Seminar 1

Calculul echivalentului-gram
Echivalentul-gram (valul) = cantitatea exprimată în grame dintr-un element
sau dintr-o substanţă chimică, ce se poate combina sau poate înlocui 1g de
hidrogen sau 8 g de oxigen. [Eg] = g/val.
masa atomica
 Pentru elemente: Eg 
valenta in reactia resp.

 Electroneutralizarea elementelor într-un compus:

masa atomica
Eg 
valenta in acel compus

 Reacţii cu transfer de protoni

masa molara (  )
- Pentru acizi ( H n A ): Eg 
nr. protoni cedati (bazicitatea )

Bazicitatea unui acid e dată de numărul protoni cedaţi prin ionizarea acelui
acid.
Dacă în soluţie acidul nu-si substituie toţi protonii, atunci:
masa molara (  )
Eg 
nr. protoni substituit i

masa molara (  )
- Pentru baze ( B (OH ) n ): Eg 
nr. protoni acceptati (aciditatea)

Aciditatea unei baze este egală cu numărul anionilor hidroxilici (OH )  eliberaţi
prin ionizarea acelei baze (sau cu numărul protonilor acceptaţi).

masa molara (  )
- Pentru oxizi metalici: E g 
nr. atomi de metal  valenta metal

 Reacţii cu transfer de ioni

- Pentru săruri: sărurile sunt combinaţii ionice - ele conţin cationi și anioni.
Ex: floruri F(I), cloruri Cl(I), bromuri Br(I), ioduri I(I), sulfuri S(I), sulfaţi SO 4(II),
azotaţi NO3(I), carbonaţi CO3(II), fosfaţi PO4(III).

1
 masa molara sare (  ) masa molara sare (  )
Eg  
nr. cationi xvalenta cationului nr. atomi metal xvalenta metal

 Reacţii cu transfer de electroni

Reacţie redox: oxido-reducere

oxidare = cedare de electroni;
reducere = acceptare de electroni.
Într-o reacţie redox, numărul de oxidare (valenţa) elementelor
participante se schimbă (la unele crește, la altele scade).
masa molara (  )
Eg 
nr. e  schimbati

2
Seminar 2

Mărimi şi unităţi de măsură

molecule
 Numărul lui Avogadro: N A  6,023  1023
mol
M
 Numărul de moli:   , M = masa de substanţă


m
 Masa molară:   1 , m = masa unei molecule
mC
12
12
mC = masa izotopului 6 C

  NA m

 Element chimic = amestec de atomi cu acelaşi Z (izotopi)

n
 Masa atomică a unui element chimic: Ae   Ai f i
i 1

Ai = masa atomică a izotopului „i”

Nr. moli izotop " i"
fi  = fracţia molară a acestui izotop în
Nr . moli amestec
amestec

3
Seminar 3
Modele atomice
Pentru atomul de H (Z = 1):

m v2
 Forţa centrifugă: Fcf 
r

e2 1 e2
 Forţa de atracţie electrostatică: Fe  k 
r 2 4  o r 2

me m p
 Forţa de atracţie gravitaţională: Fg  K
r2

me ve2 e2
 Energia cinetică a atomului de H: Ec  
2 8  o rn

e2
 Energia potenţială a atomului de H: Ep 
4   o rn

 Condiţia de stabilitate a electronului pe orbita circulară: Fcf  Fe

 Condiţia de orbită permisă: 2 r  n 

 Circumferinţa orbitei: 2 r  v T

 Numărul de undă:
1  1 1 
~   R 2  2 ,k  n
 n k 
R = constanta lui Rydberg
me e 4
R 1,096776  10 7 m 1
8 c h 3  o2

 Condiţia de cuantificare a momntului cinetic : Le  n 

 Condiţia de cuantificare a energiei:

1 me e 4
En   
n 2 8  o2 h 2
1
En  E1
n2
me e 4
E1  
8  o2 h 2

4
  Condiţia de cuantificare a razei orbitelor staţionare:
 o h2
rn  n 2

 me e 2
rn  n 2 r1
 o h2
r1 
 me e 2
 Serii spectrale ale hidrogenului atomic:

 n2

 n Z r1
r

Pentru ionii hidrogenoizi: 
 1  R Z 2  12  12  ~k n , k  n
  k n n k 

5
Seminar 4

Nucleul atomic. Învelişul electronic

 Legea dezintegrării radioactive: N  No e t

No = nr. iniţial de nuclee radioactive
N = nr. nucleelor rămase nedezintegrate după timpul t
 = constanta dezintegrării radioactive
 Numărul de dezintegrări  şi  prin care capul seriei radioactive se
transformă în coadă:
Acap  Acoadă Acap  Acoadă
n  
A 4

n  2 n  (Zcap  Zcoadă )

 Tabla de şah a lui Goldanski:

- ordinea de ocupare a păturilor cu electroni:

1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p 5s 4d 5p 6s 4f 5d 6p …

6
  Corelarea structurii învelişului electronic cu alcătuirea sistemului
periodic al elementelor:
Miezul atomic pt.
Perioada Păturile Nr. de elem. perioadei
elemente urmatoare
1 1s 2  2 He
2 2s 2p 8 10 Ne 
3 3s 3p 8 18 Ar 
4 4s 3d 4p 18  36 Kr 
5 5s 4d 5p 18  54 Xe
6 6s 4f 5d 6p 32 86 Rn
7 7s 5f 6d 7p

 Consecinţe ale interacţiei spin-orbită:

- Până la semiocuparea unei pături, electronii au spinul negativ (s = -1/2)
şi ocupă orbitalii acesteia în ordinea descrescătoare a valorilor numărului
cuantic magnetic m.
- La semiocupare, stările energetice sunt degenerate; ştim că pentru
electronul distinctiv m = -l, dar nu putem preciza dacă s = -1/2 sau s =
+1/2.
- După semiocupare, electronii cu spin pozitiv (s = +1/2) se plasează în
ordinea descrescătoare a valorilor lui m, iar electronul distinctiv are s = -
1/2 şi se plasează pe orbitalul care asigură  m  max .

7
 Seminar 5
Soluţii

 Concentraţia procentuală Cp :
msolut m
- masică: C p  100  solut 100 ; [C p ]  %
msolut  msolvent m

Vsolut V
- volumică: C p  100  solut 100 ; [C p ]  %
Vsolut  Vsolvent V

 solut
; CM 
mol
 Concentraţia molară CM sau molaritatea: CM 
V l

CM 10 Cp
 solut

; CN 
nsolut vali
 Concentraţia normală CN sau normalitatea: CN  N
V l

CN 10 Cp ; C N  CM  valenta solutului
Eg solut

 solut
1000 ; Cm 
mol
 Concentraţia molală Cm : Cm 
msolvent 1000 g solvent

msolut g
 Titrul unei soluţii T : T , [T ] 
V ml

msolut
 
solut
 solut
msolut  msolvent
V  10  3 [l ]

msolut
nsolut 
Eg solut


Eg 
valenta