Proiect de Diploma Calcule

1.
ÎNTRODUCERE
Instalaţia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice
interconectate într-un spaţiu dat, formând un singur tot şi având un scop funcţional
bine determinat.
În diversitatea cazurilor concrete, care pot fi luate în considerare, comun este
faptul că orice instalaţie electrică presupune o serie de echipamente electrice,
precum şi interconexiunile dintre acestea, realizate prin diferite tipuri de
conductoare electrice.
Prin echipament electric se înţelege, în general, orice dispozitiv întrebuinţat
pentru producerea, transformarea, distribuţia, transportul sau utilizarea energiei
electrice. Această ultimă destinaţie, reprezentând scopul final al întregului proces
de producere, transport şi distribuţie, defineşte o categorie distinctă de
echipamente, denumite receptoare. Receptoarele electrice sunt dispozitive care
transformă energia electrică în altă formă de energie utilă.
Receptoarele electrice se împart în:
- receptoare de iluminat, cuprinzând corpurile de iluminat prevăzute cu surse
electrice de lumină;
- receptoare de forţă, care pot fi electromecanice (motoare electrice,
electromagneţi, electroventile), electrotermice (cuptoare electrice, agregate de
sudură) sau electrochimice (băi de electroliză).
Tipul receptoarelor electrice are o influenţă majoră asupra alcătuirii întregii
instalaţii din care acestea fac parte, determinând atât tipul şi caracteristicile
restului echipamentelor şi conductele electrice, cât şi tehnologia de execuţie.
În majoritatea cazurilor, receptoarele electrice nu sunt elemente izolate, ele
fiind grupate pe utilaje cu destinaţii tehnologice bine determinate. Ansamblul
utilajelor şi receptoarelor izolate care necesită alimentare cu energie electrică şi
concură la realizarea procesului de producţie dintr-o hală sau întreprindere, face
parte din echipamentul tehnologic al acestora.
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 7
Când se fac referiri la anumite instalaţii concrete, prin echipamentul electric al
acestora se înţelege totalitatea maşinilor, aparatelor, dispozitivelor şi receptoarelor
electrice ataşate instalaţiei respective (sau utilajului respectiv). În această
accepţiune, esenţial este faptul că suma de aparate, maşini sau alte dispozitive care
intră în compunerea echipamentului, reprezintă un tot unitar, cu o funcţionalitate
bine determinată.
În practică, noţiunile de instalaţie şi echipament sunt strâns corelate. Astfel, un
dispozitiv considerat ca echipament al unei instalaţii, poate avea el însuşi o
instalaţie electrică proprie şi un echipament destul de complex şi divers.
Instalaţiile elctrice se clasifică după diferite criterii, ca: rolul funcţional, poziţia
în raport cu procesul energetic, locul de amplasare, nivelul tensiunii, frecvenţa şi
modul de protecţie.
a. După rolul funcţional, instalaţiile electrice pot fi:

- de producere a energiei electrice, aferente diferitelor tipuri de centrale
electrice sau unor grupuri electrogene;
- de transport a energiei electrice, incluzând linii electrice (racord, distribuitor,
coloană şi circuit);
- de distribuţie a energiei electrice - staţii electrice, posturi de transformare şi
tablouri de distribuţie;
- de utilizare a energiei electrice, care la rândul lor se diferenţiază în raport cu
tipul receptoarelor, în instalaţii de forţă şi instalaţii de iluminat;
- auxiliare, din care fac parte instalaţiile cu funcţie de menţinere a calităţii
energiei electrice (reducerea efectului deformant, compensarea regimului
dezechilibrat, reglajul tensiunii), de asigurare a unei distribuţii economice a
acesteia (compensarea puterii reactive), pentru protecţia personalului împotriva
electrocutărilor (legarea la pământ, legarea la nul etc.), pentru protecţia clădirilor
şi a bunurilor (instalaţiile de paratrăsnet, de avertizare de incendiu), precum şi
instalaţiile de telecomunicaţii.
Coala

b. După poziţia ocupată în raport cu procesul energetic la care concură se
deosebesc:
- instalaţii de curenţi tari, care cuprind elementele primare implicate în
procesul de producere, transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice;
- instalaţii de curenţi slabi, care deşi nu sunt înseriate în circuitul fluxului
energetic principal, concură la realizarea în condiţii corespunzătoare a proceselor
energetice. Din această categorie fac parte instalaţiile de automatizare, măsură şi
control (AMC), de avertizare de incendii, de telecomunicaţii etc.
În mod asemănător, instalaţiile complexe se compun din circuite primare sau
de forţă şi circuite secundare sau de comandă, cele două părţi diferenţiindu-se
funcţional ca şi instalaţiile de curenţi tari, respectiv slabi.
c. În raport cu locul de amplasare, se deosebesc următoarele categorii de

instalaţii:
- pe utilaj, un caz deosebit reprezentându-l amplasarea pe vehicule;
- în interiorul clădirilor, în diferite categorii de încăperi;
- în exterior, în diferite condiţii de mediu.
d. După nivelul tensiunii, instalaţiile se clasifică în:

- instalaţii de joasă tensiune (JT), a căror tensiune de lucru este sub 1 kV;
- instalaţii de medie tensiune (MT), cu tensiuni de lucru în intervalul 1...20 kV;
- instalaţii de înaltă tensiune (IT), cu tensiuni de lucru între 35...110 kV;
- instalaţii de foarte înaltă tensiune, funcţionând la tensiuni mai mari sau egale
cu 220 kV.
În practică, domeniile de valori corespunzătoare acestor divizări diferă, în
raport cu apartenenţa instalaţiei la o categorie funcţională sau alta. Referindu-se la
nivelul tensiunii, normativele în vigoare diferenţiază instalaţiile în instalaţii sub
1000 V (joasă tensiune) şi peste 1000 V (înaltă tensiune).
Coala

e. După frecvenţa tensiunii, se deosebesc instalaţii:
- de curent continuu;
- de curent alternativ. La rândul lor, acestea pot fi, în raport cu valoarea
frecvenţei: de frecvenţă joasă (0,1...50 Hz), industrială (50 Hz), medie
(100...10000 Hz), sau de înaltă frecvenţă (peste 10000 Hz).
f. Din punct de vedere al modului de protecţie, instalaţiile pot fi:

- de tip deschis, faţă de care persoanele sunt protejate numai împotriva
atingerilor accidentale a părţilor aflate sub tensiune;
- de tip închis, la care elementele componente sunt protejate contra atingerilor,
pătrunderii corpurilor străine peste 1 mm, a picăturilor de apă şi a deteriorărilor
mecanice;
- de tip capsulat, la care elementele componente sunt protejate contra
atingerilor, pătrunderii corpurilor străine de orice dimensiuni, a stropilor de apă
din toate direcţiile şi contra deteriorărilor mecanice.
Coala

2.CARACTERISTICA BLOCULUI LOCATIV ŞI A
APARTAMENTELOR
Blocul locativ este situat în sectorul Botanica al orașului Chișinău pe strada
Pavel Boțu 9 și face parte din categoria complexelor locative de lux.Clădirea are 9
etaje care include 54 de apartamente ,2 încăperi tehnice la etajul 1 și 3 încăperi
tehnice în subsol la care se mai adaga și parcarea auto subterană.
După continuitatea în AEE face parte din categoria III de receptoare dar totuși
alimentarea cu AEE se va realiza prin 2 căi,deoarece este un bloc locativ de lux
,inclusiv se va constui și un PT propriu,care se va alege cu rezervă în vederea
construirii pe viitor a unui bloc locativ nou.Distanța de la SPC pînă la postul de
transformare este de 3 km.
Consumatorii din apartamente vor fi: instalația de iluminat,frigiderul,mașina de
spălat ,cuptorul cu microunde,ventilatorul etc.Putera instalată apartamentului este
de 10,3 kw.În bloc vor fi instalate 2 ascensoare cu puterea instalată de 5 kw.
Deoarece linia electrică în cablu este foarte scumpă alimentarea postului de
transformare se va realiza prin 2 linii aeriene ,în plus dispunem de spațiul necesar
pentru a construi această linie.
Coala

