Facultatea “Cadastru Geodezie si Construcii”

Catedra “Constructii si Mecanica Structurilor”

la proiectul de curs

Disciplina: “Constructii din beton armat”

Tema: “Calculul şi alcătuirea elementelor planşeului cu plăci şi

grinzi din beton armat monolit.
”

Elaborat:st. gr. CIC-1303 Verbnîi Dumitru.

Verificat : Frunza Alexandru.

Chisinau 2016

1
 Capitolul I: DATE INITIALE

1. Dimensiunile clădirii în plan dintre axe:

- lungimea L1 = 70.3 m;
- lăţimea L2 =21.4 m.
2. Înălţimea etajului (de la podea la podea)
He t = 3.6m.
3. Sarcina utilă (temporară) normată pe planşeu
4.Clasa betonului-C15.
Vn = 7800N/m² = 7,80kN/m².
5. Rezistenţa de calcul a solului fundaţiei
Rf = 0,29MPa = 290kN/m².
După cum am menţionat mai sus adoptăm cazul de amplasare a grinzilor principale în
direcţia transversală a clădirii.

Fig.1.1. Planseu monolit cu "plăci grindă": 1 – placa; 2 – grinzi secundare; 3 – grinzi

principale; 4 – coloane;

Pentru determinarea prealabilă a numărului de deschideri ale grinzilor principale (în

direcţia transversală a clădirii) şi ale celor secundare (în direcţia longitudinală) prealabil admitem
valoarea deschiderii grinzilor principale 𝑙 2 = 6.750 𝑚, iar ale celor secundare, respectiv - 𝑙 1 =
7.10 𝑚
Prin urmare, numărul necesar de deschideri ale grinzilor principale va fi:
𝐿2 2140
𝑁2 = = = 3.67 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒𝑟𝑖
𝑙2 600
Deoarece numărul de deschideri poate fi doar numai un număr întreg, în exemplul nostru
admitem 4 deschideri (𝒏𝟐 = 4). Menţionăm încă odată, că numărul de deschideri trebuie să
asigure lungimea grinzii principale în intervalul 6 ÷ 8 m şi că deschiderile intermediare pot fi cu
circa 5 ÷ 10 % mai mari decât cele marginale.

2
 Aşadar prealabil* valoarea medie a deschiderii grinzii principale intermediare poate fi:

𝐿 2 21.4
𝑙2 = = = 7.13𝑐𝑚
𝑛2 4
sau dacă acceptăm deschideri inegale:

𝐿 2 21.4
𝑙2 = = = 7.64𝑐𝑚
𝑛2 2.8

Admitem prealabil 𝑙 𝑚𝑏,2 = 640𝑐𝑚, valoare ce este în limita valorilor evaluate

(625 ş𝑖 658 𝑐𝑚).
1220
𝑙 𝑚𝑏,1 = 2500 − 640 ∗ 2 = = 739𝑐𝑚,valoarea grinzii mărginale.
2
În direcţia longitudinală, ţinând cont de recomandările expuse mai sus, vor fi n1
deschideri:
𝑛1 = 𝐿 1 /𝑙1 = 7030/600 ≈ 10 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒𝑟𝑖
Rotunjim (după regulile matematicii) şi obţinem numărul de deschideri în direcţia
longitudinală a clădirii 𝑛1 = 10.
Atunci valoarea medie a deschiderilor nominale ale grinzilor secundare va fi:
𝑙1 = 𝐿 1 /𝑛1 = 7030/10 = 70.3𝑐𝑚
Ţinând cont de recomandările de micşorare a deschiderilor marginale până la 10 %,
numărul de deschideri poate fi:
𝑛′1 = (𝑛1 − 2) ∙ 1 + 2 ∙ 0,9 = 8 ∙ 1 + 2 ∙ 0,9 = 9,8
Atunci, prin urmare, valoarea medie a deschiderilor intermediare a grinzilor secundare
poate fi:
𝑙1 = 𝐿 1 /𝑛1′ = 7030/9,8 = 7,10𝑐𝑚
Deci deschiderea grinzilor secundare intermediare poate fi în limita 594 ÷ 604 𝑐𝑚.
Adoptăm valoarea deschiderilor grinzilor secundare intermediare𝒍𝒔𝒃,𝟐 = 600 𝑐𝑚. În cazul
acesta deschiderea grinzilor secundare marginale va fi:
(𝐿 − (𝑛1 − 2) ∙ 𝑙 𝑠𝑏,2 ) (7030 − (10 − 2) ∙ 600)
𝑙1,𝑒𝑥𝑡 = 𝑙 𝑠𝑏,1 = 1 = = 6,75𝑐𝑚
2 2
Aşadar, în direcţia longitudinală a clădirii vor fi 10 deschideri intermediare cu grinzi
secundare cu deschiderea 𝒍𝒔𝒃,𝟐 = 710 𝑐𝑚şi 2 deschideri marginale cu valoarea 𝒍𝒔𝒃,𝟏 = 675𝑐𝑚.
𝐿 1 = 8 ∙ 710 + 2 ∙ 675 = 7030 𝑐𝑚
Numărul necesar de grinzi secundare (lăţimea plăcilor) în direcţia transversală a clădirii
(în dependenţă de valoarea sarcinii normate 𝑉𝑛 ≤ 5 ÷ 10,30 𝑘𝑁/𝑚2 –(vezi recomandările
anterioare) îl determinăm, prin admiterea lăţimii nominale a plăcii 𝑙 𝑠𝑙 = 220 𝑐𝑚.
Atunci numărul optimal de plăci în partea intermediară a grinzilor principale va fi:
𝑛𝑠𝑙 = 𝑙 𝑚𝑏,2 /𝑙 𝑠𝑙 = 6400/220 = 2,91 𝑝𝑙𝑎𝑐𝑖
Rotunjim şi obţinem numărul de plăci 𝑛𝑠𝑙 = 3. Astfel lăţimea medie nominală a plăcii -
distanţa dintre axele grinzilor secundare va fi:
𝑙 𝑠𝑙,𝑚 = 𝑙 𝑚𝑏,2 /𝑛𝑠𝑙 = 640/3 = 213 𝑐𝑚
𝑙 𝑠𝑙,𝑒𝑥𝑡 = 𝑙 𝑠𝑙,1 = 𝑙 𝑚𝑏,1 − (𝑛𝑠𝑙 − 1) ∙ 𝑙 𝑠𝑙,2 = 610 − (3 − 1) ∙ 213 = 184𝑐𝑚

3
 Aşadar în rezultatul dimensionării planşeului au fost obţinute:
1. Deschiderea nominală a grinzilor principale:
marginale – l mb,1 = 700 cm;.
intermediare – l mb,2 = 738 cm.
2. Deschiderea nominală a grinzilor secundare:
marginale – l sb,1 = 675 cm;
intermediare – l sb,2 = 710 cm.
3. Lăţimea (deschiderea) nominală a plăcilor, adică distanţa dintre axele grinzilor
secundare:
marginale – l sl,1 = 2*213+1*184 cm;
intermediare – l sl,2 = 3*213 cm.

Capitolul II: CALCULUL PLANŞEULUI

Plăcile planşeului cu grinzi din beton armat monolit, realmente rezemate pe contur - pe
grinzile principale şi cele secundare sau pe grinzi şi pereţi, se calculă ca grinzi dacă raportul
dintre deschiderile plăcii (distanţele dintre reazemele opuse) este mai mare de doi, adică atunci
când influenţa reazemelor îndepărtate poate fi neglijată.
În exemplul prezentat acest raport este:
𝑙 𝑠𝑏,2 − 𝑏𝑠𝑚 605 − 30
= = 2,98 > 2
𝑙 𝑠𝑙 − 𝑏𝑠𝑏 213 − 20
Deci placa se va calcula ca o grindă.
Pentru efectuarea acestui calcul convenţional din planşeu perpendicular pe grinzile
secundare se extrage o fâşie cu lăţimea de 1 m. Astfel se obţine o grindă continuă, reazemele
căreia vor fi grinzile secundare şi pereţii exteriori ai clădirii. Această fâşie "grindă continuă" are
secţiunea transversală dreptunghiulară cu dimensiunile:
înălţimea ℎ𝑠𝑙 = 𝑙 𝑠𝑙,2 /25 = 213/25 ≈ 8,52 ≥ 6 𝑐𝑚
lăţimea 𝑏 = 100 𝑐𝑚(vezi fig.3).

2.1. Determinarea deschiderii de calcul a plăcii

Lungimea de calcul a deschiderii plăcii (v. fig.4), ca atare este egală cu distanţa dintre
articulaţiile reazemelor acesteia. Pentru deschiderile concrete aceasta va fi egală cu:
1) pentru deschiderea marginală (prima şi ultima)
- distanţa de la centrul de reazem al plăcii pe peretele până la muchia laterală a grinzii
secundare:
𝑙 0,𝑠𝑙 ,1 = 𝑙 𝑠𝑙,1 − 𝐶 + 𝐶𝑠𝑙 /2 − 𝑏𝑠𝑏 /2(2.1)
în care:
C = 20 cm - distanţa de la axa peretelui exterior până la marginea lui laterală;
Csl = 10 cm - lungimea de reazem a plăcii pe perete;
bsb - lăţimea secţiunii grinzii secundare;
4
 2) pentru deschiderile intermediare (a doua, a treia şi altele)
- distanţa dintre marginile laterale ale grinzilor secundare
lo,sl,2 = lo,sl,3 = ∙∙∙ = lo,sl,n-1 = lsl,2 – 2∙bsb /2 . (2.2)

Deci, pentru determinarea deschiderii de calcul a plăcii trebuie să ştim valoarea lăţimii
secţiunii grinzii secundare bsb.
De regulă, dimensiunile grinzilor secundare se admit prealabil din recomandările
constructive (vezi p. 1). Totodată, conform normativelor în vigoare, înălţimea grinzilor trebuie să
fie multiplă cu 5 cm pentru înălţimea de până la 60 cm inclusiv şi multiplă cu 10 cm pentru
înălţimi ce depăşesc 60 cm. Lăţimea grinzilor trebuie să fie egală cu una din următoarele valori -
8, 10, 12, 15, 18, 20, 22, 25 şi în continuare multiplă cu 5 cm.
În exemplul prezentat admitem înălţimea secţiunii grinzii secundare
hsb = 1/15 ∙ lsb,2 = 1/15 ∙ 605=40 cm.
După rotunjire obţinem hsb = 40 cm, iar lăţimea grinzii secundare va fi:
bsb = 0,5 ∙ hsb = 0,5 ∙ 40 = 20 cm.
Prin urmare dimensiunile prealabile ale secţiunii grinzii secundare sunt hsb x bsb = 40 x 20
cm.
Atunci deschiderile de calcul ale plăcii vor fi:
1) pentru deschiderile marginale (formula 2.1)
lo,sl,1 = 184 - 20 + 12/2 - 20/2 = 160cm;
2) pentru deschiderile intermediare (formula 2.2)
lo,sl,2 =213– 2∙20/2= 183 cm.

2.2. Determinarea sarcinilor

Ţinând cont că pentru calculul plăcii planşeului convenţional a fost extrasă o fâşie cu
lăţimea de 100 cm (vezi p.2), atunci valoarea sarcinii pe un metru lungime a acestei fâşii va fi
egală cu valoarea sarcinii pe un metru pătrat al acestui planşeu.
Reieşind din recomandările anterioare (vezi pct.1), grosimea plăcii h’f =10,0 cm.
Valoarea sarcinilor normate şi de calcul pe 1 m al planşeului sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1
Valorile normate şi de calcul ale sarcinilor pe 1 m² de planşeu

Valoarea Coefici- Valoarea

Denumirea
normată entul de de calcul
sarcinii
N/m² siguranţă N/m²

5
 Permanentă:
1. Masa proprie a plăcii
1,0∙1,0∙h’f∙ρ)*=1,0∙1,0∙0,08∙25000 2000 1,1 2200
2. Stratul de nivelare
(şapa) 1,0∙1,0∙δ∙ρ=1,0∙1,0∙
†

∙0,02∙19000 380 1,3 494

3. Masa pardoselii din ceramică 400 1,1 440
Sarcina permanentă sumară: g‡ 2780 - 3134
Temporară:- V§ 10300 1,2 12360
T o t a l:P = g + V 13080 - 15494
De scurtă duratăVsh 2000 1,2 2400
Sumară de lungă durată: g + Vl 11080 - 13094

2.3. Determinarea eforturilor de calcul din placă

Valoarea sarcinilor de calcul pe planşeu va fi:

P = Ptab ∙ γn =15494∙ 0,95 = 14,72 kN/m²
Valorile momentelor încovoietoare de calcul în plăcile grindă continue din beton armat cu
deschideri egale sau care diferă nu mai mult de 20 % se vor determina, ţinând cont de eventualele
redistribuiri ale eforturilor, cu următoarele formule:
1) în prima şi ultima deschidere şi pe primul şi ultimul reazem intermediar (v. fig.3):
M sl ,1  P  lo2,sl ,1 / 11  14,76∙ 1,6²/11 = 3,435kNm ;
2) în deschiderile intermediare
M sl ,2  P  lo2,sl ,2 /16  14,76∙ 1,93²/16 = 3,436kNm.
Valorile forţelor tăietoare nu se determină deoarece în plăcile cu grosimea mai mică de 15
cm, de regulă, acestea sunt preluate integral de beton şi nu este necesară armătura transversală.

