-II
7. uscat I П-III
8. normal III П-II
9. normal III П-II
10. normal II B-Ia
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.

2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL

PENTRU ÎNTREPRINDERE

Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte

puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
determină cu relaţia :

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg 
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă;
Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul
de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc il=Kc,il*p0,il * F
unde : Kc il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [2. tab.2.4]
p0,il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [2. tab.3.5]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,

unde: tgφ=

cosφ – factorul de putere; [2. tab.2.6]; [4. tab2.8]

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Scalc1 =

Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după

următoare relaţia de calcul:

r= ,

unde : m = are valori : 0,5..1,

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele
formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr 1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc1*Pinst1= 0.5*2018=1009 [kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc,il 1 * p0,il 1 * F1= 0.95*0.014*9750=129.67[kW]

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc 1+Pc il.1=1009+129.67=1138.67[kW]

Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc 1 =P c tot 1 *tgφ1 =1138.67*0.75=854[kvar]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:

Scalc1 =

Scalc1 = [kVA]
Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:

r= , r1 = _______________________ [mm]

Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină

analogic şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.

Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul

Nr. pe Pinst Kc cosφ Kc,il p0,il F X Y

plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 2018 0.5 0.5 0.95 0.014 9750 322.5 232.5
2. 1603 0.2 0.65 0.6 0.012 11375 145 312.5
3. 1310 0.25 0.65 0.85 0.015 5600 487.5 102.5
4. 1488 0.25 0.7 0.6 0.015 10000 95 100
5. 1205 0.62 0.6 0.8 0.012 2437.5 290 340

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 6. 480 0.25 0.65 0.85 0.014 2250 168.5 218.5
7. 1872 0.85 0.8 0.9 0.014 1381.2 455 340.5
8. 697 0.7 0.90 0.6 0.016 5850 365 332.5
9. 163 0.5 0.7 0.6 0.018 6975 303 99.5
10. 154 0.65 0.9 0.9 0.018 8400 332.5 225
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.

Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii

Nr.pe Pcalc. Pc il [kW] Pc tot Qcalc Scalc. r

plan [kW] [kW] [kvar] [kVA] [mm]
1. 1009 129.67 1138.67 854 1423.33 25.35
2. 320.6 81.9 402.5 470.92 619.49 22.59
3. 327.5 71.4 398.9 466.71 613.95 20.42
4. 520.8 90 610.8 623.01 872.47 21.76
5. 747.1 23.4 770.5 1024.76 1282.10 19.58
6. 120 26.77 146.77 171.72 225.89 12.36
7. 1591.2 17.40 1608.6 1206.45 2010.75 24.41
8. 487.9 56.16 544.06 261.14 603.48 14.89
9. 81.5 75.33 156.83 159.96 224.01 7.20
10. 100.1 136.08 136.18 65.36 151.05 7
11. 5913.81 5304.09 8114.63
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea
aparentă totală de calcul pentru toată întreprinderea :

= *

unde :
- puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin
înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%
de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.
=(∑Pctot)2+0,03*(∑Pctot)2=(5913.81)+0.03*(5913.81)=6091.22

– puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în

înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi
capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :

= =________________________________

În care : Kînc. - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92

=(∑Qctot)2+0,1*(∑Qctot)2=(5304.09)+0.1*(5304.09)=5834.49

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9.

Sc într= ________________________________________________ kVA

3.ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE

Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a

se folosi de relaţia aproximativă a lui Still:
U c  4,34 l  16 S

în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];

S– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MVA].
În baza rezultatului obţinut pentru Uc , din şirul tensiuniloir nominale standard
se aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante
stabilite în baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:

U c  4,34 l  16 S
= ___________________________ [kV]

Varianta I Uc ≤ Un =110[kV]
Varianta II Uc ≥ Un =35[kV]

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Scîntr.
IC= 2 3Un
= _________________________ [A]

Ic
Fcalc  [ mm 2 ]
J ec

Fcalc. = ________________[mm 2 ]