3.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE A
INSATALAȚIEI DE ILUMINAT
Dimensionarea presupune determinarea fluxului necesar unei instalații de iluminat
astfel ca aceasta să realizeze un anumit nivel de iluminare pe planul util. Cele mai
utilizate metode sunt metoda factorului de utilizare și metoda densității de putere.La
calculul iluminatului în blocul locativ am utilizat metoda factorului de utilizare.
 Metoda factorului de utilizare.Fluxul necesar Φ nec [lm] unei instalații de
iluminat se determină cu relația:
E m ∙ Sd
Φ nec =
u∙∆
unde:
Em este iluminarea medie ce trebuie realizată pe planul util,[lx ];
Sd - aria planului util,[m ]; 2
u -factorul de utilizare a instalației de iluminat;

∆ - factorul de depreciere.
Pentru o încapere a cărui destinație și geometrie se cunosc , Em , ∆ și S d se pot

afla cu ușurință.
Pentru valorile lui u, se folosesc tabele din care acesta se determină în funcție
de următorele caracteristici fotometrice și geometrice:
-tipul corpului de iluminat,care hotărăște tabelul din care se determină valoarea
factorului de utilizare;
-coeficientul de reflexie ρ p și ρt ,care depind de zugraveala pareților și a
tavanului:
-geometria încăperii care este apreciata prin indicele local i .Acesta se
calculează cu relația :
Coala

L ∙l
i=
h( L+l)
unde:
L- este lungimea încăperii,m ;
l- lățimea încăperii,m;
h- distanța de la planul corpului de iluminat pînă la planul util,m .
Pentru a dimensiona o instalație de iluminat prin metoda factorului de utilizare
este necesar să se treacă prin următorele etape:
- se alege nivelul de iluminare necesar pe planul util și înălțimea acestuia
față de pardoseala hu ;
- se stabilesc coeficienții de reflecție pentru pereți și tavan ;
- se alege tipul corpului de iluminat și înălțimea de amplasare față de tavan.
Corpurile de iluminat vor trebui amplasate astfel ,încît distanta de la corp la
pardoseală să fie mai mare de 2,5 m(fac excepție numai corpurole de iluminat din
locuințe și corpurile fixate pe pereți;
- se determină valoarea factorului de utilizare u ,utilizînd datele din
cataloagele corpurilor de iluminat;
- se afla fluxul luminos necesar;
- se determină numărul N de corpuri ce trebuie să compună instalația dacă se
alege lampa cu care se echpeaza corpul (se alege Φ l – fluxul luminos al

lampii alese):
Φ nec
N=
n ∙ Φl
unde:
n- nr.de lampi cu care se echipează corpul de iluminat iar N – nr. de corpuri
care se alege pentru a forma instalația.
Se poate proceda și invers, determinînd fluxul lămpii (deci puterea lămpii) ce
trebuie montată într-unul din corpuri ,cu relația:
Coala

Φnec
Φ l=
n∙ N
Calculul instalației de iluminat pentru sectorul 1 al parcării auto prin metoda

factorului de utilizare
Iluminarea medie admisa Emed=150 [lx] ,[1,tab.4.5,pag.110]
Dimensiunile incaperii:
L=10,7 [m];
l=5,1[m];
H=3,5[m];
- calculul suprafaței încăperii

Sd =L∗l=10,7 ∙5,1=54,57[m¿ ¿2]¿
- Inaltimea de atarnare hs pentru corpuri de iluminat fluorescente:hs=0.15[m];
- Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

iluminarea
h=H−h u−h s=3−0−0,15=3,35[m]
unde:
H- înălțimea totală a încăperii,m ;
h s- este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan,m ;
hu -este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală,m .
-Indicele incaperii se calculeaza cu relatia:
L ∙l 10,7 ∙ 5,1
i= = =1,03
h(L+l) 3,35(10,7 +5,1)
coeficient de reflexie pentru tavan ρt=0.3 [1,tab.5.1,pag.126]
coeficient de reflexie pentru pereti ρp=0.1 [1,tab.5.1,pag.126]
factorul de utilizare u=0,38[1,tab.5.18,pag.143]
factorul de depreciere ∆ =1,5[2,tab.5.24,pag.362]
Coala

- Calculul fluxului necesar Φ nec [lm]
E m ∙ Sd 150 ∙54,57
Φ nec = = =14360[lm]
u∙∆ 0,38 ∙ 1,5
pentru corpul de iluminat ales ЛСП 3902А-2-36 avem Pc =2*36 [w ],

Φ l=2650[lm], Pc -puterea corpului de iluminat
- numarul de corpuri de iluminat necesare
Φ nec 14360
N= = =2,7
n ∙ Φl 2∙ 2650
- numarul de corpuri de iluminat alese N=4
Calculul fotometric al instalației de iluminat se realizează analogic şi

rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Date iniţiale
Nr. pe Em L l H hs hu ρt ρp ∆ u
plan [lx] [m] [m] [m] [m] [m]
Sect.1 150 10,7 5,1 3,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,38
subsol
Sect.2 150 12 5,1 3,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,39
Coala

subsol
Sect.3 150 7,9 5,1 3,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,37
subsol
Sect.4 150 11,5 5,1 3,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,39
subsol
Încăp. teh.1 150 2 6,8 3,5 0,15 0 0,5 0,3 1,5 0,19
subsol
Încăp. teh.2 150 4 5,1 3,5 0,15 0 0,5 0,3 1,5 0,26
subsol
Încăp. teh.3 150 6,3 11 3,5 0,15 0 0,5 0,3 1,5 0,38
subsol
Aparataj 200 7,1 5,6 3,5 0,15 0 0,5 0,3 1,5 0,34
electric
Bucatarie 200 4,5 4 3 0,1 0,8 0,7 0,5 1,5 0,35
apar.8 et.2
Salon 200 6 5,5 3 0,1 0,8 0,7 0,5 1,5 0,39
apar.8 et.2
Baie apar.8 200 3,6 1,8 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,32
et.2
Veceu 200 1,6 1,2 3 0,3 0 0,7 0,5 1,5 0,22
apar.8
et.2
Nr. pe Em L l H hs hu ρt ρp ∆ u
plan [lx] [m] [m] [m] [m] [m]
Antreu 200 4,5 2 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,35
apar.8 et.2
Casa scării 200 4,5 1,8 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,36
Balcon 200 2,3 0,8 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,31

apar.8 et.2
Dormitor 200 4,5 5,2 3 0,1 0,4 0,7 0,5 1,5 0,37
apar.8 et.2
Încăp.tehn. 200 10,7 9,5 3 0,1 0 0,5 0,3 1,5 0,39
nr.4 et.1
Coala

Încăp.tehn. 200 6,6 13,5 3 0,1 0 0,5 0,3 1,5 0,41
nr.5 et.1
Tabelul 3.2 Rezultatele calculului fotometric al instalației de iluminat
Nr.pe Sd h i Tip Φl N
n
plan ¿ ¿] [m] Φ nec [lm] corp de [lm]
iluminat
Sect.1 54,57 3,35 1,03 14360 ЛСП 2 2650 4
subsol 3902А-2-
36
Sect.2 61,2 3,35 1,04 15692,3 ЛСП 2 2650 4
subsol 1 3902А-2-
36
Sect.3 40,29 3,35 0,92 10889,1 ЛСП 2 2560 2
subsol 9 3902А-2-
36
Sect.4 58,65 3,35 1,05 15038,4 ЛСП 2 2650 4
Coala

subsol 6 3902А-2-
36
Încăp. teh.1 13,6 3,35 0,46 7157,89 ЛПО 2 1966 2
subsol 5 3017-2-30
Încăp. teh.2 20,4 3,35 0,6 7846,15 НПП 2 2800 1
subsol 4 2602А-2-
45
Încăp. teh.3 69,3 3,35 1,19 18236,8 НПП 2 2800 3
subsol 4 2602А-2-
45
Aparataj 39,76 3,35 0,93 15592,1 НПП 2 2800 2
electric 6 2602А-2-
45
Bucatarie 18 3,3 0,6 7113 ЛПО 3 2800 1
apar.8 et.2 3019-3-45
Nr.pe plan Sd h i Tip Φl N

n
¿ ¿] [m] Φ nec [lm] corp de [lm]
iluminat
Salon apar.8 33 2,1 0,82 7136,5 HL 12 300 2
et.2 676L-12-
3
Baie apar.8 6,48 2,9 0,34 2132,5 НПП 2 1350 1
et.2 2602А-2-
25
Veceu 1,92 2,9 0,15 400,4 ПО 3041 1 450 1
apar.8 et.2 -1-9
Antreu apar.8 9 2,9 0,45 2200 HL 12 300 1
et.2 676L-12-
3
Casa scării 8,1 2,9 0,42 2150 ЛПО 2 1120 1
3017-2-
18
Balcon 1,84 2,9 0,13 378,5 A55-1-60 1 710 1
apar.8 et.2
Coala

