NICOLAE VASCHIDE

Nicolae Vaschide (n. 1874 - d. 1907) a fost un psiholog si psihiatru

roman, care si-a desfasurat activitatea de cercetare în Franta. Vaschide a
adus o contributie pretioasa în domeniul psihologiei experimentale, studiind
diverse procese senzoriale, somnul si visele, atentia, functiunea psihofizică a
mainii. A colaborat sistematic la publicatiile romanesti („Noua revista
romana”, „Revista idealista”, la care a fost prim-redactor, etc.), contribuind,
prin articolele în care pleda în favoarea psihologiei experimentale, la
constituirea acestei discipline în Romania.
Opera principală:
 „Tehnica psihologiei experimentale”, in colaborare cu Ed.
Toulouse şi H. Pieron, 1904
 „Eseu asupra psihologiei mainii”, 1909
 „Psihologia atentiei”, in colaborare cu R. Meunier, 1910
 „Somnul si visele”, 1911

Psihologul Nicolae Vaschide a urmat clasele primare si gimnaziu in

orasul natal, apoi liceul la ,,Sf. Sava" din Bucuresti. Tot la Bucuresti urmeaza
Facultatea de Litere si Filosofie, avand ca profesori, printre altii, pe Titu
Maiorescu. In aprilie-iunie 1895 ne viziteaza tara psihologul francez Alfred
Binet care tine la Bucuresti un curs de psihologie experimentala. El a fost
decisiv marcat de conferintele tinute de psihologul francez Alfred Binet la
Universitatea din Bucuresti. El audiaza cursurile psihologului francez si
reuseste sa-i atraga atentia asupra sa. Invitat de Binet, care-i ofera
posibilitatea de a lucra in laboratorul sau de psihologie de la Sorbona,
Vaschide pleaca in toamna anului 1895 la Paris, unde va ramane pana la
sfarsitul scurtei sale vieti (1907). Vaschide lucreaza in cele mai importante
laboratoare de psihologie din Franta, colaborand cu,Alfred Binet, Henri
Pieron, Claude Vurpas, Raymond Meunier .
Nicolae Vaschide publica cartea „Technique de psychologie
experimentale” (1904), la care va colabora si H. Pieron. Aceasta lucrare
marcheaza un moment important al procesului de experimentalizare a
psihologiei, o etapa importanta in evolutia stiintei (Traian Herseni, 1973).
Domeniile mai importante care il pasioneaza pe Vaschide sunt
psihofiziologia organelor de simt, psihopatologia, psihologia activitatii
mentale morbide. Vaschide studiaza si fenomene mai “misterioase” care sunt:
somnul si visele, problema viselor profetice, valoarea semiologica a viselor, a
fenomenelor telepatice ( „Le sommeil et les reves”, Paris, 1911 ). Vaschide
face asumptii cu privire la modul de lucru al memoriei in timpul somnului,
precum si la activitatea propriu-zisa a psihicului in timpul somnului,
majoritatea acestor cercetari fiind deosebit de originale. El apreciaza ca visele
seamana cu halucinatiile si, drept urmare cercetarea acestor halucinatii ar
permite analogii experimentale cu visul. „Le sommeil et les reves” este un
studiu aprofundat al somnului si viselor bazat pe cercetari personale si
realizat prin mijloace stiintifice, in cadrul unei conceptii psihologice
experimentale.
In volumul „Psihologia lui Nicolae Vaschide”, aparut in 1973, Traian
Herseni ( in Prefata p.7 ) noteaza: “Savantul roman Nicolae Vaschide este unul
dintre fauritorii psihologiei experimentale europene. El si-a desfasurat
activitatea principala in trei din cele mai importante laboratoare din lume. In
“L’annee psychologique”, IV, din 1898, apar 18 studii si reprezinta momentul
culminant al colaborarii sale cu Alfred Binet: articolele descriu o serie de
metode menite a masura forta musculara, viteza miscarilor, timpii de reactie,
functia respiratorie si circulatorie, cu scopul de „ a da o baza fiziologica”,
psihologiei individuale a scolarilor.
Colaborarea lui Nicolae Vaschide cu Henri Pieron s-a desfasurat in trei
directii principale: valoarea viselor profetice, valoarea semiologica a viselor si
fenomenele telepatice. Alta colaborare psihologica a lui Vaschide a fost aceea
cu Raymond Meunier, care a condus Biblioteca de psihologie experimentala si
de metapsihica.
In 1904 la Paris impreuna cu dr. Ed. Toulouse si Henri Pieron scrie
„Technique de psychologie experimentale”, in care se precizeaza ca obiectul
psihologiei il constituie constiinta. Alaturi de Claude Vurpas scrie 30 de studii
originale, care au fost apoi reunite, in cateva volume de sinteza: „Psychologie
du delire dans les troubles psychopathiques”, „La logique morbide”, „Essai sur
la psycho-psysiologie des monstres humains”.

2
 Nicolae Vaschide a elaborat singur trei studii: „La mesure de
l’intelligence”, „Le sommeil et les reves” si „Essai sur la psychologie de la
main”. Ultima lucrare, din cele trei, a ramas neterminata, are un caracter
enciclopedic si pe parcursul celor 500 de pagini sunt numeroase incursiunile
si reflectiile psihosociologice.
Opera lui Nicolae Vaschide se caracterizeaza prin:
- intemeierea psihologiei pe fiziologie, uneori pana la confindarea
celor doua stiinte;
- fundamentarea psihologiei ca stiinta experimentala cu o tendinta
vadita de cuantificare a metodelor, de a folosi la maximum
masuratoarea, dupa modelul stiintelor exacte;
- intietatea indiscutabila a metodei experimentale;
- tendinta constanta spre o stiinta totala a omului.

Bibliografie:
https://ro.scribd.com/document/24980482/Nicolae-Vaschide