2.4. Materiale pentru placă

Cum s-a menţionat în pct.1 toate elementele planşeului sunt proiectate din beton de clasa
C15. Pentru armarea plăcii folosim plase standarde cu armătura de rezistenţă longitudinală din
oţel de clasa Bp -I. Rezistenţele de calcul ale betonului şi armăturii se iau din Anexele 1 şi 2, care
reprezintă un extras din informaţia respectivă din normele de proiectare ale construcţiilor din
beton armat [4].
Deci, prin urmare, rezistenţa de calcul a betonului la comprimare Rc= 7,7 MPa (vezi.
Anexa 1), iar la întindere
Rct = 0,67 MPa.
Rezistenţa de calcul a armăturii (armătură pentru plase clasa Bp -I cu diametrul 5 mm) Rs =
360 MPa (v. Anexa 2).

aρ = 2500 kg/m³ = 25000 N/m³- masa volumetrică a betonului armat;

b
ρ = 1900 kg/m³ = 19000 N/m³- idem, a mortarului de ciment
c
Sarcina permanentă poate fi adoptată în proiect fără schimbări.
dSarcina temporară (utilă) în dependenţă de durata ei este divizată în:

- Sarcină de scurtă durată (Vsh,n şi Vsh ). În proiect pentru tipul de clădiri examinate Vsh,n = 2000 N/m²
şi
- Sarcină de lungă durată (Vl,n=Vn -Vsh,n şi Vl =V–Vsn ).
6
 2.5. Determinarea ariei necesare a armăturii plasei

Reamintim că placa se calculă ca un element încovoiat cu secţiunea dreptunghiulară cu

dimensiunile h 'f x bsl = 8 x 100 cm (vezi p.2 şi fig.5).

Fig. 5. Secţiunea de calcul a plăcii.

1) pentru deschiderile marginale şi primul reazem intermediar valoarea maximă a momentului

încovoietor Msl,1 = 1,69KN∙m şi, deci
M sl ,1 3, 435 105
1,1    0,0688
0.8  Rc  bsl  ho2, sl 0,8  7, 7  100  100  92
unde:
ho,sl= 10 - 1 = 9 cm.
Pentru α1,1 = 0,0688din Anexa 3 (prin interpolare) determinăm ξ = 0,07 şi ξ1 = 0,972.
Valoarea înălţimii limită a zonei comprimate a betonului – ξR determinata din tabelul 23
este:
 R  0,6
şi, deci, condiţia (2.4) ξ = 0,07<ξR = 0,6 se respectă.
Aşadar placa este armată simplu şi aria armăturii întinse necesare pentru preluarea
efortului maximal va fi egală cu
M sl ,1 3, 435 105
As ,sl ,1    1, 09 cm 2 ;
1  Rs  ho,sl 0,972  360  100   9
2) in deschiderile şi pe reazemele intermediare valoarea maximă a momentului
încovoietor Msl,2, = 3,436KN∙m şi deci:
M sl ,2 3, 436 105
1,2    0, 0688. ∙
0.8  Rc  bsl  ho2,sl 0,8  7, 7  100  100  92
Din Anexa 3 obţinem ξ = 0,07 şi ξ1 = 0,972.
Condiţia (2.4) se respectă ξ = 0,07<ξR = 0,6, şi, deci, aria necesară a armăturii întinse de
rezistenţă va fi:
M sl ,2 3, 436 105
As ,sl ,2    1, 09 cm 2 ;
1  Rs  ho,sl 0,972  360  100   9

2.6. Alcătuirea (armarea) plăcii

În exemplul prezentat aria armăturii necesare pentru asigurarea rezistenţei plăcii în deschiderile
intermediare As,sl,2 = 1,09cm² şi nu este egală cu aria armăturii de rezistenţă necesare pentru
deschiderile marginale şi pe primele reazeme intermediare As,sl,1 = 1,26 cm².

7
 Deci, prin urmare este nevoie de plase suplimentare pentru armarea acestor secţiuni. Din
Anexa 4 adoptăm o plasă cu aria reală a tuturor barelor longitudinale pe un metru lăţime a ei
As,sl,2 ,re al = 1,09 cm² (cea mai apropiată arie a barelor plasei comparativ cu cea necesară din
calcul)
Astfel marca (tipul) plasei se va scrie:
4Bp I  100
P1 B2  L2
3Bp I  300
unde:
P - este abrevierea (prima literă a) cuvântului plasă;
B2 şi L2 '- lăţimea şi lungimea unei plase, valoarea lor se calculă mai jos.
În exemplul nostru supraarmarea constituie:
, sl ,1  As , sl ,1
Asreal 1, 26  1, 09
%  100  100  7%
As , sl ,1 1, 09
Lăţimea plaselor ca atare nu este limitată, nu sunt recomandări concrete referitor la
determinarea lăţimii acestora. Însă, se consideră "optimal" ca lăţimea acestora să nu fie nici prea
mică nici prea mare. Una din cele mai potrivite soluţii poate fi aceea, când fâşia de planşeu egală
cu distanţa dintre axele a două grinzi principale (lmb,2 ) va fi acoperită cu 2 sau 3 plase.
La alegerea lăţimii plasei trebuie de ţinut cont că plasele sunt instalate astfel ca unirile
dintre ele (în direcţia armăturii constructive) să asigure o suprapunere de cel puţin 50 mm pentru
ds2 < 4 mm şi o suprapunere de 100 mm pentru ds2 > 4 mm (aici ds2 - diametrul armăturii
constructive a plasei).
Dacă în exemplul prezentat admitem 2 plase, atunci lăţimea unei astfel de plase poate fi:
B2 (2) ≈ lsb,2 /2 = 6050/2 = 3025 mm,
Pentru plasele a căror armătură constructivă este de 3 mm lungimea suprapunerilor trebuie
să fie nu mai mică de 25mm şi, atunci lăţimea plaselor trebuie să fie:
B2 (2) ≥ 3025 + 25≥3050 mm
Din Anexa 4 pot fi adoptate plase cu lăţimea B2 (2) = 3025 mm .
Deci luăm plase cu lăţimea B2 = 3025mm şi atunci marca finală a acestora va fi:
4Bp I  100
P1 3025  25000
3Bp I  300

Capitolul III: CALCULUL GRINZII SECUNDARE. GRUPA DE STĂRI LIMITĂ

ULTIME (SLU)

Pentru calculul grinzii secundare, la fel ca şi pentru calculul plăcii planşeului,

convenţional din planşeu se separă o fâşie de grindă, lăţimea căreia este egală cu distanţa dintre
axele grinzilor secundare l sl,2 , şi care este simetric repartizată în raport cu axa uneia dintre aceste
grinzi (vezi fig.2, poziţia 6).
Prealabil, dimensiunile grinzii, înălţimea şi lăţimea nervurii acesteia pot fi acceptate cele
determinate anterior din condiţii constructive în pct. 2.1 - hsl = 10 cm şi bsl = 20 cm

8
 Înălţimea tălpii grinzii hf'este egală cu grosimea plăcii planşeului hf'= hsl = 8 cm, iar
lăţimea, după cum s-a explicat mai sus, va fi egală cu distanţa dintre axele grinzilor secundare b 'f
=lsl,2
Astfel se obţine o grindă cu secţiunea T, reazemele căreia sunt pereţii exteriori şi grinzile
principale (vezi. fig.7).

Fig. 7. Secţiunea transversală a grinzii secundare

3.1. Determinarea deschiderilor de calcul

Pentru determinarea deschiderilor de calcul ale grinzii secundare continui (vezi pct. 3.1 şi
3.2) trebuie să ştim lăţimea grinzii principale.
Din condiţii constructive hmb = (1/8 - 1/15)∙lmb,2 , (vezi. pct.1). Prealabil admitem hmb = lmb.2
/10 =640 / 12 = 60 m. După rotunjire obţinem hmb = 60 cm. Apoi din aceleaşi condiţii
constructive (vezi pct. 1), admitem că lăţimea grinzii principale bmb = 0,4∙hmb = 0,4∙60 = 25cm.
Deci, după rotunjire la un număr multiplu cu 5 cm, obţinem dimensiunile acestei grinzi:
hmb = 60 cm şi bmb = 25 cm.
Prin urmare deschiderile de calcul ale grinzii secundare vor fi:
1) în prima şi ultima conform formulei (3.1):
lo,sb,1 = 580 - 20 + 25/2 - 25/2=560 (cm), iar
2) în deschiderile intermediare conform formulei (3.2):
lo,sb,2 = 605 – 2∙25 /2 = 580 (cm).

3.2. Determinarea sarcinilor

Aşadar sarcina de calcul pe un metru lungime este:
Psb = (P∙lsl,2 + G sb )∙γn = [P∙lsl,2 + (hsb – hsl)∙bsb ρb ∙γf]∙γn =
=[14,72∙2,13+(0,4-0,1)∙0,2∙25∙1,1]∙0,95=31,35kN/m3 ,
unde:
Gsb - este masa proprie* a unui metru de nervură a grinzii;

La determinarea masei Gsb grosimea plăcii h’f se exclude din înălţimea grinzii secundare h sl ,
*

deoarece masa proprie a plăcii a fost deja inclusă în sarcina P (vezi tab.1).
9
 ρb - masa volumetrică a betonului armat, ρb = 2500 kg/m3 =25000 N/m3 =25 kN/m3 ;
γf- coeficientul de siguranţă, egal cu 1,1 pentru acţiuni de la masa proprie a construcţiilor din
beton armat;
Psb ,∙lsl,2 , hsl,, hsb ,∙bsb şi ∙γn - vezi pct. 2.1 şi 2.3.
Valorile Vsb şi gsb vor fi:
Vsb =V∙lsl,2 ∙γn =(Vsh +Vl)∙lsl,2 ∙γn =(2,4+9,96)∙2,13∙0,95=25,01kN/m;
gsb = Psb – Vsb = 31,35–25,01=6.34kN/m.

3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor încovoietoare şi ale forţelor tăietoare
(Trasarea diagramei înfăşurătoare)
Msb,i,j = βi,j∙(gsb + Vsb )∙ l 02, sb , i , j = βi,j∙Pi,j l 02, sb , i , j , (3.3)
unde:
gsb,Vsb şi ∙ l0,sb,i,j, - vezi p.p.3.2 şi 3.1.
În exemplul dat raportul:
Vsb /gsb = 25,01/ 6,34= 3,94 ≈4.
Tabelul 2
Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare în secţiunile caracteristice ale grinzii
secundare
Deschiderea

Sectiunea

Moment
Distanta de
Valoarea Coeficientii Bi,j incovoitor Msb,i,j
reazm pina
Psb*l 0,sb,j^2 (kN*m)
la sectiunea
KN*m
i max min max min

0 0 0 0 0 0
1 1,12 0,065 0 63,9 0
2 2,24 0,090 0 88,5 0
983,1

2' 2,33 0,090 0 88,5 0

3 3,36 0,075 0,004 73,73 3,93
4 4,48 0,020 -0,027 19,7 -26,5
5 5,6 -0,075 -0,080 -73,73 -78,65
5 0 -0,075 -0,080 -79,1 -84,37
6 1,16 0,009 -0,038 9,5 -40,07
7 2,32 0,053 -0,018 55,89 -18,98
1054,6

I 7' 2,9 0,060 -0,014 63,3 -14,76

8 3,48 0,058 -0,014 61,2 -14,76
9 4,64 0,021 -0,026 22,15 -27,42
10 5,8 -0,054 -0,0625 -56,95 -65,91
10 0 -0,054 -0,0625 -56,95 -65,91
11 1,16 0,024 -0,023 25,31 -24,26
12 2,32 0,0625 -0,008 65,91 -8,44
1054,6

II 12' 2,9 0,0625 -0,007 65,91 -7,38

13 3,48 0,062 -0,009 65,39 -9,49
14 4,64 0,021 -0,036 22,15 -37,97
15 5,8 -0,060 -0,0625 -63,28 -65,91

10
 Valorile maximale ale forţelor tăietoare în secţiunile din preajma reazemelor respective
sunt:
1) pe reazemul marginal pe perete (fig.9, nr.0)
Q0 = 0,4 Psb ∙l0sb.1 = 0,4∙31,35∙5,6 = 70,22kN;
pe primul reazem intermediar în secţiunea din deschiderea marginală
Q1,lef = 0,6 Psb ∙l0sb.2 = 0,6∙31,35∙5,8 = 109,1kN;
2) pe primul reazem intermediar în secţiunea deschiderii a doua, precum şi pe celelalte
reazeme intermediare
Q2,rig = 0,5 Psb ∙l0sb.2 = 0,5∙31,35∙5.8 = 90,9.N;
Diagramele înfăşurătoare ale momentelor încovoietoare şi ale forţelor tăietoare sunt
prezentate în fig.9.