Dormitor 23,4 2,5 0,74 6945,84 HL 12 600 1
apar.8 et.2 676L-12-
6
Încăp.tehn.nr. 101,6 2,9 1,64 19346 НПП 3 2800 3
4 et.1 5 2602А-3-
45
Încăp.tehn.nr. 89,1 2,9 1,32 15984 НПП 3 2800 3
5 et.1 2602А-3-
45
[3,Produse]
Tabelul 3.3. Puterile instalate al corpurilor de iluminat din apartamente,subsol,casa
scării.
Nr.și pil Nr. Nr. Nr.

denumirea [w] Felinarelor Felinarelor Becurilor cu
încăperii de tavan cu becuri incandescență

cu led fluorescente
Apar.1 et.1 413 3 2 2
Apar.2 et.1 473 3 2 3
Apar.3 et.1 422 3 3 2
Apar.4 et.1 353 3 2 1
Apar.5 et.1 353 3 2 1
Apar.6 et.1 362 3 3 1
Încăp.tehn.et.1 1080 0 8 0
Casa cării et.1 216 0 6 0
Apar.7 et.2 362 3 2 1
Apar.8 et.2 434 4 3 1
Apar.9 et.2 494 4 3 2
Apar.10 et.2 494 4 3 2
Apar.11 et.2 518 7 3 2
Apar.12 et.2 590 5 3 3
Casa cării et.2 72 0 2 0
Subsol 1596 0 22 0
8232
Coala

Unde:
pil-puterea instalata a corpurilor de iluminat;
N-nr. Corpurilor de iluminat.

Remarcă :etajele 3-9 au pil la fel ca etajul 2 .
Deci rezultă că
pil .tot =28980 [w]
Coala

4.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE PENTRU
CIRCUITUL DE FORȚĂ
Dimensionarea circuitului de forță și prize constă în determinarea tipului secțiunii
cablului .Pentru realizarea acestui calcul am utilizat metoda coeficientului de cerere.
Etapele de dimensionare a cablurilor :
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului.
Pentru reteua trifazată
k c ∙ Pi
I c=
√3 ∙ U n ∙ cosφ
unde:
-
k c coeficientul de cerere =0,7 [4,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]
cosφ -factorul de putere =0,9 [ 4. p.22,tab.1.10.]
Pentru rețeua monofazată
k c ∙ Pi
I c=
U n ∙ cosφ
Exemplu de calcul pentru rețeaua trifazată

0,7 ∙ 285
I c=
√ 3 ∙ 0,4 ∙ 0,9
=¿ 320 [A]
Exemplu de calcul pentru rețeaua monofazată
0,7 ∙10,3
I c=
0,22∙ 0,9
=36,4 [A]
Coala

Tabel 4.1.Puterea instalată apartament
Denumirea grupei Pi
[kw]
Gr.1-prize bucătărie 4
Gr.2-mașina de spăltat 2,2
Gr.3-prize dormitor,salon 2
Gr.4-ventilator 1,5
Gr.5-iluminatul 0,6
10,3
Tabel 4.2.Încăpere tehnică et.1
Denumirea grupei Pi
[kw]
Gr.3-prize 4
Gr.5-Iluminatul 1,1
5,1
Tabel 4.3.Subsol
Denumirea grupei Pi
[kw]
Gr.3-prize 1,6
Gr.5-Iluminat 4
5,6
Tabel 4.4.Casa scării
Denumirea grupei Pi
[kw]
Gr.5-Iluminat 0,108
Remarcă:Alimentarea blocului se va realiza prin 2 linii, Pi .tot =570 ¿]
Coala

Tabel 4.5.Rezultatele calculului circuitului de forță și prize
Sarcina Tipul şi
Ic Fst. Iadm
Tronsonul tranzitată secţ.
[A] [mm2] [A]
[kw] cablului
PT- Dulap 285 320 AAШВ 345
ГРЩ1 4x185
185
Dulap 289 323 185 AВВГ 345
ГРЩ1- 4x185
Dulap
ГРЩ2
Dulap 41 46 10 AВВГ 65
ГРЩ2- 4x10
Dulap ШЭ
et.1
Dulap 248 277 150 AВВГ 305
ГРЩ2- 4x150
Dulap ШЭ
et.2
Dulap ШЭ 217 243 120 AВВГ 270
et.2- Dulap 4x120
ШЭ et.3
Dulap ШЭ 186 209 95 AВВГ 240
et.3- Dulap 4x95
ШЭ et.4
Dulap ШЭ 155 174 70 AВВГ 200
et.4- Dulap 4x70
ШЭ et.5
Dulap ШЭ 124 139 50 AВВГ 165
et.5- Dulap 4x50
Coala

ШЭ et.6
Dulap ШЭ 93 104 25 AВВГ 115
et.6- Dulap 4x25
ШЭ et.7
et.7- Dulap 4x16
ШЭ et.8
et.8- Dulap 4x10
ШЭ et.9
Dulap 10,3 36,4 10 ВВГ 49
ШЭ-Dulap 3x10
ЩРB
Dulap 14,1 ВВГ 20
ЩРB -Gr.1 3x2,5
4 2,5
Dulap 2,2 7,7 ВВГ 20
ЩРB -Gr.2 3x2,5
2,5
Dulap 2 7 ВВГ 20
ЩРB -Gr.3 3x2,5
2,5
ЩРB -Gr.4 3x1,5
1,5
ЩРB -Gr.5 3x1,5
1,5
[5,p.369,tab.П.1-9;6,p.369]
Remarcă:În cazul încăperii tehnice de pe etajul 1 sectiune pe tronsonul

Dulap ШЭ-Dulap ШРВ și în cazul subsolului pe tronsonul ГРЩ1- Dulap ШРВ sa
ales cablu ВВГ 3x4 mm2
Coala

5.DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE
Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatorului
SISTEM
ID-10 kV
TR
ID- 0,4 kV
Fig.3 - Schema principială (redusă) a staţiei
Transformatoarele din postul de transformare se aleg după următoarea expresie:

Pinst
Snom .t ≥ S inst =
cosφ
Se dă:
Pinst =570 kw
ÎT/MT=110/6 kv
Categoria-III
570
Sinst = =614 ¿)
0,9
Coala

Datele transformatoarului
Tipul Un , kV pierderile, kW
Usc% Isc%
ÎT MT m.g. s.c.
ТM - 630/10 10,5 0,4 2,2 12,2 8 1,4
[7, pag.615, tab.П2.5]
S inst 614
Kî= = =0,97
S nom .t 630
Curentul transformatorului la tensiune de 0,4 kV:
S nom.t 630
I norm=I max = = =910 ( A )
√3 ∙ U nom 1,73 ∙ 0,4
La 10 kV:
S nom.t 630
I norm=I max = = =36( A)
√3 ∙ U nom 1,73 ∙10
4.1 Dimensionarea cablului de alimentare 10 kv
LEA-10kV:Alimentarea se va realiza prin 2 linii

I max =36 A.
Dupa curentul admisibil putem alege conductorul AC 10/1,8 cu I adm=84 A dar
conform conditiilor impuse de NAIE alegem AC 70/11 cu I adm =265 A ≥ I max =36 A
Coala

6. CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT
Curenţii de scurtcircuit produc în instalaţiile electrice următoarele efecte:
- termice, care conduc la încălzirea puternică a conductelor, a contactelor şi a altor
părţi conductoare ale aparatelor, a înfăşurărilor transformatoarelor şi prin aceasta la
distrugerea izolaţiei, la arderea şi eventual sudarea contactelor aparatelor de comutaţie;
- dinamice (mecanice), datorate efectului electrodinamic al curenţilor, care duc la
îndoirea barelor, deteriorarea aparatelor, bobinelor etc.
Pentru verificarea conductelor şi echipamentelor electrice la solicitările curenţilor de
scurtcircuit, este necesar sa se determine curentul de scurtcircuit de şoc iş care produce
efectul dinamic maxim şi curentul de scurtcircuit supratanzitoriu I p.0 pentru verificarea
capacităţii de rupere a întreruptoarelor şi stabilităţii termice a aparatelor electrice.
Pentru dimensionarea/verificarea echipamentelor electrice este necesar calculul
curenţilor de scurtcircuit în regimul de funcţionare care conduce la solicitări maxime –
scurtcircuit trifazat metalic (prin impedanţă nulă)
Pentru cazul proiectelor de staţii electrice, de regulă, curenţii se calculează pe barele
instalaţiilor electrice, în oricare alte puncte (pe linii electrice etc.) curenţii de scurtcircuit
rezultă mai mici decât cei calculaţi pe bare.
La calculul curenţilor de scurtcircuit poate fi aplicată una din cele două metode
cunoscute: metoda unităţilor relative sau metoda unităţilor absolute. Deoarece schema
iniţială cuprinde mai multe niveluri de tensiune, ceea ce implică dificultăţi pentru
determinarea curenţilor de scurtcircuit, metoda unităţilor relative înlătură problema
diverselor trepte de tensiune ale unei scheme, prin introducerea schemei echivalente de
calcul.
Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat se face în următoarea ordine:
- elaborarea schemei de calcul;
- elaborarea schemei echivalente şi calculul reactanţelor în unităţi relative;
- reducerea schemei echivalente în raport cu punctul de scurtcircuit;
- determinarea valorilor curenţilor de scurtcircuit:
I p.0 (sau I} }} {¿¿¿ ) - valoarea eficace a componentei periodice a curentului total de
scurtcircuit la momentul de timp t = 0 (sau curentul supratranzitoriu de s.c.) – pentru
determinarea curentului de şoc, curentului aperiodic de s.c. şi verificarea stabilităţii termice
a echipamentului electric):
Coala

''
E
I p. 0 = ⋅I b
 la aplicarea metodei unităţilor relative: x rez ,
iş - curentul de şoc (cea mai mare valoare a curentului de scurtcircuit care apare la
momentul t = 0,01 s) – pentru verificarea stabilităţii dinamice:
iş =√ 2⋅I p . 0⋅k ş ,
unde kş este coeficientul de şoc care depinde de constanta de timp Ta:
−0 , 01
Ta
k ş=1+e .
Valorile Ta şi kş pot fi determinate din [7, pag.150, tab.3.8]
Pe schema de calcul se indică parametri nominali a tuturor elementelor schemei.

Pentru simplificarea calculelor la fiecare treaptă de tensiune se indică tensiunea medie
pătratică în kV.
Pentru dimensionarea echipamentului 10 kV se calculă curentul de scurtcircuit
trifazat în punctul К1, pentru dimensionarea echipamentului 0,4 kV se calculă curentul de
scurtcircuit trifazat în punctul К2.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în schema echivalentă se aleg două mărimi
de bază: puterea de bază Sb = 100 MVA şi tensiunea de bază.
Ss = 600 MVA
n=2 ; l= 3 km; Xo=0,4 Ω/km
Snom = 630 kVA

TR Usc= 8%
Coala

Es= 1
1
Um.n=10,5 kV
K1
2 3
Um.n= 0,42 kV
K2
4
K1
Sb =100 MVA
Sb 100
I b= = =5,5(kA)
√3 ∙ U b 1,73∙ 10,5
K2
Sb U2 100 0,4
I b= ∙ = ∙ =¿5,505(kA )
√3 ∙ U b U 1 1,73 ∙ 0,42 10
100
X sist =X 1= X TR= =0,17
600
S 100
X LEA =X 2 =X 3=x 0 ∙ L ∙ b 2 =0,4 ∙3 ∙ =1,17
Um. n 10,52
U sc ∙ Sb 8∙ 100
X TR = X 4= = =12,7
100 ∙ S nom. t 100∙ 0,63
Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:
Es
X rez1
K1
Coala

X2 1,17
X rez1= X 1+ =0,17+ =0,75
2 2
Es 1
I p .0= ∙ I b= ∙5,5=7,3 [ kA ]
X rez 1 0,75
i ș= √2 ∙ K ș ∙ I p .o=1,41 ∙ 1,608∙ 7,3=16,5 [ kA ]
Pentru K2
X2
X rez2= X 1+ + X 4=0,75+12,7=13,45
2
Es 1
I p .0= ∙ I b= ∙5,505=1,8 [ kA ]
X rez 2 13,45
i ș= √2 ∙ K ș ∙ I p .o=1,41 ∙ 1,8∙ 1,8=4,5 [ kA ]
Rezultatele calculului curenţilor de sc

Punctul de sc Ip.o, kA iş, kA
Barele 10 kV 7,3 16,5
Barele 0,4 kV 1,8 4,5
7.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR

ELECTRICE
Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
Coala

- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.
La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :
- după tensiunea instalaţiei : Uinst£Unom

- după curentul de lucru : Il £Inom
- după capacitatea de rupere : Isc £Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş £ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc £I2term.* tterm.
La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.
7.1.Alegerea aparatelor electrice din cadrul PT
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.
Coala

S nom.t 630
I norm=I max = = =36( A)
√3 ∙ U nom 1,73 ∙10
Bsс= I p .o2 ( t dec +T a )=7,3 2 ∙(0,3+ 0,02)=17 [ kA2 ∙ s ]
I p .0=7,3 [ kA ]
i ș=16,5 [ kA ]
Tabelul 7.1.1. Separator

Tipul: РЛНД-10-200 У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 36 [A]; Imax= 36 [A] Inom= 200 [A]
iş = 16,5 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 17 [kA 2 ∙s] 2
I term. × tterm.= 300 [kA 2 ∙s]
[ 7,p.627,tab п.4 ]
Tabela 7.1.2. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 102-10-160-20Y3
Parametrii nominali
Il= 36 [A]; Imax= 36 [A] Inom= 160 [A]
Ip.0=7,3 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[4, pag.255, tab.5.4]
Tabela 7.1.3. Descarcator

Tipul: PBO-3-Y1
Parametrii nominali
Il= 36 [A]; Imax= 36 [A] Inom= 200 [A]
iş = 16,5 [kA] ilim.dim.= 38 [kA]
Coala

Bsc= 17 [kA 2 ∙s] I2term×tterm= 400 [kA 2 ∙s]
[8, pag.364, tab.5.20]
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.
S nom.t 630
I norm=I max = = =910 ( A )
√3 ∙ U nom 1,73 ∙ 0,4
Bsс= I p .o2 ( t dec +T a )=1,8 2 ∙(0,3+ 0,02)=1,03 [ kA2 ∙ s ]
I p .0=1,8 [ kA ]
i ș=4,5 [ kA ]
Tabela 7.1.4. Întrerupător automat
Tipul: ВА88-3P- 1000 А

Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il= 910 [A] Imax= 910 [A] Inom= 1000 [A]
Ip.o= 1,8 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[3,produse]
Tabelul 7.1.5. Transformatorul de curent
Tipul: ТШ-066
Parametrii nominali
Il= 910 [A] Imax= 910 [A] Inom1= 1000, Inom2= 5 [A]
iş = 4,5 [kA] ilim.din.= 15 [kA]
Bsc= 1,03 [kA 2 ∙s] I2term × tterm.= 80 [kA 2 ∙s]
Coala

r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 9,catalog ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t dec +T a )=7,3 2∗( 0,3+0,02)=17 [ kA 2∗s ]
7.2.Alegerea aparatelor electrice de protectie si comutatie din cadrul tablourilor

de distribuție
Dulapul de distribuție principal
I norm=640( A )
Bsс= I p .o2 ( t dec +T a )=1,8 2 ∙(0,3+ 0,02)=1,03 [ kA2 ∙ s ]
I p .0=1,8 [ kA ]
i ș=4,5 [ kA ]
Tabela 7.2.1. Întrerupător automat 1.

Parametrii nominali
Il= 640[A] Imax= 640 [A] Inom= 800 [A]
[3,produse]
Tabela 7.2.2. Întrerupător automat 2.