Fst=16[mm 2 ] – din [_____], xo=0.383[  /Km] – din [___],

ro =0.83 [  /Km] – din [_____], d = 7.5 [mm] - din [____],

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I

R  r0  l R= 0.83*20=16.6 [  ]; X  x0  l
X = 0.383*20=7.66 [  ]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :

U 
P .
c tot  R   Qc tot  X
 [V ]
Un

[ V]
∆U= ______________________________________

Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:

U
U %   100 [%] %
Un
∆U =__________________________________

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea

de 35 kV
c
I =______________

Fс=59.91mm 2
Fst=50[mm 2 ] – din [_____], ro =0.576[  /Km] – din [_____],

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 xo=0.362[  /Km] – din [___], d = 9.6 [mm] - din [____],

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:

R = 0.576*20=11.52 [  ]; X = 0.362*20=7.24 [  ]
Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II:

∆U=_________________________________

Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:

U
U %   100% %
Un
∆U =_______________________________

Concluzii:
Ambele variante nu depasesc 10% si pentru ca intreptinderea se va extinge alegem
tensinuea de 110 kVpentru a avea echipamentul electric necesar.

4.DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE

Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se

determină în prealabil după relaţia :
S cint r
S ct 
n  K înc

unde: S c int r – puterea de calcul pentru întreprindere ;

n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
Sct= ______________________________[kVA]

Varianta I S nom  S CT SnT = 4000[kVA]

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Varianta II S nom  S CT SnT =6300 [kVA]

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:
S cint r
în regim normal: K înc 
n  S nom

Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:

S cint r
av
K înc  1,4
av
K înc 
 n  1  S nom

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I:

înc av
K înc 
K = ____________________ ______________________

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II:

K înc  _______________ av
K înc 
____________________

Concluzii:
Am ales varianta 2 cu 2 transformatoare de 6300kVA deoarece corespund
regulei de supraincarcare a transformatorului.TMH-6300/110

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n n

P  X i i  P Y i i
X 1
n
Y 1
n

 Pi
1
P
1
i

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :

X=

Y=
5. DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta

întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT
Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitatea asigurată avarie
sarcină [kW]
în AEE
1 7 I 2010.75 2*1600 0.62 1.25

2 1.9 II. III 164.34 2*1000 0.82 1.64 -306.27

3 5 II 1282.10 2*1000 0.64 1.28

4 2.6.4 II. III.II 1717.85 2*1000 0.85 1.71 -404.99

5 3.8.10 III.III.II 1368.48 2*1000 0.68 1.36

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :
Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot

6.ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă

tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.
Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
-
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.

7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care

parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
determinarea valorii curentului;
-

Sc
Ic   A
3 Un

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 calculul secţiunii cablului: Fc 
Ic
[ mm 2 ]
- jec

unde: jec – densitatea economică a curentului = 1.4 [A/mm2] – din [_____]

Se va efectua verificarea secţiunii cablului ales după curentul admisibil de
încălzire Iadm.
Ic  Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se inscriu şi

parametrii pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.
Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune
Tipul şi
Sarcina Ic Fec secţ. Iadm ro xo L
Tronsonul  
tranzitată [A] [mm2] cablulu [A] km km
[km]
i
SPC-PT3 2999.95 86.601 61.85 AAШB 165 0.443 0.086 0.03
3*70
PT3-PT4 1717.85 48.59 35.42 AAШB 115 0.89 0.095 0.175
3*35
SPC-PT2 1647.34 47.55 33.96 AAШB 115 0.89 0.095 0.105
3*35
SPC-PT1 3379.23 97.55 69.67 AAШB 165 0.443 0.086 0.095
3*70
PT1-PT5 1368.48 39.50 28.21 AAШB 115 0.89 0.095 0.1125
3*35

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Referințe bibliografice:

8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE MONOFILARE

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
-
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
-

siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui

-
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea
schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.

9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se

Sb
determină: x L  xo  l  2
U med

unde : l – lungimea liniei, km;

Sb – puterea de bază (Sb=100 MVA sau 1000 MVA)
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul
de scurtcircuit.

Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,
Pentru transformator:
U sc Sb
xo  
100 S nom

unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog

în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x  sau x  xs 
S sc S nom

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.
După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.