3.4. Materialele prevăzute pentru proiectarea şi executarea grindei secundare

În exemplul demonstrat caracteristicile de rezistenţă sunt următoarele:

Pentru betonul clasei C15:
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu c2 =1,0):
- Rc = 8,5 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu c2 =0,9):
- Rc = 7,7 MPa;
*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu:
- Rc,ser = 11,0 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă(cu c2 =1,0):
- Rct = 0,75 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă(cu c2 =0,9):
- Rct = 0,67 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită de serviciu:
- Rct,ser = 1,15 MPa;
*Coeficientul condiţiilor de lucru: c2 =0,9
*Modulul iniţial al deformaţiilor:
- Ec = 2,3x104 MPa;

Armătură clasa A-III:

*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:

- Rs = 365 MPa;
*Modulul de elasticitate:
- Es = 2x105 MPa;

Armătură clasa A-I:

*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:
- Rs = 225 MPa
*Rezistenţa la întindere transversală:
- Rsw = 175 MPa;
*Modulul de elasticitate:
- Es = 2,1x105 MPa;

Sîrmă clasa Bp-I:

* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:
11
 - Rs = 360 MPa;
3.5. Definitivarea dimensiunilor secţiunii transversaleale grinzii secundare

La determinarea deschiderilor de calcul ale plăcii (vezi pct. 2.1) preventiv (din condiţii
constructive) au fost admise dimensiunile secţiunii transversale ale grinzii secundare hsbx bsb = 40
x 20 cm.
Acum, după ce cunoaştem valorile de calcul ale momentelor încovoietoare Msb şi ale
forţelor tăietoare Q sb avem posibilitatea să definitivăm aceste dimensiuni ale secţiunii
transversale a grinzii. Ele, de regulă, se verifică pe unul din reazeme, fiindcă momentele
încovoietoare negative provoacă întindere în talpa grinzii, iar comprimată rămâne inima acesteia.
Prin urmare, grinda cu secţiunea transversală T se va calcula ca un element cu secţiunea
dreptunghiulară cu lăţimea bsb.
Valoarea maximală a momentului încovoietor în exemplul demonstrat este Mmax* =
M10 =65,91KN∙m (pe reazemul 2), iar cea maximală a forţei tăietoare Qmax = Q1,lef = 109,1KN.
Dimensiunile secţiunii transversale a grinzii se stabilesc după valoarea optimă a înălţimii
relative cînd este solicitată de momentul maxim din deschidere:
-   0,4 - valoarea optimă pentru grinzi - conform [4]: p.5.1.5.3.
Pentru valoarea coeficientului (vezi anex.3), determinăm valoarea coeficientului 1
  0,4 , atunci 1  0, 264
Verificăm condiţia
   R ;   0,4   R  0,6 condiţia se respectă.
Înălţimea de calcul:

M1max 65,91 (105 )

h0    45,16(cm)
0,81 Rcbgr 0,8  0, 264  7,65  (100)  20
aici:
bsb = 20 cm - lăţimea secţiunii grinzii secundare, admisă şi adoptată anterior (vezi pct. 2.1).
Înălţimea totală a grinzii va fi:
hsb = h'0,sb + as = 45,16+ 4 = 49,16 cm 50cm;
ho,sb = hsb - asb = 50- 3 = 47 cm.
Rezistenţa limită a fâşiilor dintre secţiunile înclinate ale grinzii este:
V= 0,3∙φw1 ∙φc1 ∙Rc∙bsb ∙ho,sb = 0,3∙1,0∙0,923∙7,765∙(100)∙20∙47= 199,1kN
Prin urmare condiţia (3.4) se respectă
Vmax=109,1kN < 0,3∙φw1 ∙φc1 ∙Rc∙bsb ∙ho,sb =199,1 kN.
Atunci se adoptă definitiv dimensiunile secţiunii grinzii secundare hsb x bsb = 50 x 20 cm.
În caz că condiţia (3.4) nu s-ar fi respectat trebuia de mărit dimensiunile secţiunii sau clasa
betonului grinzii.

3.6. Calculul grinzii secundare la rezistenţă însecţiuni normale

* Aici în calcul se recomandă de folosit valorile momentelor încovoietoare, care sunt mai frecvent

întâlnite (intermediare sunt 7, iar marginale numai 2). Referitor la valoarea forţelor tăietoare se poate
menţiona că dimensiunile secţiunii transversale a grinzii trebuie verificate la cele mai nefavorabile
acţiuni.
12
 3.6.1. Determinarea ariei necesare a armăturii
longitudinale de rezistenţă în deschideri (în câmp)

In deschideri grinda se va calcula ca un element cu secţiunea transversală T. Pentru

aceasta iniţial trebuie de stabilit valoarea lăţimii tălpii comprimate bf', care se implică în lucru,
adică lăţimea de calcul, precum şi locul de trecere a axei neutre (înălţimea zonei comprimate x).
Lăţimea de calcul a tălpii bf'se adoptă în dependenţă de valoarea raportului hf' /hsb :
l0,intsb ,i
a) pentru valoarea raportului hf' /hsb > 0,1:bf  min (lsl ,2 , bsb  );
3
b) idem 0,05 ≤hf' /hsb < 0,1:
bf' = bsb + 10∙ hf'';
c) pentru hf' /hsb < 0,05:
bf' = bsb .
În exemplul prezentat dimensiunile grinzii sunt următoarele:
hf ' = hsl = 10cm, hsb =50cm, bsb = 20 cm,
lsl,2 = 2130cm, şi
M6 M
l0,intsb,2  0, 6  l0, sb,2  0, 2  l0, sb,2  rig
 0, 2  l0, sb,2  lef9 
M5 M10
0, 009 0, 021
 0, 6  5,8  0, 2  5,8   0, 2  5,8   3,93 cm
0, 009  0, 075 0, 021  0, 054
- lungimea grinzii din a doua deschidere care se află în zona întinsă (actionată de
momente pozitive), altfel spus, lungimea grinzii în care talpa se află in zona comprimată.
M4 0,02
l0,intsb,1  0,8  l0, sb,1  0, 2  l0, sb,2   0,8  5,6  0, 2  5,6   4,72cm
lef
M5 0,02  0,075

- lungimea grinzii din prima deschidere care se află în zona întinsă (actionată de momente
pozitive), altfel spus, lungimea grinzii în care talpa se află in zona comprimată.
Raportul hf' /hsb = 10/50 = 0,2> 0,1. În acest caz, conform cerinţelor expuse mai sus (vezi
pct. a):
b'f,2 = bsb + lo,sb / 3 = 20 + 393/3 = 151 cm, deoarece această valoare este mai mică decât
lsl,2 = 213 cm;
b'f,1 = bsb + lo,sb / 3 = 20 + 472/3 = 177,3cm, această valoare este mai mare decât lsl,1 =
151 cm.

Fig. 10. Secţiunile de calcul ale grinzii secundare continui:

a) - în câmp şi b) - pe reazeme
13
 (3.7)

3.6.1.1. Determinarea ariei necesare a armăturii longitudinale de rezistenţă din

prima şi ultima deschidere

Valoarea maximală a momentului încovoietor de la încărcarea de calcul (momentul

încovoietor exterior) în prima şi ultima deschidere Mext= M2 ' = 88,5kN∙m (vezi tab.2).
Momentul încovoietor preluat de talpa comprimată a grinzii conform formulei (3.5):
Mf' = 7,765∙(100)∙1,51∙10∙(47 - 0,5∙10) = 485163,0 N∙cm.
Deoarece Mext = 8850000N∙cm<Mf' = 4851630N∙cm, atunci axa neutră trece prin talpa
grinzii. Deci aria armăturii longitudinale de rezistenţă se determină ca pentru un element cu
secţiunea dreptunghiulară cu dimensiunile hsbx b'f ,1 = 50x 177,3cm.
Valoarea coeficientului tabular α1 conform formulei (2.3):
M2 ' 8850000
1,1    0, 0369 .
0,8  Rc  bf  ho , sb 0,8  7, 765  100  177,3  47 2
2

Conform Anexei 3 pentru această valoare a coeficientului α1,1 determinam (prin

interpolare)ξ = 0,035 şi ξ1 = 0,986.
Valoarea înălţimii limită a zonei comprimate a betonului – ξR determinata din tabelul 23
este: ξR = 0,6.
Verificăm condiţia (2.4) ξ = 0,035<ξR = 0,6, care se respectă. Deci armătură comprimată
nu este necesară şi atunci aria armăturii longitudinale de rezistenţă din zona întinsă a
deschiderilor prima şi ultima conform formulei (2.5) va fi
M2 ' 8850000
As ,1    5, 23 cm2 .
1  Rs  ho , sb 0,986  365  100   47
În exemplul prezentat aria armăturii de calcul este As,1 = 5,23cm2 şi lăţimea nervurii
grinzii bsb= 20 cm. Pentru armare cu 2 carcase din Anexa 5 se pot admite:
Pentru varianta de armare cu 2 bare din Anexa 5 admitem:
real
1) 2 Ø 16 mm mm cu aria As,1 = 5,56cm2 .∆ % = +17%

real
2) 2 Ø 16+1∅14mm mm cu aria As,1 = 5,56cm2 .∆ % = +10%

După cum se vede cea mai mică deviere o are varianta nr. 1, însa din motive de unificare
alegem variante nr. 2 (unificare vezi pct. 3.8). Aici în exemplul dat definitiv se adoptă varianta de
real
armare, în care sunt 2 Ø 16+1∅14 mm cu aria reala a armaturii este: As,1 = 5,56 cm2 .

3.6.1.2. Calculul ariei necesare a armăturii longitudinale de rezistenţă din deschiderile

intermediare

'
Valoarea maximală a momentului încovoietor (vezi tab. 2) Mext = M 12 = 65,91kN∙m.
Deoarece Mext= 6591000N∙cm<Mf' = 48516300N∙cm (vezi calculul Mf' în pct. 3.6.1.1),
atunci axa neutră trece prin talpa grinzii. Deci aria armăturii longitudinale de rezistenţă se

14
determină ca pentru un element cu secţiunea dreptunghiulară cu dimensiunile hsbx b 'f ,2 = 50 x
151cm.
Valoarea coeficientului tabular α1,2 , după formula (2.3):
M12' 6591000
1,2    0, 0323 .
0,8  Rc  bf  ho,sl 0,8  7, 765  100  151 47 2
2

Pentru α1,2 din Anexa 3 determinam (prin interpolare) ξ = 0,034şi ξ1 = 0,987.

Condiţia (2.4) ξ = 0,037<ξR= 0,6, se respectă, deci aria necesară a armăturii longitudinale
de rezistenţă din zona întinsă a deschiderilor intermediare (a doua şi celelalte) va fi
M12' 6591000
As ,2    3,89 cm2 .
1  Rs  ho,sb 0,987  365  100   47
Din Anexa 5 adoptăm 2 Ø 16 mm cu Asreal
,2 = 4,02 cm
2 şi supraarmarea va fi ∆ % = -+3,3

% < 10 %.

3.6.2. Determinarea ariei necesare a armăturii de rezistenţă pe reazeme

3.6.2.1. Calculul ariei necesare a armăturii de rezistenţă pe primele reazeme
intermediare
Valoarea maximală a momentului încovoietor pe primul reazem intermediar
Mmax = M5 = (78,65+ 84,34)/2 = 81,5kN∙m
Înălţimea efectivă (utilă) a grinzii pe reazeme (vezi p. (3.5)
h'0,sb = hsb - a's = 50 - 2= 48 cm.
Atunci coeficientul tabular α1 conform formulei (2.3)
M max 81,5 105
1,1    0, 289
0.8  Rc  bsb  h0,2sb 0.8  7, 65  100   20  482
Din Anexa 3 pentru α1 = 0,296 determinam (prin interpolare) ξ = 0,333şi ξ1 = 0,867.
Condiţia (2.4) ξ = 0,333<ξR= 0,6, se respectă, atunci nu este nevoie de armătură de calcul
în zona comprimată. Algoritmul calculului armăturii necesare în zona întinsă este dat anterior
(vezi p. 2.5, 3.6.1.1 sau 3.6.1.2).
Dacă condiţia (2.4) nu s-ar fi respectat, atunci ar fi fost nevoie de armătură de rezistenţă în
zona comprimată a grinzii, adică pentru reazeme jos, iar calculul s-ar fi efectuat ca pentru
elemente încovoiate armate cu armătură dublă *.
În exemplul prezentat aria armăturii este
M1,sup 81,5 105
As ,sup,1    5, 44 cm2
1  Rs  h0,2sb 0,867  360  (100)  48
Aria necesară a barelor transversale pe un metru de plasă (vezi formula 3.8) va fi:
A1,s,sup,1 = 5,44 /( 2∙2,1) = 1.295cm2 .
Din Anexa 4 pot fi admise două variante de armare cu plase aria secţiunii barelor de
rezistenţă ale căror este mai aproape de aria necesară din calcul):
real
1) A1, s ,sup = 1,31cm2 - cu diametrul barelor transversale

15
 Ø s2 = 4 mm şi distanţa dintre bare S2 =150 mm
1,sup,2  1,31 cm - cu diametrul barelor transversale Ø s2 = 5mm şi distanţa dintre bare S 2 =
Asreal 2

150mm∆ % = +1,16%%.
Deci pentru armarea grinzilor secundare pe primul reazem intermediar se recomandă două
3B 1  300
plase diferite P1 p Bsup,1  Lsup
5Bp1  150

3.6.2.2. Calculul ariei necesare a armăturii de rezistenţă de pe reazemele intermediare

Valoarea maximală a momentului încovoietor pe al doilea reazem intermediar al grinzii şi

pe alte reazeme centrale
Mmax = M10 = 65,91kN m ,
Coeficientul tabular α1 conform formulei (2.3)
M max 60,51105
1,2    0, 233 .
0.8  Rb  bsl  h0,2sb 0.8  7, 7  100   20  482
Din Anexa 3 pentru α1 = 0,233 determinam (prin interpolare) ξ = 0,26 şi ξ1 = 0,896.
Condiţia (2.4) ξ = 0,26<ξR= 0,6, se respectă, atunci nu este nevoie de armătură de calcul în
zona comprimată, iar aria armăturii întinse conform formulei (2.6.) va fi:
M10 65,91105
As ,sup,2    4, 26 cm2
1  Rs  h0, sb 0,896  360  (100)  48
2

Aria necesară a barelor transversale a unui metru lungime a plasei (vezi formula 3.8) va fi:
As1,sup,2 = 4,26/22,13= 1,014cm2 .
Din Anexa 4 admitem 1 tpuri de plase (cu suma ariilor secţiunii barelor respective de
rezistenţă mai aproape de aria necesară din calcul):
1,sup,2  0,98 cm - cu diametrul barelor transversale Ø s2 = 5mm şi distanţa dintre bare S 2
Asreal 2

= 200 mmcu supraarmarea Δ = [(0,98-1,014)]/1,014*100= -3,3%.