Parametrii nominali
Il= 323[A] Imax= 323 [A] Inom= 400 [A]
[3,produse]
Tabela 6.2.3. Siguranţa fuzibilă
Coala

Tipul: ППН 41-0,4-800A
Parametrii nominali
Il= 640[A] Imax= 640 [A] Inom= 800A [A]
Ip.0=1,8 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[3,produse]
Tabelul 7.2.4. Întrerupător -separator

Tipul: CSSD- 3P-800А
Parametrii nominali
Il= 640[A] Imax= 640 [A] Inom= 800 [A]
iş = 4,5 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 1,03 [kA 2 ∙s] 2
I term. × tterm.= 100 [kA 2 ∙s]
[10,catalog]
Dulapul de distribuție de etaj

Tipul: ВА47- 3P-50 А-C
Parametrii nominali
Il=46 [A] Inom= 50 [A]
[3,produse]
Dulapul de distribuție de apartament
Tipul: ВА47- 2P-40 А-C

Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 200 [V]
Il= 36,4 [A] Inom= 40 [A]
[3,produse]
Tabela 7.2.7. Întrerupător automat diferențial Gr.2-5 (УЗО)
Coala

Tipul: ВД1-63 - 2P-16 А-30m A
Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 7 [A] Inom= 16 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]
Tabela 7.2.8. Întrerupător automat diferențial (УЗО) Gr.1
Tipul: ВД1-63 - 2P-25 А-30m A

Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 14 [A] Inom= 25 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]
unde: Inom.dif.-curentul nominal–diferențial de rupere

7.3.Alegerea aparatelor electrice de racord în rețea
Denumirea aparatului Tipul Inom [A]

Priză PC-10-3-ГБ 16
Întrerupător unitar BCk-10-1-ГБ 10
Întrerupător dublu BCk-10-2-ГБ 10
Întrerupător cap-scară ВСп10-1- ГБ 10
[3,produse]
7.4.Alegerea aparatelor pentru măsurarea energiei electrice
Tabela 7.4.1.Contor trifazat de energie activă
Tipul: СЭА3- 5-55А
Parametrii nominali
Uins= 380 [V] Unom= 380 [V]
Il= 5 [A] Inom= 5 [A] Imax.= 55 [A]
[11,catalog]
Tabela 7.4.2.Contor monfazat de energie activa

Tipul:
Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 36,4 [A] Inom= 40 [A]
Coala

[12,catalog]
7.5.ALEGEREA TABLOURILOR DE DISTRIBUȚIE
Denumirea tabloului Tipul Inom [A]

Dulap de distributie ГРЩ-800 800
principal 1
Dulap de distributie ГРЩ-400 400
principal 2
Dulap de distributie de etaj ЩЭ-3-1 36 УХЛ3 250
Dulap de distributie de ЩРB-Пм-9 63

apartament
[13,produse]
Remarcă:pentru casa scarii nr.1 etajul 1 Dulap de distributie de etaj se va
alege de tipul ЩЭ-4-1 36 УХЛ3.
Coala

8. EFICIENȚA ENERGETICĂ
Eficiența energetică semnifică utilizarea rațională și, în consecință, reducerea

consumului de energie electrică prin soluții, comportamente și metode de lucru ce
permit utilizarea unei cantități mai mici de energie electrică.
Utilizarea rațională a resurselor energetice implică un dublu rezultat pozitiv:

protejează interesul clienților (care își diminuează consumul de energie electrică,
plătind astfel facturi de energie cu o valoare mai mică), dar și întreaga comunitate,
prin protecția mediului înconjurător.
Cum poate fi economisită energia electrică în locuințe?
Mecanismul consumului eficient de energie electrică este foarte simplu, este

suficient să urmați următoarele sfaturi:
Coala

Iluminați eficient locuința !
Iluminatul într-o locuință poate reprezenta o reducere cu 20 % pe an din valoarea

facturii la energia electrică dacă se realizează prin renunțarea utilizării becurilor
convenționale (cu filament) și ținând cont de câteva reguli practice de consum în
iluminatul interior:
 Iluminați doar încăperile și locurile din încăperi unde vă desfășurați

activitatea !
 Utilizați lumina naturală cât mai mult posibil și nu lăsați lumina aprinsă când
nu aveți nevoie de ea !
 Alegeți să aveți mai multe surse de lumină de mai mică putere, plasate în mai
multe locuri, pe care să le puteți folosi pentru iluminat decât să aveți o singură
sursă de putere mare !
Folositi becurilor economice!
Tipuri de becuri:
Becurile cu incandescență (becurile conventionale cu filament)
 au o eficacitate luminoasă între 8-15 lm/W și o durată de

utilizare de 1000 de ore (aprox 166 zile);
 95% din energia electrică se pierde sub formă de căldură și
doar 5 procente ajung să fie tranformate în lumină; consumă
multă energie electrică (aprox 100kWh anual -un bec de 100
W).
Becuri economice:
Becurile fluorescente
Coala

 eficiență superioară: au o eficacitate luminoasă mai
mare, între 50-60 lm/W și o durată de utilizare de 8
000-15 000 de ore (aprox 3-4 ani)
 consum redus de energie: au o rată mare de
economisire a energiei (un consum mai mic cu
aproximativ 75% decât al becurilor incandescente)
Becurile cu halogen
 eficiență: au o eficacitate luminoasă între 10-30

lm/W și o durată de utilizare de 2 ori mai mare decât a
celor cu incandescență;
 consum redus de energie: furnizează lumina
echivalentă unui bec incandescent, dar folosind cu 25 -
50% mai puțină energie electrică
Becurile LED (folosesc diode emițătoare de lumină)
Coala

 produc o lumină mult mai puternică și mai
apropiată de conceptul de lumină albă ideală.
 eficiență superioară: au o eficacitate
luminoasă de aprox. 700 de lm/W și o durată de
viață de pană la 50 000 ore (aprox 22-23 ani)
 consum redus de energie: de 10-15 ori mai
mic decat cel al unui bec incadescent.
Alegeți aparatura de uz casnic cu un consum eficient de energie !
Produsele electrice de uz casnic precum frigiderele, uscătoarele, instalațiile de

aer condiționat, mașinile de spălat, cuptoarele electrice și becurile sunt etichetate de
producători astfel încat consumatorii să evalueze eficiența energetică și consumul
anual de energie al acestora.Utilizarea aparatelor electrocasnice cu o eficiență mai
mare contribuie la diminuarea consumului de energie electrică în locuințe. Clasa de
eficiență energetică este definită pentru fiecare produs în parte pe o scală de la A +
(eficiență energetică mare) până la G (cea mai redusă eficiență energetică) dar și
printr-o scală de culori: verde pentru “mai eficient”, iar roșu pentru “mai puțin
eficient”.
Nu lăsați aparatele electronice și electrocasnice în stand-by !
 Electronicele și electrocasnicele consumă energie chiar și atunci când sunt în

stand-by, iar consumul acestora în stand-by ajunge să însumeze 8 -10% din
consumul total de electricitate din locuințe pe parcursul unui an. Ledul aprins
înseamnă că televizorul sau computerul continuă să consume energie electrică.
Același lucru este valabil și în cazul încărcătoarelor de telefoane mobile sau
acumulatorilor lăsați în priză după finalizarea perioadei de încărcare.
 Când aparatele electronice și electrocasnice nu sunt utilizate o perioadă medie
sau lungă de timp, se recomandă să fie scoase din priză.
Utilizati senzori de mișcare !
Coala

Senzorii de mișcare sunt o componentă tehnică care poate determina calitatea sau
mai degrabă cantitatea măsurată a proprietăților fizice și chimice cum ar fi:
temperatura, radiațiile termice, umiditatea, presiune, sunetul și luminozitatea. Aceste
măsuri sunt convertite în semnale electrice. Primii senzori funcționali au fost utilizați
în industria armamentului.
În prezent senzorii de mișcare sunt utilizați frecvent și pot fi montați de la ușile

de la supermarket până la magazinul din benzinării. Senzorii de mișcare fac viața mai
ușoară persoanelor care nu pot deschide o ușa de asemenea senzorii de mișcare
asigură securitatea casei prin detectarea mișcării și aprinderea luminii de exemplu.
Un senzor de mișcare electronic sau un detector care conține un senzor de mișcare,
transformă mișcare în semnal electronic atunci când este detectată mișcarea. Acest
lucru este posibil atunci când în câmpul vizual al senzorului intervine mișcare.
Senzorii de mișcare electronici pot fi conectați la sistemele de alarma. Aceste alarme
sunt utilizate pentru a alerta proprietarul că în interiorul sau exteriorul casei a fost
detectata mișcare. În unele cazuri alarmele pe bază de senzori pot fi setate ca în mod
automat să apeleze la o firma de securitate. În prezent pentru controlul instalatiilor de
iluminare se utilizeaza doua tipuri de senzori. Acești senzori pentru controlul
inteligent al luminilor din locuinta sunt:
- senzor de mișcare radar (de înaltă frecvență)