K
ZecH
EecH
h
unde: Eech – este forţa electromotoare
h sumară
Z ech  2
rech  xech
2
- impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se neglijează
atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de bază:
Sb
Ib 
3 U b

unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA

Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:

Eech
I ''   I b , [kA]
Z ech

Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:

iş  2  k s  I '' , [ kA]

unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].

Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:
Isc = 2 *I p,t +i a,t

unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
t sc
Ta
ia,t= 2 * I p.o*e,

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,

tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor

Ta-componenta de amortizare, se alege din [ _____ ]

Fig. 9.1 Schema de calcul Fig. 9.2 Schema echivalentă

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Efectuăm calculele reactanţelor :

Transformarea schemei echivalente fața de punctul de scurtcircuit _________

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Rezultatele calculelor sunt reprezentate în tabelul 9.2
Tabelul 9.2
Punctul iȘ Isc ,
I’’ , [kA] Kş Ta ,s
de S/C [kA] [kA]
K1
K2
K3
K4

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 10. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
-
care se instalează;
Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
-
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 după tensiunea instalaţiei : UinstUnom
-

după curentul de lucru : Il  Inom

-

după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.

-

după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.

-

după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

-

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.

Un =________ kV.

Tabela 10.1.Separator
Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= [kV] Unom= [kV]
Il= [A] Imax= [A] Inom= [A]
iş = [kA] ilim.dim. = [kA]
Bsc= [kA*s] I term  tterm=
2
[kA*s]

[ ]

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 lucr max.
I = ______________________ I =_______________________

Bsс= __________________________________ [kA*s]

Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= [kV] Unom= [kV]
iş = [kA] ilim.dim.= [kA]
Bsc= [kA*s] I term  tterm=
2
[kA*s]

[ ]

Tabela 10.3. Descărcător

Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= [kV] Unom= [kV]

[ ]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

Tabela 10.4. Întrerupătorul

Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= [kV] Unom= [kV]
Il= A Imax= [A] Inom= [A]
Isc= [kA] Inom.rup.= [kA]
iş = [kA] ilim.dim.= [kA]
Bsc= [kA*s] I termtterm=
2
[kA*s]
[ ]

lucr max.
I = I =

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 Bsс= [kA*s]

Tabelul 10.5. Separatorul

Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= [kV] Unom= [kV]
Il= [A]; Imax= [A] Inom= [A]
iş = [kA] ilim.dim.= [kA]
Bsc= [kA*s] I term.  tterm.=
2
[kA*s]
[ ]
Tabelul 10 .6. Transformatorul de curent
Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= [kV] Unom= [kV]
Il= [A]; Imax= [A] Inom= [A]
iş = [kA] i =
lim.din. [kA]
Bsc= [kA*s] I 2
term t =
term. [kA*s]
r= [Ω] radm= [Ω]
[ ]

Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune

Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= [kV] Unom= [kV]
Sap= [VA] Sadm= [VA]
[ ]

Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= [kV ] Unom= [kV]
Il= [A]; Imax= [A] Inom= [A]
Isc= [kA] Inom.rup.= [kA]
[ ]
Tabela 10.9. Separator
Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uinst= [kV] Unom.= [kV]
Il= [A]; Imax= [A] Inom= [A]

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 iş = [kA] ilim.dim.= [kA]
Bsc= [kA*s] I term  tterm=
2
[kA*s]
[ ]

Tabela 10.10. Scurtcircuitor

Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uinst= [kV] Unom= [kV]
Il= [A] Imax= [A] Inom= [A]
iş = [kA] ilim.dim.= [kA]
Bsc= [kA*s] I term  tterm=
2
[kA*s]
[ ]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

Tabela 10.11. Întrerupător automat

Tipul:
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= [kV] Unom= [kV]
Il= A Imax= [A] Inom= [A]
Isc= [kA] Inom.rup.= [kA]
iş = [kA] ilim.dim.= [kA]
Bsc= [kA*s] I termtterm=
2
[kA*s]

[ ]

CONCLUZII

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data

 BIBLIOGRAFIA

Coala

Mod Coala nr. Document Semnăt. Data