3Bp1  300
Deci se adoptă două plase de acelasi tip de marca P2 Bsup,2  Lsup ,
5Bp1  200

3.7. Calculul grinzii la rezistenţă în secţiunile înclinate

3.7.1. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiuni

înclinate de la acţiunea forţei tăietoare

3.7.1.1. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiuni înclinate în deschiderile

marginale

Forţa tăietoare maximală în deschiderile marginale (prima şi ultima) Vmax = V1,lef = V9,rig
= 109,1 kN = 109100N.
Din formula (3.13) determinăm forţa tăietoare de calcul la care apar fisuri înclinate şi
verificăm condiţia (3.12)

16
 Vc=(1+φn *)∙φc3 ∙Rct∙bsb ∙ho,sb =0,6∙(1+0)∙0,67∙(100)∙20∙47 =37788N,
Vc = 37788<Vmax = 109100 N.
Prin urmare, deoarece Vmax depăşeşte valoarea Vc armătura transversală trebuie calculată.
Intensitatea minimală a eforturilor, care trebuie asigurată de armătura transversală pe o
unitate de lungime a grinzii determinată din formula (3.14):
(b'f  bsb )  h'f (3 10  20  20) 10
 f  0, 75  0, 75  0, 239.
bsb  ho, sb 20  47
2
Vmax 1091002
qsw    405,7 N/cm
4  C 2  b  h02  Rct 4  2  (1  0, 239)  20  472  0,67  (100)
Din condiţiile de sudabilitate a armăturii longitudinale cu diametrul ds1 = 18 mm (vezi p.
3.6.1.1) din Anexa 6 admitem diametrul armăturii transversale dsw = 6 mm de clasa A-I (vezi
p.3.4) sau dsw = 5 mm de clasa Bp -I. Din Anexa 5 luăm aria unei bare a armăturii transversale –
Asw,1 = 0,283 cm2 (pentru dsw.= 6 mm)
În deschiderile marginale ale grinzii secundare sunt proiectate (prevăzute în p. 3.6.1.1)
câte două carcase plane şi deci Asw = 2∙0,283 = 0,566 cm2 .
Atunci din formula (3.22) pasul etrierelor va fi
Rsw  Asw 175  (100)  0,566
S   25,1cm
qsw 405,6

Pasul etrierelor maximal admisibil conform formulei (3.23)

c 4  (1   f  n )  Rct  bsb  ho2,sb 1,5  (1  0, 239  0)  0,67  (100)  20  47 2
Smax   =50,4 cm
Vmax 109100
Pasul etrierelor din condiţii constructive
Scon = 50,4/2= 25,2< 15 cm.
Aşadar, definitiv în preajma reazemului pasul etrierelor S = 15cm <S = 25,1cm <Smax =
50,4 cm.
În zona centrală a deschiderilor marginale ale grinzilor secundare pasul etrierelor va fi
Sm = (3/4)∙40 = 30 cm< 50 cm.

3.7.1.2. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiuni înclinate în deschiderile

centrale

Calculul este analogic cu cel din p.3.7.1.1.

Vmax = V1,rig = 90,9kN = 90900N.
Vc = 37788N <Vmax = 90900N.
Deci armătura transversală trebuie calculată. Din condiţiile de sudabilitate a armăturii
longitudinale (în deschiderea a doua ds = 18 mm (v. p.3.6.1.2)) armătura etrierelor de clasa A-I
poate fi de diametrul dsw = 6 mm, iar cea de clasa Bp -I respectiv 5 mm.
Decivaloarea qsw sedetermină cu formula:

2
Vmax 909002
qsw    281,6 N/cm
4  C 2  b  h0 2  Rct 4  2  (1  0, 239)  20  472  0,67  (100)

*
φn = 0, deoarece eforturi axiale nu sunt (N = 0)
17
 Deoarece valoarea intensităţii minime a eforturilor, care este necesară să fie asigurată de
etriere în secţiunea înclinată pe o unitate de lungime a grinzii trebuie să fie 314,74N/cm, atunci
pasul etrierelor din condiţia rezistenţei lor va fi
Rsw  Asw 175  (100)  0,566
S   35, 2 cm - acelaşi ca şi în deschiderile marginale.
qsw 281, 6
Pasul etrierelor maximal admisibil din formula (3.23)
c 4  (1   f  n )  Rct  bsb  ho2, sb
S max  
Vmax
1,5  (1  0, 239  0)  0, 67  (100)  20  47 2
 =60,5cm
90900
iar din condiţiile constructive
Scon = 60,5/2= 30,3< 15 cm.
Atunci definitiv în preajma reazemului pe o distanţa de circa 0,25∙lsb,i pasul etrierelor S se
adoptă 25 cm.
În zona centrală a grinzilor din deschiderile intermediare de asemenea ca şi în cele
marginale pasul etrierelor va fi
S =(3/4)∙40 = 30 cm<50 cm.

3.8. Alcătuirea (armarea) grinzii secundare

18
 Valorile momentelor negative rezonabile la cele expuse mai sus în exemplu demonstrat
vor fi:
a) în deschiderea a doua - la distanţa 0,25 de primul reazem intermediar
M'0,25 = M6 - 0,25∙(M6 - M7 ) =
= -40,07- 0,25∙(-40,07- (-18,98)) = -34,8kNm;
b) în deschiderea a doua - la distanţa 0,25 de al doilea reazem intermediar
M'0,75 ' = M8 - 0,75∙(M8 - M9 ) =
= -14,76- 0,75∙(-14,76- (-27,42)) = -24,25kNm;
c) în deschiderea a treia - la distanţa 0,25 de reazemul din stânga (de la al doilea
reazem intermediar)
M'0,25 = M11 - 0,25∙(M11 - M12 ) =
= -24,26- 0,25∙(-24,26- (-8,44)) = -20,3kNm;
d) în deschiderea a treia - la distanţa 0,25 de reazemul din dreapta (de a al treilea
reazem intermediar)
M'0,75 = M13 - 0,75∙(M13 - M14 ) =
19
 = -9.49- 0,75∙(-9.49 - (-37,97)) = -30,85kNm.
Aria armăturii de rezistenţă (clasa A-III) necesare pentru preluarea momentului negativ în
câmp în fiecare deschidere se determină pentru valoarea maximală a momentului încovoietor din
deschiderea respectivă. Calculul se va face ca pentru un element armat simplu cu secţiunea
dreptunghiulară bsbx hsb (vezi p.3.6.1).
1) în deschiderea a douaM'0,25 = 34,8kNm
'
M 0,25 34,8 105
1,2    0,129 .
0,8  Rc  bsb  h0,2 sb 7, 7  100   20  47 2
Conform Anexei 3 pentru această valoare a coeficientului α1,2 determinam (prin
interpolare)ξ = 0,136 şi ξ1 = 0,946.
Valoarea înălţimii limită a zonei comprimate a betonului – ξR determinata din tabelul 23
este: ξR = 0,6.
Verificăm condiţia (2.4) ξ = 0,136<ξR = 0,6, care se respectă.
'
M 0,25 34,8 105
A 
'
  2.15 cm2
1  Rs  ho, sb 0,946  365  100   47
s ,2

2) în deschiderea a treia şi toate cele intermediare

M'0,75 = -30,85kNm
'
M 0,75 30,85 105
1,3    0,114 .
Rb  bsl  ho2,sl 7, 7  100   20  47 2
Conform Anexei 3 pentru această valoare a coeficientului α1,2 determinam (prin
interpolare)ξ = 0,12şi ξ1 = 0,952
Verificăm condiţia (2.4) ξ = 0,12<ξR = 0,6, care se respectă.
'
M 0,75 30,85 105
A 
'
  1,89 cm2
1  Rs  ho, sb 0,952  365  100   47
s ,3

Reieşind din ariile necesare ale armăturii necesare din calcul putem admite în deschiderile
'
a doua 2 Ø 12 mm cu aria As ,real = 2,26cm 2 iar în a treia şi celelalte intermediare câte 2 Ø 12 mm
'
cu aria As ,real = 2,26 cm 2 .
În prima deschidere a grinzii, în câmp ca atare, nu poate apărea moment negativ şi prin
urmare în partea superioară a grinzii (a carcasei) armătura se va instala din condiţii constructive.
De regulă, diametrul acestei armături poate fi minim admisibil, chiar egal cu diametrul armăturii
transversale, adică Ø 10 mm din armătură clasa A-I.
Astfel în prima, a doua şi a treia deschidere cu cele intermediare sunt necesare trei tipuri
de carcase.
Cu scopul unificării carcaselor şi obţinerii unei armări mai optimale pentru armarea grinzii
secundare se adoptă numai doua tipuri de carcase. Un tip pentru armarea deschiderilor marginale
şi altul pentru armarea deschiderilor centrale, care în fond este unul comun pentru toate
deschiderile cu suplimente ce ţin de specificul eforturilor din deschideri.
Fiecare carcasă plană prevăzută pentru armarea deschiderilor marginale este alcătuită din
armătura longitudinală de rezistenţă 1Ø18 plus o bara separata 1Ø10 mm de clasa A-III jos şi sus
armătura constructivă 1Ø10 mm de clasa A-III. Armăturile longitudinale sunt unite cu etriere cu
Ø6 mm de clasa A-I.
În aşa mod grinda secundară se armează in deschideri cu 2 carcase, armatura totala
folosita pentru ambele carcase va fi:
20
 Prima şi ultima deschidere:
- 2 Ø16 + 1 Ø14 A-III – jos;
- 2 Ø12 A-III – sus;
Deschiderea a doua şi penultima:
- 2 Ø16A-III –jos;
- 2 Ø12– sus;
Deschiderea a treia şi celelalte mijlocii:
- 2 Ø16 A-III – jos;
- 2 Ø12 A-III – sus.
Pasul etrierelor carcaselor respective în preajma reazeme-lor la distanţa 1/4∙l sb este de 156
mm, iar în rest partea centrală a carcaselor 300 mm (v. pct. 3.7.1.1 şi 3.7.1.2).
Armarea grinzii pe reazeme de asemenea este expusă desfăşurat în p. 3.6.2.1 şi 3.6.2.2.
Lăţimea plaselor poate fi acceptată cea estimată anterior (vezi nota la p.3.6.2.1).

3.9. Construirea diagramei materialelor

3.9.1 Informaţie necesară pentru construirea diagramei înfăşurătoare a momentelor

de încovoiere

Grinda secundară examinată cu secţiunea transversală T are lăţimea nervurii bsb = 20 cm,
lăţimea tălpii in prima deschidere b'f,1 = 177,3cm, in a doua deschidere b'f,2 = 151 cm înălţimea
tălpii hf' = 10 cm si cea totală hsb = 50 cm. Este prevăzut că o să fie turnată din beton clasa B15.
În deschiderile marginale (prima şi ultima) conform calculelor efectuate sunt prevăzute
câte două carcase, în care armătura longitudinală de rezistenţă 1Ø18 de clasa A-III, iar cea
constructivă, de asemenea longitudinală 1Ø10 clasa A-III (sus)(v. pct. 3.8.).
În deschiderile centrale, începând cu a doua până la penultima, vor fi instalate câte două
carcase, în care armătura longitudinală de rezistenţă 1Ø18 este de clasa A-III. De asemenea din
clasa A-III este şi armătura longitudinală a carcasei instalată în partea superioară (sus) 1Ø12, care
va fi implicată la preluarea eforturilor de la eventualele momente negative.
În prima si ultima deschidere, în care valorile eventualelor momente încovoietoare
pozitive sunt mai mari decât în alte deschideri centrale în partea de jos a grinzii la cele două
carcase este instalată suplimentar 1Ø14 clasa A-III.
În deschiderile a doua şi penultima, în care valorile eventualelor momente încovoietoare
negative sunt mai mari decât în alte deschideri centrale în partea superioară a grinzii la cele două
carcase este instalată suplimentar 1Ø10 clasa A-III.
Cum s-a menţionat anterior (vezi pp.3.6.2.1, 3.6.2.2 şi 3.8) pe reazeme în zona superioară
grinda va fi armată cu plase, care în imediata apropiere de acestea, fiind suprapuse una peste alta
asigură preluarea unui moment încovoietor mai mare, iar pe măsură îndepărtării de reazem,
deoarece momentul descreşte, este raţional de redus si armătura, întrerupând una din plase.
Procedura întreruperii plaselor se poate face pe două căi:
- folosind plase de lăţimi diferite sau
- deplasând una faţă de alta.
Pe primul şi ultimul reazem intermediar au fost adoptate câte doua perechi de plase cu
armătura de rezistenţă transversală a unei perechi cu aria As= 1,575cm2 pe un metru (prima plasă
cu armătura Ø4mmBp -I, a doua plasă cu armătura Ø4mmBp -I ), iar pe reazemele centrale - se vor
folosi câte două perechi de plase de acelaşi tip cu armătura de rezistenţă (prima plasă cu armătura

21
Ø4mmBp -I, a doua plasă cu armătura Ø4mmBp -I ), cu aria armăturii de rezistenţă pe un metru As=
1,26 cm2 .
3.9.2. Calculul momentelor încovoietoare preluate de materialele folosite pentru
grinda examinată

În prima deschidere a grinzii cum s-a menţionat în pct. 3.8 şi 3.9.1 sunt utilizate două
carcase cu barele longitudinale: 1Ø18 clasa A-III si o bara separata 1Ø10 - jos şi 1Ø12 A-III -
sus.
Dimensiunile secţiunii:
bsb = 20, b'f ,1 =177,3cm,ho,sb =47cm, ho' ,sb =48cm
zs=50-3-2=45 cm.
Cu formula (3.25) calculăm ξ:
Rs  As  Rsc  As' (4,02  3,08)  365  1,57  365
   0,0439 x  0,0439  47=2,06cm ,
0,8  Rc  bsb  ho ,sb 0,8  7,65 177,3  47
deci nu se respectă condiţia (3.27) menţionată mai sus x  2,06 < 2 a s '  2  2  4cm şi, deci
armătura comprimată trebuie exclusă din calcule. Recalculăm valoarea lui ξ:
Rs  As (4,02  30,8)  365
   0,0563
0,8  Rb  bsb  ho ,sb 0,8  7,65 177,3  47
Din Anexa 3 pentru   0,0563 după interpolare  o  0,0541
Condiţia (2.4)   0,0563   R  0,6 se respectă deci, conform formulei (3.24), valoarea
momentului va fi:
M  0,8  7,65  100 177,3  472  0,0541  117,02  KN m 
Rezultatele calculelor valorilor momentelor încovoietoare în dependenţă de posibilele
modificări de armare a grinzii secundare (vezi p.3.9.1) sunt prezentate în tab.3. în care tentativele
nereuşite de calcul din cauza că condiţia (3.27) nu a fost respectată nu sunt numerotate.