- senzor de mișcare infraroșu pasiv (PIR)
Avantajele utilizarii senzorilor de mișcare

Lămpile cu senzor de mișcare aprind lumina în mod automat dacă detectează o
mișcare și o sting apoi, când mișcarea nu mai e detectată.
În consecință, ai câteva avantaje simple:
Coala

 Confortul: nu mai este nevoie să cauți întrerupătoare pe întuneric, lampa se va
aprinde ori de câte ori sesizează mișcare în raza de acțiune; foarte important la
intrarea în casă, pe holuri și căi de acces;
 Economia: nu ai cum să uiți lampa aprinsă, becul se va stinge automat când
senzorul nu mai sesizează mișcare;
 Siguranța: aprinderea luminii automat la orice mișcare poate reprezenta atât o
descurajare pentru posibili infractori cât și o completare excelentă a sistemelor
video de securitate instalate (vizibilitate mai bună).
Desigur, există și posibile dezavantaje:
 Lampa cu senzor se poate aprinde nedorit, ori pe timpul zilei ori când trece un
câine sau un animal mic prin raza de detecție; alegerea unei lămpi cu senzor de
lumină încorporat, alături de montarea și reglarea corectă a lămpii sunt
elemente-cheie pentru a evita astfel de situații;
 Datorită specificului de funcționare a lămpilor cu senzor de mișcare
(aprindere / stingere succesivă), aceastea utilizează în majoritatea situațiilor cu
becuri clasice (incandescente) sau cu becuri economice speciale, care rezistă la
un astfel de regim de funcționare. Dacă vă preocupă economia, puteți lua
oricând în considerare variantele de iluminare cu senzor cu becuri LED;
Utilizarea sistemului Bus
Coala

Sistemul Bus este evoluția sistemului cunoscut ca smart-house, un sistem care
creeaza confortul necesar pentru d-voastra si cei dragi. Acest sistem combină doua
elemente importante: confortul si economisirea energiei, folosind tehnologia de varf.
Ofera posibilitatea de a monitoriza consumul, oferind diagrame a energiei consumate,
atat pe ziua in curs ,cat si pe lunile sau chiar anii trecuti. Toate aceste date sunt usor
accesibile cu ajutorul telefoanelor inteligente, PC-urilor sau tabletelor. Un mare
avantaj este faptul ca, sistemul poate fi proiectat si cu dispozitive fara fir (wireless),
in cazul in care nu este posibila montarea cablurilor sau nu se doresc.
Sistemul permite pornirea și oprirea consumatorilor (iluminat, aparatura
electrocasnică), controlul jaluzelelor, al temperaturii, setarea unor scenarii pentru
programarea consumului de energie în funcție de anumite situatii zilnice (spre
exemplu, „Plecare de acasă”, „Sosire acasă”, „Privit la televizor”, „Panică” etc.),
integrarea sau interconectarea cu sistemul de alarmă. De asemenea, poate fi integrat
controlul aparaturii audio-video sau al celei de aer condiționat. Un alt avantaj major
pe care îl prezintă această soluție preconfigurată constă în faptul că proiectul este clar
și simplu de realizat, fără riscuri de greșeli la cablare, astfel că este foarte ușor de
instalat.
Domenii utilizare Bus
Controlul şi supravegherea iluminatului: iluminat general; comandă automată a

iluminatului în funcţie de lumina naturală, timp (zi, săptămână ori an), ori prezenţă;
comandă manuală; aprindere/stingere, comanda intensităţii; comandă centrală;
iluminat de siguranţă.
Comanda jaluzelelor exterioare: comandă centrală în funcţie de viteza vântului,

vreme, iluminat, zăpadă, gheată etc.; comandă manuală; poziţionare lamele.
Comanda climatizării, ventilaţiei: comandă în camere în funcţie de umiditate şi

temperatură; comandă ventilaţie; comanda sistemelor de evacuare / introducere aer în
Coala

funcţie de umiditate, temperatură, calitatea aerului; supraveghere temperatură,
semnalizare.
Supraveghere, semnalizare, achiziţionare date: comenzi centrale şi unice; display

şi tablou de comandă pentru utilizator; vizualizare prin calculator cu software dedicat.
Semnalizare de incendiu: senzori optici şi prin ionizare; atenţionare creştere

temperatură; alarmă prin dispecerat sau prin telefon.
Semnalizare efracţie: senzori de prezenţă (infraroşu); semnalizări deschidere uşă,

fereastră, spargere geam etc.; alarmă prin telefon.
Control acces: prin cartelă sau cod personalizat.
9.CALCULUL ECONOMIC
9.1.Determinarea costului echipamentului
Tabel 9.1.Costul echipamentului
Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul unei Suma,lei
echipamentulu de masură unități ,lei
i
Priza PC-10-3- Bucati 500 12 6000

ГБ
Intrerupator BCk-10-1- Bucati 200 13 2600
unitar ГБ
Intrerupator BCk-10-2- Bucati 400 16 6400
dublu ГБ
Intrerupator ВСп10-1- Bucati 2 20 40
cap-scara ГБ
Contor CX1000-3 Bucati 56 360 20160
monofazat
Contor trifazat СЭА3- 5- Bucati 1 1150 1150
Coala

55А
Dulap de ГРЩ-800 Bucati 1 4000 4000
distributie
peincipal
Dulap de ГРЩ-400 Bucati 2 3500 7000
distributie
peincipal
Dulap de ЩЭ-3-1 Bucati 18 2000 36000
distributie de 36 УХЛ3
etaj
Dulap de ЩРB-Пм- Bucati 56 107 5992
distributie de 9
apartament
Întrerupător ВД1-63 - Bucati 216 180 38880
automat 2P-16 А-
diferențial 30m A
Întrerupător ВД1-63 - Bucati 54 220 11880
automat 2P-16 А-
diferențial 30m A
Întrerupător ВА47- 2P- Bucati 54 40 2160
automat 40 А-C
automat 25 А-C
automat 16 А-C
automat 50 А-C
Întrerupător CSSD- 3P- Bucati 1 2300 2300
-separator 800А
Siguranta ППН 41- Bucati 3 250 750
fuzibila 0,4-800A
Întrerupător ВА88-3P- Bucati 1 4000 4000
automat 800 А
automat 400 А
Transformator ТШ-066 Bucati 3 650 1950
de curent
automat 1000 А
Separator РЛНД-10- Bucati 1 3500 3500
200 У1
Descarcator PBO-3-Y1 Bucati 3 500 1500
Coala

Transformator TM- Bucati 1 70000 70000
630/10
Total 239700
9.1.1.Calculul cheltuielilor de transport

Cheltuielile suportate de întreprindere pentru transportul echipamentului din
strainatate se calculeaza în marime de 8 % din marimea investiției :
239700∙ 8
CH .transp = =19176 ,lei
100
9.1.2.Calculul cheltuielilor de montare
Calculam mărimea cheltuielilor de montare (CHmontare ) ,în marime de 10% din costul
echipamentului:
239700 ∙10
CH .montare= =23970, lei
100
9.1.3Determinăm mărimea investiției totale
Determinăm mărimea investiției totale (It. ) –utilizînd următoarea relație:
I t . =I +CH . montare+CH .transp =239700+19176+ 23970=282846 , lei
9.2.Calculăm cheltuielile directe

Reprezintă totalitatea cheltuielilor suportate de întreprindere pentru procurarea
materiei prime ,cheltuieli pentru energia electrică utilizata ca forță motrică sau pentru
iluminat ,material auxiliare.
Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul Suma,lei

materialelor de unei
masură unități,
lei
I.Cheltuieli
materiale
,inclusiv:
Coductor AC -70 m 18000 13 234000
Cablu AAШв m 200 250 50000
4x185
Cablu ABBГ m 120 163 19560
4x185
Cablu AВВГ m 20 135 2700
4x150
4x120
Coala

4x95
4x70
4x50
4x25
4x16
4x10
Cablu BBГ m 550 50 27500
3x10
Cablu BBГ m 15000 13 195000
3x2,5
Cablu BBГ m 6000 8 48000
3x1,5
II.Cheltuieli 0
pentru energie
electric,inclusi
v
III.Amortizare 39950
Total 623675
Pentru a determina amortizarea este nevoie de următoarele date:

- Valoarea mijloacelor fixe utilizate (I)
- Termenul de funcționare prevăzut în pașaportul documentului (Tr.funcțional )
- Formula
I
A=
T r . funcțional
239700
A= =39950 , lei
6
9.3.Calculul cheltuielilor pentru retribuții
Se include cheltuielile pentru pentru salarii de baza ,salarii
suplimentare,primele,respectiv contribuțiile pentru asigurări sociale.
Tabel 9.3.1.Calculul salariului de bază
Nr.de Funcția Nr.de Manopera Tariful Salariul Salariul
Coala

ord. executată persoane , mediu,lei/oră tarifar,lei de
ore-om baza,lei
1 Inginer 1 176 50 8800 8800
2 Montor 4 176 30 5280 21120
Total 5 - - - 29920
Tabel 9.3.2.Calculul cheltuielilor pentru retribuția muncii

Nr. Funcția Salariul Salariul Salariul Salariul Salariul CAS
ord executată tarifar, premial, lunar, Suplim., total,lei
lei lei lei lei
(10%) (10%) (37%)
1 Inginer 8800 880 9680 968 10648 3939
2 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
3 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
4 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
5 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
Total 36203 13395
9.3.3.Calculul cheltuielilor de regie

Constituie 65% din cheltuielile pentru retribuirea muncii :
(36203+13395 )∗65
Chregie = =32238,7 , lei
100
Tabel 9.4.Costul total al proiectului
Nr.ord. Denumirea articolului Valoarea în lei
1 Cheltuieli directe 623675
2 Cheltuieli pentru salarii 36203
3 Contributii la asigurările sociale (37%) 13395
4 Cheltuieli de regie (65%) 32238
5 Preț de cost 705511
6 TVA (20%) 141102
7 Total cu TVA 846613
8 Cheltuieli pentru echipament 282846
9 Total 1129459
Coala

10.SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
Accidente datorate curentului electric
Dacă între două puncte ale corpului omenesc se aplică o diferenţă de potenţial, prin
corp trece un curent electric. Această trecere este însoţită de fenomene ale căror
efecte se manifestă prin şocuri electrice, electrocutări şi arsuri.
Electrocutările
Electrocutările reprezintă acţiunea curentului electric asupra sistemului nervos şi
muscular şi pot avea următoarele efecte:
• contracţia muşchilor;
• oprirea respiraţiei ;
• fibrilaţia inimii ;
• pierderea temporară a auzului şi vocii ;
• pierderea cunoştinţei ;
Electrocutările se produc prin:
 atingeri directe, adică atingerea elementelor conductoare ale unei instalaţii
electrice aflate sub tensiune.
 atingeri indirecte, reprezintă atingerea unui element conductor care in mod
normal nu este sub tensiune dar care in mod accidental poate fi pus sub
tensiune.
Tensiunea la care este supus omul în cazul atingerii indirecte se numeşte tensiune de
atingere Ua.
Coala

Tensiunea de pas, Upas, este tensiunea la care este supus omul la atingerea a două
puncte de pe sol sau pardoseală (considerate la 0,8m) aflate la potenţiale diferite.
Tensiunea de pas poate să apară în apropierea unor prize de pământ de exploatare sau
de protecţie, prin care trece curentul de exploatare, sau în apropierea unui conductor
aflat sub tensiune şi căzut la pământ.
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere directă un rol important îl au
normele de protecţia muncii, pe baza cărora omul este instruit:
 să nu atingă echipamentele aflate sub tensiune
 să folosească echipamentul de lucru şi de protecţie
 să organizeze punctul de lucru astfel încât să nu existe pericolul de
electrocutare
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere indirectă, se folosesc

diferite instalaţii de protecţie care să acţioneze imediat în caz de defect, limitând
tensiunile de atingere la valori reduse admise de norme şi să deconecteze în timp
echipamentul afectat.
Factorii care determină gravitatea electrocutărilor:
 valoarea curentului prin corpul omenesc;
 calea de închidere a curentului;
 durata acţiunii curentului;
 starea fizică a omului;
 frecvenţa curentului;
 atenţia omului în timpul atingerii.
Un alt factor deosebit de important care determină gravitatea electrocutărilor este
rezistenţa electrică a corpului omenesc în momentul atingerii. Valoarea şi caracterul
rezistenţei electrice a corpului omenesc depind de: ţesutul muscular, aparatul
circulator, organele interne, de sistemul nervos cât şi de procesele biofizice şi
biochimice foarte complicate care au loc în corpul omenesc.
Coala

Factorii de care depinde rezistenţa corpului omenesc sunt:
 tensiunea la care este supus corpul
 locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune
 suprafaţa de contact
 umiditatea mediului
 temperatura mediului înconjurător
 durata de acţiune a curentului
Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
În timpul exploatării maşinilor electrice, pe lângă pericolul electrocutării

curentul electric poate provoca incendii, datorită încălzirii aparatajului electric în
timpul funcţionării, în timpul scurtcircuitului sau suprasarcinilor. Arsurile electrice
produse prin deranjamentele părţii electrice pot provoca arsuri personalului sau pot
determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului gazelor din atmosfera
încăperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteilor şi a
supraîncălzirii, trebuie luate următoarele măsuri:
- La regimul de funcţionare în plină sarcină, părţile motorului electric nu
trebuie să se încălzească până la o temperatură periculoasă (lagărele nu trebuie să
depăşească temperatura de 80ºC).
- Părţile din clădiri şi părţile din utilaje care sunt expuse acţiunii arcului
electric trebuie să fie neinflamabile.
- Siguranţele, întrerupătoarele şi alte aparate asemănătoare, care în timpul
exploatării pot provoca întreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
- Părţile reostatelor şi ale celorlalte aparate care se încălzesc în timpul
funcţionării trebuie montate pe socluri izolate termic.
- Utilajul care lucrează în medii de praf sau gaze trebuie să fie acţionat cu
motoare electrice antiexplozive, iar instalaţiile şi aparatajul să fie în execuţie
antiexplozivă.
Coala

- Pentru a se putea interveni cu eficacitate în caz de incendiu, se recomandă ca
lângă maşinile-unelte (sau în secţii) să fie amplasate extinctoare cu CO2. Folosirea
apei este interzisă la stingerea incendiilor în instalaţiile electrice, deoarece prezintă
pericol de electrocutare şi determină şi extinderea defecţiunii.
Cerințe generale de protecția muncii pentru electromontori
1. În calitate de electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric se admit

muncitori calificaţi în acest domeniu, avînd vîrsta de peste 18 ani, care au trecut
controlul medical, au însuşit instructajul întroductiv general şi la locul de muncă
în domeniul protecţiei muncii, precum şi instrucţiunile de prevenire şi combatere
a incendiilor şi la acordarea primului ajutor medical.
2. Verificarea cunoaşterii normelor, regulilor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii
şi de exploatare a instalaţiilor electrice, de către electromontori se efectuază o
dată în 12 luni, cu confirmarea grupei la securitatea electrică (de la I la V).
Electromontorii care au dat dovadă de cunoştinţe nesatisfăcătoare vor fi
reexaminaţi în termen de cel mult 30 zile. Pînă la reexaminarea următoare ei nu
nu sînt admişi la executarea funcţiilor sale.
3. La locul său de muncă se vor îndeplini cu stricteţe şi corectitudine instrucţiunile şi
regulile de protecţie a muncii, cerinţele securităţii tehnice şi a normelor igienico-
sanitare.
4. La locurile de muncă şi pe teritoriul întreprinderii se interzice fumatul,
întrebuinţarea băuturilor alcoolice şi a drogurilor.
5. Se va executa numai acel lucru care corespunde profesiunii date, precum şi
indicaţiile şefului secţiei de producţie (maistrului-şef, maistrului de schimb,
şefului de brigadă) şi inginerului la reparaţia utilajului.
6. Electromontorul la repararea şi întreţinerea utilajului electric este obligat:
Coala