Tab. 3.

Rezultatele calculelor valorilor momentelor incovoietoare

Nr de ordine
Deschiderea

Eforturile in armatura
Dimens. mm Valorile calculate
intinsa comprim.
Nsc=Rsc*A M,kN*
Ns =Rs *As s bsb h0,sb
ξ X,cm α0 m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Momente pozitive in cimp
365*(5,09+0,75) 365*1,57 171,7 37 0,05 1,78 - -
I 1 365*(5,09+0,75) - 171,7 37 0,06 2,33 0,06 85,5
2 365*5,09 - 171,7 37 0,05 1,79 0,05 66,9
II 3 365*5,09 - 168 37 0,03 1,25 0,03 45,0
Momente negative din preajma reazemelor

22
 365*1,57 365*5,09 20 38 ξ<0 - - -
4 365*1,57 - 20 38 0,12 4,68 0,12 20,3
365*1,57+2,3*360*1,575 365*5,09 20 38 ξ<0 - - -
I
5 365*1,57+2,3*360*1,575 - 20 38 0,40 15,34 0,34 59,9
6 365*1,57+2,3* *360*1,575*2 365*5,09 20 38 0,28 10,81 0,25 109,6
7 2,3*360*1,575*2 225*1,57 20 38 0,48 18,42 0,39 81,3
8 2,3*360*1,575*2 - 20 38 0,56 21,31 0,44 76,9
365*2,26+2,3* 360*1,575*2 365*5,09 20 38 0,34 12,87 0,29 116,3
9
365*2,26+2,3* 360*1,575 365*5,09 20 38 0,06 2,22 0,06 75,1
10 365*2,26+2,3* 360*1,575 - 20 38 0,46 17,39 0,37 66,1
365*(2,26+0,785)+2,3*
11 365*5,09 20 38 0,52 19,73 0,41 72,5
360*1,575
365*(2,26+0,785) 365*5,09 20 38 ξ<0 - - -
12 365*(2,26+0,785) - 20 38 0,24 9,08 0,22 38,2
II
365*(2,26+0,785)+2,3*
365*5,09 20 38 0,06 2,43 0,06 76,0
360*1,26
365*(2,26+0,785)+2,3*
13 - 20 38 0,46 17,60 0,38 66,6
360*1,26
365*2,26+2,3* 360*1,26 365*5,09 20 38 0,00 0,08 - -
14 365*2,26+2,3* 360*1,26 - 20 38 0,40 15,26 0,34 59,6
15 365*2,26+2,3* 360*1,26*2 365*5,09 20 38 0,23 8,61 0,21 101,4
16 2,3*360*1,26*2 225*1,57 20 38 0,37 14,16 0,31 67,7
2,3*360*1,26*2 365*5,09 20 38 0,05 1,87 - -
17 2,3*360*1,26*2 - 20 38 0,45 17,05 0,36 63,6
III 18 365*2,26+2,3* 360*1,26*2 365*5,09 20 38 0,23 8,61 0,21 101,4
19 365*2,26+2,3* 360*1,26 - 20 38 0,40 15,26 0,34 59,6
20 365*2,26 - 20 38 0,18 6,74 0,17 29,2

Calculul valorilor momentelor încovoietoare negative în secţiunile din imediata apropiere

a reazemelor a fost făcută pentru varianta de armare în zona de sus cu armătura constructivă de
legătură 2Ø10 clasa A-I si pentru cazul când astfel de armătură nu este sau lungimea de ancorare
a ei e mai mică decât cea calculată cu relaţia (3.28).
În tab.3, de asemenea, în deschiderea a doua sunt prezentate şi valorile momentelor pentru
varianta de suprapunere a barei suplimentare 1Ø10 clasa A-III cu plasele din preajma reazemelor.
Dacă se admite că această bară va fi întreruptă in aceiaşi secţiune de întrerupere teoretică cu cea a
plaselor, suprapunerea fiind asigurată numai de lungimea pe ancorare a armăturii întrerupte, fie a
plasei sau a barei, atunci calculele Nr. 11 şi 13 sunt în plus.

Capitolul IV: CALCULUL GRINZII SECUNDARE. GRUPA DE STĂRI LIMITĂ

DE SERVICIU (SLS)

23
 4.1. Calcul elementelor din beton la fisurare. Principii generale referitoare la
fisurarea elementelor din beton

4.2. Calculul la fisurare

4.2.1 Verificarea la apariţia fisurilor normale

Determinăm sarcina totală normată pe un metru de lungime:
q n   g  V   lsl ,2  Gsb   g  V   lsl ,2   hsb  hsl   bsb  c 
kN
  2, 78  10,3  2,13   0,5  0,1  0, 2  25  29,86
m
Determinăm sarcina permanentăsi de lungă durată (cvasipermanenta) normată pe un metru
de lungime:
qln   g  Vl   lsl ,2  Gsb 
kN
  2, 78  8,3  2,13   0,5  0,1  0, 2  25  25, 6
m
g, V, Vl , l sl,2 , G sb , (vezi punctele 2.2, 3.2 si tabelul 1)
Calculăm valorile normate ale momentelor încovoietoare (maxim) de la sarcina totală
normatăsi sarcina permanentăsi de lungă durată normată:
qn 29,86
M  M 2   88,5 
n
 84,3 kN  m
q 31,35
qln 25, 6
M l  M 2 
n
 88,5   72,3kN  m
q 31,35
q, M2` (vezi punctul 3.2 si tabelul 2)
Calculam coeficientul de echivalenţă al armaturii,
E 200
 s   8, 696 .
Ec 23
Aria redusa a secţiunii grinzii este:
Ared  A    As  bf ,1  hf  bsb   h  hf     As 
 177,3  8  20  (50  10)  8, 7  5,56  2488, 4 cm 2
unde: As este aria armăturii din grinda secundară din prima deschidere (vezi p. 3.6.1.1.)
2 bare Ø 16 mm + 1 Ø 14mm, As = 5,56cm2 .

Momentul static al secţiunii reduse fata de marginea inferioară:

 h   h  hf 
S red  S0    S s  bf ,1  hf  h  f   b  h  hf   
 2   2 
  As  a  177,3 10  46  20  42  21  8, 7  5,56  3  91288, 4 cm3
Cu formula (4.6) determinăm distanta dintre marginea inferioară a nervurii si centrul de
greutate a secţiunii reduse:
S 91288, 4
y0  red   36, 69cm
Ared 2488, 4
Momentul de inerţie al secţiunii reduse fata de centrul de greutate al secţiunii:

24
 b  h  hf 
3
bf ,1  hf 3
I red  I    As  y 
2
s
 bf ,1  hf  y 
2
1 
12 12
177,3 103 20  423
b  h  hf  y22    As  y s2   177,3 10 10,94 
2

12 12
20  42 14.662  8, 7  5,56  32, 662  437247, 4 cm4

Momentul elastic de rezistenta (4.5):

I 437247, 4
Wred  red   11917, 4cm3
y0 36, 69
Modulul (momentul) elastoplastic de rezistenţă al secţiunii ideale (4.4):
Wpl   Wred  1,75 11917, 4  20855, 4 cm3
Momentul de fisurare (4.3):
M crc  Rct ,ser Wpl  1,15 103  20885, 4 106  23,98 kNm
unde: Rct , ser = 1,15 MPa tab 5 [4] pentru beton C15
Verificam inegalitatea formulei (4.1) si observam ca:
M n  M crc  84,3  23,98
prin urmare în zona întinsă se creează fisuri normale.

4.2.2 Verificarea la deschiderea fisurilor normale

4.2.2.1 Calculul deschiderii fisurilor normale de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor
totale (Wcrc,sh1 )

Cu formula (11) calculăm parametru φm :

M 23,98
m  crcn   0, 284  1, 0
M 84,3
Din (4.15) calculăm coeficientul 
Mn 84, 3
    0, 0217
2
Rc , ser bh0 1110 1, 773  0, 47 2
3

unde: Rc , ser = 11 MPa tab. 5 [4] pentru beton C15

înălţimea relativă a zonei comprimate se calculează cu relaţia (4.14)
1 1
   0, 0525  1, 0
1  5(   ) 1  5  0, 0217  0 
 1,8 
10   10  0, 000739  8, 7
25
 As 5,56
unde      0, 00074
bf ,1  h0 171, 7  47
Pentru secţiunea cu talpa în zona comprimată, în cazul când ξ<h′ f/h0 valorile φf, ξ, z şi
(1/r) se calculează ca pentru secţiunea dreptunghiulară cu lăţimea b=b′f.
ξ=0.0525<8/47 = 0.213 pentru calculul valorilor φf, ξ, z vom avea b=b′f = 177,3cm.
Deoarece b=b′f din relația (4.17 si 4.16)  f  0    0
Cu (4.13) calculam braţul de pârghie al eforturilor interioare:
   0, 0525 
z  h0 1    47 1    0, 458 m
 2  2 
Tensiunile în armătura de la acţiunea eforturilor exterioare se calculează cu formula
(4.12):
Mn 84,3
s    329,6MPa
As z 5,56  46 106
cu relatia (10) calculam ψs
 s  1, 25  lsm  1, 25  1,1  0, 284  0.94  1, 0
coeficientul θ se determina cu relația (4.19)
1 W   1  20855, 4 8, 7 
   pl       0, 00556   0, 0937
4  bh0 z   4  20  47  46 0, 45 
A 5,56
unde   s   0, 00556
b  h 20  50
Distanţa medie dintre fisuri, se calculează cu relaţia (4.18):
d 0, 0937 16
crc   s  0, 7   188, 7 mm
 0, 00556
ds-diametrul mediu al armăturii ds= 16mm.
Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor totale se calculează cu
relatia (4.9):
 329600
Wcrc , sh1   s s crc  0.94   0,1887  0, 03 mm
Es 200 106

4.2.2.2 Calculul deschiderii fisurilor normale de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor

permanente şi temporare de lungă durată (cvasipermanente) (Wcrc,sh2 )

Cu formula (11) calculăm parametru φm :

M 23,98
m  crcn   0,332  1, 0
M 72,3
Din (4.15) calculăm coeficientul 
M ln 72,3
   0, 0186
Rc , ser bh0 1110 1, 773  0, 47 2
2 3

unde:
Rc , ser = 11 MPa tab. 5 [4] pentru beton C15
înălţimea relativă a zonei comprimate se calculează cu relaţia (4.14)
1 1
   0, 0532  1, 0
1  5(   ) 1  5  0, 0196  0 
 1,8 
10   10  0, 000739  8, 7
Cu (4.13) calculam braţul de pârghie al eforturilor interioare:
26
    0, 0532 
z  h0 1    47 1    0, 46 m
 2  2 
Tensiunile în armătura de la acţiunea eforturilor exterioare se calculează cu formula
(4.12):
M ln 72,3
s    282,7 MPa
As  z 5,56  46 106
cu relatia (10) calculam ψs
 s  1, 25  ls  m  1, 25  1 0.332  0.918  1, 0
coeficientul θ se determina cu relația (4.19)
1  W pl   1  20855, 4 8, 7 
      0, 00556   0, 0937
4  bh0 z   4  20  47  46 0, 45 
Distanţa medie dintre fisuri, se calculează cu relaţia (4.18):
d 0, 0937 16
crc   s  0, 7  188, 7 mm
 0, 00556
Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor permanente şi
temporare de lungă durată se calculează cu relația (4.9):
 282700
Wcrc , sh 2   s s crc  0.918   0,1887  0, 0245 mm
Es 200 106

4.2.2.3 Calculul deschiderii fisurilor normale de la acţiunea de lungă durată a încărcărilor

permanente şi temporare de lungă durată (cvasipermanente) (Wcrc,l)

Cu formula (11) calculăm parametru φm :