1) să studieze, să însuşească practic şi să respecte cerinţele de securitate a
muncii, de igienă a muncii şi de securitate antiincendiară, prevăzute de actele
normative respective de protecţie a muncii;
2) să execute corect instrucţiunile de exploatare inofensivă a utilajului electric
şi a dispozitivelor utilizate în procesul lucrului;
3) să respecte şi să îndeplinească regulile de disciplină a muncii şi de
comportare pe teritoriul înreprinderii;
4) să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, încît să nu expună
pericolului persoana proprie şi pe cei din jur;
5) să muncească în echipament de muncă şi să utilizeze mijloace de protecţie
individuală şi colectivă, prevăzute de procesul de muncă, de regulile şi
instrucţiunile de protecţie a muncii;
6) să înştiinţeze la timp reprzentanţii adminisrtraţiei despre toate cazurile de
încălcare a actelor normative de protecţie a muncii, care periclitează viaţa sau
sănătatea angajaţilor, precum şi despre avariile şi accidentele care s-au produs.
7. La acest loc de muncă pot acţiona următorii factori periculoşi şi nocivi:
1) acţiunea curentului electric;
2) căderi de la înălţime;
3) mecanisme de acţionare;
4) unelte manuale nereglamentate.
8. Conform normelor stabilite, electromontorului la repararea şi întreţinerea
utilajului electric, i se livrează:
1) costum din bumbac;
2) bocanci din piele;
3) mănuşi dielectrice (de serviciu);
4) ochelari de protecţie (de serviciu).
9. Electricianului i se interzice:
1) a utiliza în procesul muncii scule şi dispozitive auxiliare defectate sau
nereglamentate;
Coala

2) a utiliza în procesul muncii mijloace de protejare defectate sau cu termenul de
verificare expirat;
3) a folosi la locurile de muncă surse de foc deschis;
4) a exexuta careva lucrări în scopuri personale;
5) a lăsa deschise sau neîncuiate uşile panourilor electrice;
6) a lăsa deschise firele electrice, aflate sub tensiune.
10. Pentru încălcarea actelor normative şi legislative de protecţie a muncii, angajaţii
poartă răspundere disciplinară, materială, penală în modul stabilit de lege.
Primul ajutor in caz de electrocutare
In cazul in care electrocutatul este in contact cu parțile aflate sub tensiune, se vor lua
următoarele masuri:
-în primul rand trebuie efectuată scoaterea electocutatului de sub tensiune;
-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune nu trebuie sa se expună

pericolului, ținand seama si de faptul ca umiditatea face ca pericolul de electrocutare
sa fie si mai mare;
-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune trebuie sa întrerupă

imediat tensiunea,daca aparatul de întrupere sau dispozitivul de acționare este in
apropiere;
-daca nu există nici una din posibilitățile de mai sus, atunci persoana care
scoate electrocutatul de sub tensiune se izoleaza față de părțile aflate sub tensiune
( folosind manuși electroizolante, prăjini electroizolante, platformă sau covor
electroizolant) și îndepartează de electrocutat conductoarele aflate sub tensiune,
avand griă de nu a ajunge în contact direct sau prin intermediul altor elemente cu
părțile aflate sub tensiune.
- se execută respirație artificială atata timp cît este necesar;
Coala

- se anunță cel mai apropiat punct sanitar;
11.CONCLUZII
În acest proiect am proiectat rețeua de alimentare cu energie electrică a
blocului locativ cu 9 etaje din strada Pavel Boțu ,9.În calitate de date inițiale am avut
tensiunea de alimentare ,puterea electrică instalată într-un apartament în valoare de
10,3 kw și suprafața apartamentelor ,inclusiv distanța de la sursa de alimentare pînă la
PT.Din cauza puterii insatalate mari și a blocurilor din vecinătate care se construiesc
soluția a fost instalarea unui PT 10/0,4 și alimentarea prin 2 linii10kV .
Am calculat instalația de iluminat prin metoda coeficientului de utilizare.Astfel
am ales tipurile de corpuri de iluminat de modele ЛСП,ЛПО ,НПП ,și sursele de
lumină ,și respectiv am determinat puterea instalată de iluminat totală a blocului.Am
determinat puterea instalată pentru consumatorii de forță:
frigidere,ventilatoare,cuptoare cu microunde și 2 ascensoare cu putera instalată de
5 kw.
Alimentarea blocului se va face în felul următor :din cadrul PT prin 2 cabluri
de tip AAШв 4x185 se va alimenta dulapul general ГРЩ-800 a întregului bloc
instalat în subsol după care print-un cablu ABBГ 4x185 se alimenteaza dulapul de
distribuție ГРЩ-400 din fiecare casă a scării .După care de la dulapul de distribuție
ГРЩ-400 prevăzut cu întrerupător automat trifazat ВА88-3P- 400 А se
alimentează tablourile de etaj de tip ЩЭ-3-1 36 УХЛ3 prevăzut cu contoare
monofazate CX1000-3 și întrerupător automat trifazat
Coala

ВА47- 3P-50- А-C , respectiv de la tabloul de etaj se alimentează tabloul de
apartament ЩРB-Пм-9 care conține un întrerupător automat de tip
ВА47- 2P-40- А-C ,4 întreupătoare diferențiale de tip ВД1-63 - 2P-16 А-30m A și un
întrupător diferențial de tip ВД1-63 - 2P-16 А-30m A.Cablul de alimentare de la
tabloul de etaj la tabloul de apartament sa ales de tipul BBГ 3x10.Pentru circuitul
de prize în apartament sa ales cablu de tip BBГ3x2,5 iar pentru instalația de iluminat
BBГ3x1,5.Proiectul dat a fost efectuat în conformitate cu cerințele NAIE ,și va avea
un grad de siguranță înalt.
BIBLIOGRAFIE
1. Г.M.K.Спрвочная книга для проектирования электрического
освещенияю.Ленинград, 1976.
2. D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3. www.Iek.md
4. Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем
электроснабжения. Томск.2005.
5. В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
6. V.Gavril ,L.Ionescu.Instalatii electrice.Bucuresti “M.A.S.T”,2007.
7. Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
8. Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.
9. www.zapadpribor.com
10. www.elprom-st.ru
11. www.signalrp.ru
12.sagemcom.ru
13.www.esnab.su
Coala


Coala


Proiect de Diploma Calcule

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Diploma Calcule

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

a. După rolul funcţional, instalaţiile electrice pot fi:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

c. În raport cu locul de amplasare, se deosebesc următoarele categorii de

d. După nivelul tensiunii, instalaţiile se clasifică în:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

f. Din punct de vedere al modului de protecţie, instalaţiile pot fi:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Sd - aria planului util,[m ]; 2

u -factorul de utilizare a instalației de iluminat;

Pentru o încapere a cărui destinație și geometrie se cunosc , Em , ∆ și S d se pot

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

alege lampa cu care se echpeaza corpul (se alege Φ l – fluxul luminos al

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Calculul instalației de iluminat pentru sectorul 1 al parcării auto prin metoda

- calculul suprafaței încăperii

- Inaltimea de atarnare hs pentru corpuri de iluminat fluorescente:hs=0.15[m];

- Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

h=H−h u−h s=3−0−0,15=3,35[m]

hu -este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală,m .

-Indicele incaperii se calculeaza cu relatia:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

pentru corpul de iluminat ales ЛСП 3902А-2-36 avem Pc =2*36 [w ],

- numarul de corpuri de iluminat necesare

- numarul de corpuri de iluminat alese N=4

Calculul fotometric al instalației de iluminat se realizează analogic şi

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Balcon 200 2,3 0,8 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,31

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabelul 3.2 Rezultatele calculului fotometric al instalației de iluminat

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Nr.pe plan Sd h i Tip Φl N

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabelul 3.3. Puterile instalate al corpurilor de iluminat din apartamente,subsol,casa

Nr.și pil Nr. Nr. Nr.

încăperii de tavan cu becuri incandescență

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

N-nr. Corpurilor de iluminat.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

cosφ -factorul de putere =0,9 [ 4. p.22,tab.1.10.]

Pentru rețeua monofazată

Exemplu de calcul pentru rețeaua trifazată

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabel 4.2.Încăpere tehnică et.1

Tabel 4.4.Casa scării

Remarcă:Alimentarea blocului se va realiza prin 2 linii, Pi .tot =570 ¿]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Remarcă:În cazul încăperii tehnice de pe etajul 1 sectiune pe tronsonul

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatorului

Fig.3 - Schema principială (redusă) a staţiei

Transformatoarele din postul de transformare se aleg după următoarea expresie:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Curentul transformatorului la tensiune de 0,4 kV:

4.1 Dimensionarea cablului de alimentare 10 kv

LEA-10kV:Alimentarea se va realiza prin 2 linii

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Pe schema de calcul se indică parametri nominali a tuturor elementelor schemei.

Snom = 630 kVA