M 23,98
m  crcn   0,332  1, 0
Ml 72,3
Din (4.15) calculăm coeficientul 
M ln 72,3
   0,0186
Rc,ser bh0 1110  2.3  0, 472
2 3

unde: Rc , ser = 11 MPa tab. 5 [4] pentru beton C15

înălţimea relativă a zonei comprimate se calculează cu relaţia (4.14)
1 1
   0, 0532  1, 0
1  5(   ) 1  5  0, 0186  0 
 1,8 
10   10  0, 000739  8, 7
Cu (4.13) calculam braţul de pârghie al eforturilor interioare:
   0, 0532 
z  h0 1    37 1    0, 457 m
 2  2 
Tensiunile în armătura de la acţiunea eforturilor exterioare se calculează cu formula
(4.12):
M ln 72,3
s    282,7 MPa
As z 5,56  46 106
cu relatia (4.10) calculam ψs
 s  min (1, 25  ls  m , 1)  min (1, 25  1  0,332)  0,918 coeficientul θ se determina cu
relatia (4.19)

27
 1  W pl   1  20855, 4 8, 7 
      0, 00556   0, 0937
4  bh0 z   4  20  47  46 0, 45 
Distanţa medie dintre fisuri, se calculează cu relaţia (4.18):
d 0, 0937 16
crc   s  0, 7  188, 7mm
 0, 00556
Deschiderea fisurilor de la acţiunea de lungă durată a încărcărilor permanente şi
temporare de lungă durată se calculează cu relatia (4.9):
 282700
Wcrc ,l   s s crc  0.918   0,1887  0, 0245 mm
Es 200 106

Cu ajutorul formulelor (4.7) si (4.8) verificam deschiderea:

a) pentru fisurile de scurtă durată:
Wcrc,1 =γ(Wcrc,sh1 -Wcrc,sh2 +Wcrc,l) = 1,3(0,03-0,0245+0,0245)= 0,039 mm < 0,4 mm

b) pentru fisurile de lunga durată:

Wcrc,2 =γWcrc,l = 1,3∙0,0245 = 0,032mm < 0,3 mm

Observăm ca în ambele cazuri deschiderea fisurilor este în limite normate (conform tab.
30 [4])

4.2.3. Verificarea la deschiderea fisurilor înclinate

Calculam valorile normate ale forțelor de forfecare (maxim) de la sarcina totala normata si
sarcina permanenta si de lunga durata normata:
n
lef q 29,86
V  Q1   109,1
n
 103,91kN  m
q 31,35
qln 25, 6
Vl  Q   109,1 
n lef
1  89,1kN  m
q 31,35
q, Q1lef (vezi punctul 3.2 si tabelul 2); q n , qln (vezi punctul 4.2.1).
cu relatia (4.24) calculam coeficientul φf :

 f  0, 75
(b'f  b)h'f
 0, 75
 50  20  10  0, 239
bh0 20  47
unde: b′ f  b+3h′ f  bf  20  3 10  50 cm
Cu relaţia (4.22) calculam forţa tăietoare preluata de beton la etapa apariţiei fisurilor
înclinate:
Vcrc  c 3 1  n   f  Rct , ser bh0 
 0, 6 1  0  0, 239  1,15 103  0, 2  0, 47  80,36 kN

Calculam coeficientul φcrcsi parametrul θ cu relația (4.21)

V 80,36
crc  crcn   0, 774;
V 103,91
M 23,98
  crc   0,373.
hVcrc 0,5  80,36

tensiunile medii în armătura transversală, se calculează cu relaţia (4.20):

28
 1  0, 75crc   V n
s  S 
Asw  3, 5  0, 5crc   h0


1  0, 75  0, 774  103,91 0,15  271, 7 MPa
0,566 104  3,5  0,373  0,5  0, 744   0, 47
cu relaţia (26) se calculează distanţa medie dintre fisuri:
   d sw   0,373  0, 006 
crc  min   , h   min  0, 7  , 0, 4   0, 4 m coeficientul ψs,
 sw   0, 0019 
se calculează cu relaţia (27):
    
  1   sw  
 s  min 1, 4 1    , 1 
    1, 25   
  1   sw 1  
       
 8.7 
 1  0, 0019 
0, 45
 1, 4 1    0, 067
 8.7  1, 25  
 1  0, 45  0, 0019 1  0, 7  0,373  
  
deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor totale se calculează cu
relatia (4.9):
 271700
Wcrc , sh1   s s crc  0,1  0, 4  0, 0346mm
Esw 21107

4.2.3.2 Calculul deschiderii fisurilor inclinate de la acţiunea de scurtă durată a

încărcărilor permanente şi temporare de lungă durată (cvasipermanente) (Wcrc,sh2 )

Calculam coeficientul φcrcsi parametrul θ cu relația (4.21)

V 80,36
crc  crcn   0,902;
Vl 89,1
M crc 23,98
   0, 791,
hVcrc 0,5  80,36

tensiunile medii în armătura transversală, se calculează cu relaţia (4.20):

1  0, 75crc   Vl n
s  S 
Asw  3, 5  0, 5crc   h0


1  0, 75  0,902   89,1 0,15  71, 4MPa
0,566 104  3,5  0, 791  0,5  0,902   0,37
cu relaţia (4.26) se calculează distanţa medie dintre fisuri:
   d sw   0, 791 0, 006 
crc  min   , h   min  0, 7  , 0, 4   0, 4 m coeficientul ψs,
 sw   0, 0019 
se calculează cu relaţia (4.27):

29
     
  1  sw  

 s  min 1, 4 1    , 1 
    1, 25   
  1  sw 1  
       
 8.7 
 1  0, 0019 
0, 45
 1, 4 1    0, 067
 8.7  1, 25  
 1  0, 45  0, 0019 1  0, 7  0, 791  
  
Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor permanente şi
temporare de lungă durată se calculează cu relația (4.9):
 71400
Wcrc , sh 2   s s crc  0, 067   0, 4  0, 00911mm
Esw 21 107

4.2.3.3 Calculul deschiderii fisurilor inclinate de la acţiunea de lunga durată a

încărcărilor permanente şi temporare de lungă durată (cvasipermanente) (Wcrc,l)

Calculam coeficientul φcrcsi parametrul θ cu relația (4.21)

V 80,36
crc  crcn   0,902;
Vl 89,1
M crc 23,98
   0, 791
hVcrc 0,5  80,36

tensiunile medii în armătura transversală, se calculează cu relaţia (4.20):

1  0, 75crc   Vl n
s  S 
Asw  3, 5  0, 5crc   h0


1  0, 75  0,902   89,1 0,15  71, 4MPa
0,566 104  3,5  0, 791  0,5  0,902   0, 47
cu relaţia 4.(26) se calculează distanţa medie dintre fisuri:
   d sw   0, 791 0, 006 
crc  min   , h   min 1 , 0, 4   0, 4 m coeficientul ψs, se
 sw   0, 0019 
calculează cu relaţia (4.27):
    
  1  sw  
 
 s  min 1, 4 1    , 1 
    1, 25   
  1   sw 1  
       
 8.7 
 1  0, 0019 
0,15
 1, 4 1    0, 067
 8.7  1, 25  
 1  0,15  0, 0019 1  0.7  0, 791  
  
Deschiderea fisurilor de la acţiunea de lungă durată a încărcărilor permanente şi
temporare de lungă durată se calculează cu relaţia (4.9):
 71400
Wcrc ,l   s s crc  0,1  0, 4  0, 009 mm
Esw 21 107
30
 Cu ajutorul formulelor (4.7) si (4.8) verificam deschiderea:
a) pentru fisurile de scurtă durată:
Wcrc,1 =γ(Wcrc,sh1 -Wcrc,sh2 +Wcrc,l) = 1,7(0,0346-0,00911+0,00911) =
= 0,0585 mm < 0,4 mm
b) pentru fisurile de lunga durată:
Wcrc,2 =γWcrc,l = 1,7∙0,00911 = 0,155 mm < 0,3 mm
Observam ca in ambele cazuri deschiderea fisurilor este in limite normate (conform tab.
30 [4])

4.3. Starea limită de deformaţie

4.3.1 Principii generale

Verificarea la starea limită de deformaţie se face pentru ca în starea de exploatare, în

elementele din beton armat să nu apară deplasări majore (săgeţi, deformaţii unghiulare, oscilaţii).
Săgeata elementului din beton armat nu trebuie să depăşească valoarea admisă, ţinând
cont de condiţiile:
- tehnologice (condiţii normale de lucru ale podurilor rulante, instalaţiilor tehnologice,
maşinilor etc.);
- constructive (influenţa elementelor învecinate, care limitează deformaţiile; necesitatea
de apăstra înclinări prescrise etc.);
- estetice (impresia oamenilor despre starea bună a elementelor).
Pentru proiectul de an valoare admisă a săgeţii conform Tabelului 31 [4] este pentru
elementele cu deschiderea:
l<6 f lim = l/200
6 ≤ l ≤ 7,5 f lim = 3 cm
l> 7,5 f lim = l/250
La acţiunea încărcărilor permanente, de lungă şi scurtă durată săgeata grinzilor şi a
plăcilor nu trebuie să depăşească valorile egale cu 1/150 din deschiderea grinzii şi cu 1/75 din
lungimea consolei.

4.3.2 Determinarea curburii elementelor din beton armat pe sectoarele cu fisuri în zona
întinsă

4.3.2.1 Determinarea curburii de la acţiunea de scurta durată a sarcinii totale

determinam curbura cu formula (28):

1 M  s c 
n
84,3
      
 r 1 h0 z  Es ( As  Asp ) ( f   )bh0 c Ec  0, 47  0, 46
 0,94 0,9 
  
 200 10  5,56 10
6 4
 0  0, 0525 1, 6  0, 47  0, 45  23 106  unde:
1
 4,11 103
m
ψs , φf , ξ , ν c , (vezi p. 4.2.2.1)

4.3.2.2 Determinarea curburii de la acţiunea de scurta durată a sarcinilor permanente şi de

lungă durată

31
 determinam curbura cu formula (4.28):
1 M ln  s c  72,3
      
 r 2 h0 z  s s
E ( A  Asp ) ( f   )bh  E 
0 c c  0, 47  0, 46
 0,92 0,9 
  6 
 unde:
 200  10 6
 5,56  10 4
 0  0, 0525   1.6  0, 47  0, 45  23  10 
1
 3,5 103
m
ψs , φf , ξ , ν c , (vezi p. 4.2.2.2)

4.3.2.3 Determinarea curburii de la acţiunea de lunga durată a sarcinilor permanente şi de

lungă durată

determinam curbura cu formula (4.28):

1 M ln  s c  72,3
      
 r 3 h0 z  Es ( As  Asp ) ( f   )bh0 c Ec  0, 47  0, 46
 1 0,9 
  6 
 unde:
 200  10 6
 5,56  10 4
 0  0, 0525   1, 6  0, 47  0, 45  23  10 
1
 3, 74 103
m
ψs , φf , ξ , ν c , (vezi p. 4.2.2.3)

4.3.3 Determinarea săgeţilor

Calculam săgeţile f 1 , f 2 , f 3 cu formula (4.30), care corespund curburilor cu acelaşi indiciu:

1 5
f1    Sl 2  4,11 103   4, 722  9,54 mm
 1
r 48
1 5
f 2    Sl 2  3,5 103   4, 722  8,12 mm
 r 2 48
1 5
f3    Sl 2  3, 74 103   4, 722  8, 68 mm
 3
r 48
Săgeata totală se calculează cu relatia (4.31):
f=f 1 -f 2+f3 = 9,54-8,12+8,68 = 10,1 = 1.1 cm
valoare admisă a săgeţii conform Tabelului 31 [4] este
l 4, 72
f lim  0   0, 0236 m  2, 4 cm
200 200
Se observa ca relatia (32) se respecta :
f  f lim  1,3 cm  2,3 cm

32
 Capitolul V: CALCULUL STATIC AL GRINZII PRINCIPATE (CADRUL
ETAJAT)

Fig. 17. Schemele de încărcare şi diagramele momentelor.

5.1. Determinarea deschiderilor de calcul

Se cere de calculat la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale şi înclinate grinda cu

trei deschideri ale unui cadru multietajat. Grinda este alcătuită din trei elemente, îmbinate rigid cu
stîlpii în procesul betonarii.
- marginală l01  lmb ,1  610cm .
- mediană l02  lmb ,2  640cm .
5.2. Determinarea sarcinilor

Sarcina totală pe 1 m de lungime a grinzii este alcătuită din sarcina permanentă – de la

planşeele intermediare şi greutatea proprie a grinzii g si temporară v . Secţiunea transversală a
grinzii este prezentată in fig.18. Aria secţiunii transversale:
Amb  0, 25  0, 6  0,15m 2 .
Greutatea proprie a unui metru al grinzii:
kN
Gmb  Amb     f   n  0,15  (0.6  0.1)  25 1,1 0,95  1,96 , unde:
m
 n  0,95 - coeficient de siguranţă la destinaţie.

33
 60
25

Fig.18. Secţiunea transversală a grinzii.

Valorile de calcul ale sarcinilor temporare (utile) Vmb şi a celor permanente gmb
alcătuiesc sarcina totală, care acţionează pe un metru lungime a grinzii principala. Ţinând cont de
clasa de importanţă a clădirii proiectate (  n  0.95 ), valorile Vmb şi gmb vor fi:
Gsb  lsb ,2
g mb  g  lsb ,2   n  nsb ,2   Gmb 
lmb ,2
2, 09  6,5 kN
 3,134  6,1  0,95  2  +1,96=24,1
6, 4 m
kN
Vmb  V  lsb ,2   n  12,36  6, 4  0,95  75,15
m
nsb,2 = 2 – numarul grinzilor secundare pe o ”deschidere” a grinzii principale.

5.3. Determinarea valorilor auxiliare de calcul

Momentul de inerţie al secţiunii:

b  h3 25  603
grinzii: I mb    450000 cm 4 ,
12 12
bcol  hcol 40  403
3
stîlpului: I col    213333.3 cm 4 ,
12 12
Rigiditatea liniară a grinzii:
I 450000
imb  mb   703,1cm3 ,
lmb ,2 640
Rigiditatea liniară:
a stâlpului primului nivel: (Het = 5.7m)
1,33  I col 1,33  213333.3
icol ,1    485, 01 cm3 ,
H et  15 570  15
I col 213333.3
a stâlpului nivelului doi : icol ,2    748,54 cm3 .
0,5  H et 0,5  570
Ec,1  (icol ,1  icol ,2 ) 485,01  748,54
coeficientul „k”: k    1,75  2
Ec,2  imb 730,1
34
 (considerăm Ec1 = Ec 2 ).

5.4. Calculul static al grinzii

În calculul grinzii continue a planşeului cu grinzi din elemente prefabricate ţinem seama
de diferite scheme de încărcare a deschiderilor cu sarcina temporară  (fig.17). Mai întîi
determinăm momentele pe reazeme.
Momentul pe reazem, de exemplu MB1 , se determină ca suma momentelor de la sarcina
permanentă şi temporară: M B1  1  g  l012  i  v  l012 ,
Caracteristicile de încărcare:
g mb  l012  24,1  6,12  896,8kNm;
Vmb  l01
2
 75,15  6,12  2796,3 kNm;
g mb  l02
2
 24,1  6, 4 2  987,1 kNm;
Vmb  l022  75,15  6, 42  3078,1kNm.
Valoarea momentului încovoietor:
Calculul momentelor este dat în tab. 4. În acest tabel sunt prezentate grupările posibile ale
schemelor de încărcare a grinzilor şi reducerea cu 20% a momentelor încovoietoare pe reazeme
pentru gruparea 1+4. Această reducere ţine seama de formarea articulaţiilor plastice în grinda în
stadiul de echilibru limită.
Pentru calcularea momentelor în cîmpuri determinăm în fiecare deschidere momentul de
încovoiere M ca într-o grindă simplu rezemată :
Ploi2
M max   0,125 P 2 sau M min  0,125 g  loi2
8
In raport de tipul încărcării. Tipul încărcării se determină din grupările schemelor de
încărcare:1+2, 1+3, 1+4. Cînd construim diagrama momentelor, depunem valorile momentelor pe
reazeme, le unim cu o dreaptă si de ea “suspendăm” ordonatele momentelor de încovoiere în
grinda simplu rezemată.

Notă. Analizînd valorile momentelor de încovoiere pe reazeme pentru grupările de

încărcări 1+2, 1+3, 1+4, observăm că în urma redistribuirii valorilor maxime ale momentelor în
gruparea 1+4 ca valoare de calcul devine momentul de încovoiere din gruparea 1+2
Tabelul 4

Momentele pe reazeme, kNm

Nr.crt. Schema de încărcare a grinzii MA MB1 MB2 MC1 MC2
1 2 3 4 5 6 7

-0,054 -0,093 -0,087 -0,087 -0,087

1 896,8 896,8 987,1 987,1 987,1

-48,4 -83,4 -85,9 -85,9 -85,9

35
 -0,062 -0,068 -0,018 -0,018 -0,018

2 2796,3 2796,3 3078,1 3078,1 3078,1

-173,4 -190,4 -55,4 -55,4 -55,4

1 2 3 4 5 6 7

0,008 -0,025 -0,069 -0,069 -0,069

3 2796,3 2796,3 3078,1 3078,1 3078,1

22,4 -69,9 -212,4 -212,4 -212,4

-0,052 -0,101 -0,098 -0,059 -0,059

4 2796,3 2796,3 3078,1 3078,1 3078,1

-145,4 -282,4 -301,7 -181,6 -181,6

1+2 -221,8 -273,5 -141,3 -141,3 -141,3

1+3 -26 -153,3 -298,3 -298,3 -298,3
1+4* -155,04 -292,6 -310,1 -214 -214

36
Capitolul VI: CALCULUL STILPULUI

6.1. Materiale de confecţionare

Stîlpii din beton armat de obicei se confecţionează din beton greu de clasa cel puţin C15,
însă pentru cei mai încărcaţi – de clasa cel puţin C25. Armarea longitudinală a stîlpilor se
efectuează cu bare de diametrul 12-40 mm din oţel laminat cu profil periodic de clasa A-III şi
At-IIIc. În calitate de armatură întinsă (la comprimare excentrică) se poate de folosit şi armatură
de clasa A-IIIb. Armătura de clasele A-IV, A-V, A-VI şi modificările lor se pot folosi în calitate
de armătură comprimată. Clasa A-IV poate fi folosită în calitate de armătură întinsă numai în
cazurile cînd e dovedită rentabilitatea ei economică.
În calitate de armătură de montaj şi transversală se foloseşte armătură din bare de oţel de
clasa A-II, A-I şi sîrmă de clasa Bp -I. Pentru urechile de montaj se foloseşte armătură de clasa
Ao-II marca 10 ГТ şi clasa A-I marca BCt 3СП2 ŞI Bct 2.
Rezistenţele marcate şi de calcul ale betonului( RC , Rct , EC , Rcn  Rc , ser ) şi armăturilor ( RS
, RSC , ES , Rsw ) sunt date în tabelele normelor şi regulilor de proiectare a construcţiilor din beton
armat [1] –(vezi tab. 1 şi 2 ale anexei la indicaţiile indicate).
În exemplul prezentat mai jos am primit beton de clasa C15, armătura longitudinală din
oţel de clasa A-III şi transversală – A-I.
Conform tab. 1 şi 2 anexei primim:
Pentru betonul clasei C15:
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu c2 =1,0): - Rc =
8,5 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu c2 =0,9- Rc = 7,7 MPa;
*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu: - Rc,ser = 11,0 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă
(cu c2 =1,0): - Rct = 0,75 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă
(cu c2 =0,9): - Rct = 0,67 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită de serviciu: - Rct,ser = 1,15
MPa;
*Coeficientul condiţiilor de lucru: c2 =0,9
*Modulul iniţial al deformaţiilor:
- Ec = 2,3x104 MPa;

Armătură clasa A-III:

*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:

- Rs = 365 MPa;
*Modulul de elasticitate:
- Es = 2x105 MPa;

Armătură clasa A-I:

*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:
- Rs = 225 MPa
*Rezistenţa la întindere transversală:
- Rsw = 175 MPa;
*Modulul de elasticitate:
- Es = 2,1x105 MPa;

37
 6.2. Calculul stîlpului

6.2.1. Determinarea sarcinilor de calcul.

În exemplul prezentat primim:

p= 14719 N/m 2 ; g= 3134 N/m 2 ; v sh =2400 N/m 2 ; g+Vl= 13094 N/m 2 .
lmb,2= 640 cm ; lsb,2 =605 cm;
bc=0,4 m ; hc=0,4 m; n=4;
- dimensiunile secţiunii transversale a grinzii b  h  25  60 cm;
- dimensiunile secţiunii stîlpului bc  hc  45  45;
M B1 (1  2)  -273,5 kNm; M B1 (1  3)  -141,3 kNm;
M B 2 (1  2)  -153,3 kNm; M B 2 (1  3)  -298,3 kNm;

Obţinem:
Gc1  0, 45  0, 45  5.7 1,1 25  31, 74 kN
Gc 2  0, 4  0, 4  5.7 1,1 25  25,1 kN ;;
Gb  1,96  (6, 4  0, 45)  11, 66kN.
Valorile forţei longitudinale N şi de lungă durată N l în diferite secţiuni se determină după
relaţiile:

a) În secţiunea de jos – la nivelul încastrării stâlpului în fundaţie

N   4  1  14, 72  6, 05  6, 4  1,96  (6, 05  0, 25)  3  11, 66  2  25,1  31, 74  
 2092,9kN
Nl   4  1  13, 09  6, 05  6, 4  1,96  (6, 05  0, 25)  3  11, 66  2  25,1  31, 74  
 1903, 6kN
b) În secţiunea de sus
N   N  Gc  2092,9  31,74  1903,6 kN;
Nl  Nl  Gc  1903,6  31,74  1871,9kN.
Pentru stîlpul nivelelor superioare.
N   4  2   14, 72  6, 05  6, 4  1,96  (6, 05  0, 25)  3  11, 66  25,1 
1210,8kN
Nl   4  2   13, 09  6, 05  6, 4  1,96  (6, 05  0, 25)  3  11, 66  25,1 
 1084, 6kN

N   N  Gc  1210,8  25,1  1185,7 kN;

Nl  Nl  Gc  1084,6  25,1  1059,5kN.

38
 Precizăm dimensiunile secţiunii stîlpului I nivel
N 2092,9 103
A  
m (0,85  Rc    Rsc ) 1 0,95  (0,85  7, 7 100  0, 01 365 100)
 2160,9 cm
bc  2160,9  46, 4cm
Rotunjind multiplul la 50 mm secţiunea stîlpului sa primit pătrată cu dimensiunile:
hc  bc  45  45 cm
Precizăm dimensiunile secţiunii stîlpului nivel II
N 1210,8 103
A  
m (0,85  Rc    Rsc ) 1 0,95  (0,85  7, 7 100  0, 01 365 100)
 1299, 2 cm 2
bc  1299,2  36,4cm
Rotunjind multiplul la 50 mm secţiunea stîlpului sa primit pătrată cu dimensiunile:
hc  bc  35  35 cm

Momentul de inerţie a secţiunii stîlpului:

a) pentru primul etaj:
45  453
I1   341718.8 cm 4
12
b) pentru etajul doi:
35  35 3
I2   125052,1 cm 4
12
Rigiditatea liniară a stîlpului:
a) pentru primul etaj:
341718.8
i1  1.33   797,3 cm3 ;
570
b) pentru etajul doi:
125052,1
i2  1,33   291,8 cm3
570
Atunci valorile momentelor de încovoiere:
Pentru stilpul primului nivel:
1) pentru secţiunea de sus a stîlpului:
a) pentru combinarea de sarcini (1+2):
797,3
M1(1  2)  [273,5  141,3]   95, 7kNm
291,8  797,3
b) pentru combinarea de sarcini (1+3):
797,3
M (1  3)  [153,3  298,3]   106, 2kNm
291,8  797,3
`

- din planul de incovoiere

797,3
M1I  [78, 65  84,37]   6, 45kNm
291,8  797,3
2) pentru secţiunea de jos a stîlpului:
39
M1 (1  2)  0,5  (95,7)  47,85 kN  m
M1 (1  3)  0,5  (106, 2)  53.1 kN  m

- din planul de incovoiere

M1  0,5  6, 45  3, 23 kN  m

Pentru stilpul etajului doi:

1) pentru secţiunea de sus a stîlpului:
a) pentru combinarea de sarcini (1+2):
291,8
M1(1  2)  [273,5  141,3]   35, 4kNm
797,3  291,3
b) pentru combinarea de sarcini (1+3):
291,8
M (1  3)  [153,3  298,3]   38,8 kNm
797,3  291,8

- din planul de incovoiere

291,8
M1I  [78, 65  84,37]   1,53 kNm
797,3  291,8
2) pentru secţiunea de jos a stîlpului:
M1 (1  2)  0,5  (35, 4)  17,7 kN  m
M1 (1  3)  0,5  (38,8)  19, 4 kN  m

- din planul de incovoiere

M 1  0,5 1,53  0, 765 kN  m

6.4.3 Calculul capacităţii portante a stâlpului (primului nivel)

din planul de încovoiere
a)pentru stîlpii I etaj:
l0  0, 7  ( H  a)  0.7  (5.7  0.15)  4, 095m
b)pentru stîlpii etajelor de mai sus:
l0  H  5.7m
Valorile Mmax si N max:
Mmax= 6,45kNm
N max= 2061,2 kN
Raportul:
l0 / hc  4, 095 / 0.45  9,1
as  as'  4cm
Calculăm valorile următoare:
M 6, 45
e0  1   0, 00313m  0.313cm ;
N1 2061, 2
g  Vl 13094
l  1   1  1.89  1    2 ;
p 14719

40
hoc  45  4  41cm
l0
 e,min  0.45  0.01  0.01  0,85  Rc   0, 45  0, 01  9,1
hc1
  0,85  7, 7   0,344
e 0.313
e  0   0, 00695 adoptăm  e  0,344
hc ,1 45

Es 211010
     0.01  0,087 .
Ec 23 109
l0
Pentru  9,1 şi   1.0%  2,5%
hc ,1
Ec  bc ,1  hc ,1 23 103  100   45  45
Ncr  0,15  2
 0,15  2
 8436,5 N
 lo   409,5 
   
 hc ,1   45 
Deci dimensiunile secţiunii transversale a stîlpului sunt îndestulătoare.
1 1
   1,323
N 2061, 2
1 1
N cr 8436,5
h 45
e    e0  c  as'  1.24  0.313   4  18.9cm
2 2

N 2061, 2 103
n    2.133;
0,8  0,85  Rc  bc  h0 0,8  0,85  7, 7  100   45  41
a 4
  s   0, 098 ;
h0 c 41
N e 2061, 2 103 18.9
 m1    0.984
0,8  0,85  Rc  bc  hoc2 0,8  0,85  7,7  (100)  45  412
   (1  0,5 n ) 0.984  2.133  (1  0,5  2.133)
 s  m1 n   1.248
1  1  0, 098
 (1   R )  2   s   R 2.133  (1  0, 6)  2 1.248  0, 6
  n   0,812
1  R  2  s 1  0, 6  2 1.248
Deoarece   0, 6 calculele se repeta fara coeficientul 0,8:
N 2061, 2 103
n    1.71;
0,85  Rc  bc  h0 0,85  7, 7  100   45  41
a 4
  s   0, 098 ;
h0 c 41
N e 2061, 2 103 18.9
 m1    0,787
0,85  Rc  bc  hoc2 0,85  7,7  (100)  45  412
   (1  0,5 n ) 0, 787  1.71 (1  0,5 1, 71)
 s  m1 n   0,597
1  1  0, 098
 (1   R )  2   s   R 1, 71 (1  0, 6)  2  0,597  0, 6
 n   0,865
1  R  2  s 1  0, 6  2  0,597
41
 Deoarece  n  1.71   R
0,85  Rc  bc ,1  h0,c ,1  m1    (1  0,5   )
As  As   
Rs 1 
0,85  7, 7  100   45  41 0, 787  0,865  (1  0,5  0,865)
  11, 01 cm 2
365 100 1  0, 098

În cazul de faţă se poate de primit cîte 3∅22 cu aria

Cu As  AsI  11, 4cm 2

Calculam procentul de supraarmare:

11, 4  11, 01
%  100%  1,1%  15% ;
11, 01
După cum vedem se incadreaza in abaterile admisibile (+5...+15%; -5...-7%), de aceea
definitiv primim cîte 3∅22
Procentul de armare longitudinală :
A real
2 11, 4
  s.tot 100%  100%  1,1%; min  0, 05%; max  3%.
A 452

6.4.4 Calculul capacităţii portante a stâlpului (de la primul

nivel) în planul de încovoiere
Valorile Mmax si N max:

Mmax= 106,2 kNm

N max= 2061,2kN

Raportul:
l0 / hc  4, 025 / 0.45  9,1
as  as'  4cm
Calculăm valorile următoare:
M 106.2
e0  1   0, 077m  7, 7cm ;
N1 2061, 2
g  Vl 13094
l  1   1  1.89  1    2 ;
p 14719
hoc  45  4  41cm
l0 4, 025
 e,min  0.5  0.01  0.01  0,85  Rc   0,5  0, 01 
hc1 0.45
0, 01  0,85  7, 7   0,344
e0 7, 7
e    0,171 adoptăm  e  0,344
hc ,1 45

42
 Es 20 1010
     0.097   0,098 .
Ec 23 109
l0
Pentru  8.16 şi   1.13%  2,5%
hc ,1
Ec  bc ,1  hc ,1 23 103  100   45  45
N cr  0,15  2
 0,15  2

 lo   409,5 
   
 hc ,1   45 
=8436,5 kN
Deci dimensiunile secţiunii transversale a stîlpului sunt îndestulătoare.
1 1
   1,323
N 2061, 2
1 1
N cr 8436,5
h 45
e    e0  c  as'  1.323  0, 77   4  19, 4cm
2 2

N 2061, 2 103
n    2.133;
0,8  0,85  Rc  bc  h0 0,8  0,85  7, 7  100   45  41
a 4
  s   0, 098 ;
h0 c 41
N e 2061, 2 103 19, 4
 m1    1.01
0,8  0,85  Rc  bc  hoc2 0,8  0,85  7,7  (100)  45  412
   (1  0,5 n ) 1.01  2.133  (1  0,5  2.133)
 s  m1 n   1.277
1  1  0, 098
 (1   R )  2   s   R 2.133  (1  0, 6)  2 1.277  0, 6
 n   0,807
1  R  2  s 1  0, 6  2 1.277

Deoarece   0, 6 calculele se repeta fara coeficientul 0,8:

N 2061, 2 103
n    1.707;
0,85  Rc  bc  h0 0,85  7, 7  100   45  41
a 4
  s   0, 098 ;
h0 c 41
N e 2061,8 103 19, 4
 m1    0,807
0,85  Rc  bc  hoc2 0,85  7,7  (100)  45  412
   (1  0,5 n ) 0,807  1.707  (1  0,5 1, 707)
 s  m1 n   0, 626
1  1  0, 098
 (1   R )  2   s   R 1, 707  (1  0, 6)  2  0, 606  0, 6
 n   0,875
1  R  2  s 1  0, 6  2  0, 606

43
 0,85  Rc  bc ,1  h0,c ,1  m1    (1  0,5   )
As  As   
Rs 1 
0,85  7, 7  100   45  41 0,807  0,875  (1  0,5  0,875)
  11, 7cm 2
365 100 1  0, 098

În cazul de faţă se poate de primit cîte 322

Cu As  AsI  11, 4cm 2

Calculam procentul de supraarmare:

11, 4  11, 7
%  100%  1, 04%  5% ;
11, 7
După cum vedem se incadreaza in abaterile admisibile (+5...+15%; -5...-7%), de aceea
definitiv primim cîte 322 .
Procentul de armare longitudinală :
A real
11, 4  2
  s.tot 100%  100%  1.1%; min  0, 005%; max  3%.
A 452

În final am obţinut:
a) 6n22 cu Asreal  22,8 cm 2 - din calculul stâlpului în planul de încovoiere
b) 6n22cu Asreal  22,8 cm 2 - din calculul capacităţii portante a stâlpului din planul de
încovoiere
Definitiv alegem armarea cu 6n22 Asreal  22,8cm 2
Etrierele din armătură A-I n8 cu pasul s=300 mm.

6.4.5 Calculul capacităţii portante a stâlpului (nivelului doi)din

planul de încovoiere

Pentru exemplul prezentat primim:

M 2  M 2I  1,53 kN  m;
N 2  N 2'  1185, 7 kN
l0 570
  16,3;
hc ,2 35
  1.0%;
as  as'  4cm
Calculăm valorile următoare:

44
 M2 1,53
e0    0, 00132m  0.132cm ;
N 2 1185, 7
g  Vl 13094
e  1   1  1.89  1    2 ;
p 14719
hoc ,2  35  4  31cm
l0,2
 e,min  0,5  0, 01  0, 01  0,85  Rc   0,5  0, 0116,3 
h2
0, 01  0,85  7, 7   0.275
e 0.153
e  0   0, 00377 adoptăm  e  0, 275
hc ,2 35
.
Es 20 1010
     0.01  0,087
Ec 23 109

l0,2
Pentru  10  10
hc ,2
  1.0%  2,5%
 0,11 
 0,1
1, 6 Ec  bc ,2  hc ,2  0,1   e  
2
 hoc ,2  a ' s
N cr ,2        
(l0,2 / hc ,2 ) 2  3  l  h
 c ,2  
 
 0,11 
 0,1
0.15  23 103  100   35  35  0,1  0, 275  31  4   3
2

   0, 087     10 
 570 
2
 3 1,89  35  
   
 35 
 17905kN

Deci dimensiunile secţiunii transversale a stîlpului sunt îndestulătoare.

1 1
   1, 071
N2 1185, 7
1 1
N cr ,2 17905
hc ,2 35
e    e0   as'  1, 26  0.132   4  13, 64cm
2 2
N2 1185,7 103
n    2,08;
0,8  0,85  Rc  bc,2  h0,2 0,8  0,85  7,7  100   35  31

as 4
   0,129 ;
h0 c 31

45
 N2  e 1185,7 103 13,64
 m1    0.918
0,8  0,85  Rc  bc,2  hoc2 ,2 0,8  0,85  7,7  (100)  35  312
   (1  0,5 n ) 0.918  2, 08  (1  0,5  2, 08)
 s  m1 n   1,149
1  1  0,129
 (1   R )  2   s   R 2, 08  (1  0, 6)  2 1,149  0, 6
 n   0,819
1  R  2  s 1  0, 6  2 1,149

Deoarece   0.819   R calculele se vor repeta fara a include coeficientul 0.8

N 1185, 7 103
n    1.669;
0,85  Rc  bc  h0 0,85  7, 7  100   35  31
a 4
  s   0,129 ;
h0 c 31
N e 1185,7 103 13,64
 m1    0,735
0,85  Rc  bc  hoc2 0,85  7,7  (100)  35  312
   (1  0,5 n ) 0, 735  1.669  (1  0,5 1.669)
 s  m1 n   0,529
1  1  0,129
 (1   R )  2   s   R 1, 669  (1  0, 6)  2  0,526  0, 6
 n   0,897
1  R  2  s 1  0, 6  2  0,526

Deoarece  n  1.669   R
0,85  Rc  bc ,1  h0,c ,1  m1    (1  0,5   )
As  As   
Rs 1 
0,85  7, 7  100   35  31 0, 735  0,897  (1  0,5  0,897)
  5,34 cm 2
365 100 1  0,129

În cazul de faţă se poate de primit cîte 218mm

Cu As  AsI  5.09cm 2

Calculam procentul de supraarmare:

5.09  5,34
%  100%  7%  15% ;
5,34
După cum vedem se incadreaza in abaterile admisibile (+5...+15%; -5...-7%), de aceea
definitiv primim cîte 218mm .
Procentul de armare longitudinală :
A real
5.09  2
  s.tot 100%  100%  0.83%; min  0, 05%; max  3%.
A 352

6.4.6Calculul capacităţii portante a stâlpului(nivelului doi) în planul

de încovoiere .
Pentru exemplul prezentat primim:
M 2  M max  M (1  2)  35, 4 kN  m;
N 2  N 2'  1185, 7 kN

46
 l0 570
  16,3;
hc ,2 35
  0,83%;
as  as'  4cm
Calculăm valorile următoare:
M 35, 4
e0  2   0, 0298m  2,9cm ;
N 2 1185, 7
e  1.89 ;
hoc ,2  40  4  36cm
 e,min  0.275
e0 2.9
e    0.083 adoptăm  e  0, 275
hc ,2 35
Es 20 1010
     0.0083   0,0758 .
Ec 23 109

l0,2
Pentru  16,3 > 10 şi   0.083%  2,5%
hc ,2
 0,11 
 0,1
1, 6 Ec  bc ,2  hc ,2  0,1   e  
2
 hoc ,2  a ' s
N cr ,2        
(l0,2 / hc ,2 ) 2  3  l  h
 c ,2  
 
 0,11 
 0,1
1, 6  23 103  100   35  35  0,1  0,307  36  4   3
2

   0, 0758     10 
 570 
2
 3 1,89  35  
   
 40 
 19458kN
Deci dimensiunile secţiunii transversale a stîlpului sunt îndestulătoare.
1 1
   1, 065
N 1185, 7
1 2 1
N cr ,2 19458
hc ,2 35
e    e0   as'  1, 065  2,9   4  16, 6cm
2 2
N2 1185,7 103
n    2,08;
0,8  0,85  Rc  bc,2  h0,2 0,8  0,85  7,7  100   35  31
a 4
  s   0,129 ;
h0 c 31

N2  e 1185, 7 103 16, 6

 m1    1,118
0,8  0,85  Rc  bc,2  hoc2 ,2 0,8  0,85  7, 7  (100)  35  312

47
  m1   n (1  0,5 n ) 1,118  2, 08  (1  0,5  2, 08)
s    1,379
1  1  0,129

 n (1   R )  2   s   R 2, 08  (1  0, 6)  2 1,379  0, 6
   0.787
1  R  2  s 1  0, 6  2 1,379
Deoarece   0.787   R calculele se vor repeta fara a include coeficientul 0.8
N 1185, 7 103
n    1.669;
0,85  Rc  bc  h0 0,85  7, 7  100   35  31
a 4
  s   0,129 ;
h0 c 31
N e 1185,7 103 16,6
 m1    0.894
0,85  Rc  bc  hoc2 0,85  7,7  (100)  35  312
   (1  0,5 n ) 0,894  1.669  (1  0,5 1.669)
 s  m1 n   0, 709
1  1  0,129
 (1   R )  2   s   R 1, 669  (1  0, 6)  2  0, 709  0, 6
 n   0,838
1  R  2  s 1  0, 6  2  0, 709

Deoarece  n  1.669   R
0,85  Rc  bc ,1  h0,c ,1  m1    (1  0,5   )
As  As   
Rs 1 
0,85  7, 7  100   35  31 0,894  0,838  (1  0,5  0,838)
  9, 09 cm 2
365 100 1  0,129

În cazul de faţă se poate de primit cîte 320mm  9, 42cm 2

Cu As  AsI  9, 42cm 2

Calculam procentul de supraarmare:

9, 42  9, 09
%  100%  3, 6%  15% ;
9, 09
După cum vedem se incadreaza in abaterile admisibile (+5...+15%; -5...-7%),
Procentul de armare longitudinală :
Areal 9, 42  2
  s.tot 100%  100%  1,5%; min  0, 05%; max  3%.
A 352

În final am obţinut:
a) 4n18 cu As  10.18 cm - din calculul stâlpului în planul de încovoiere
real 2

b) 6n20cu Asreal  18,85 cm 2 - din calculul capacităţii portante a stâlpului din planul de
încovoiere
Definitiv alegem armarea cu 6n20: As  18,85 cm
real 2

Etrierele din armătură A-I n8 cu pasul s=300 mm

48
 Capitolul VII: CALCULUL FUNDATIEI

7.1. Date pentru proiectarea în exemplul dat

Se dă:
Beton greu clasa C15 (întărire naturală):

*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu  c 2  1,0 ): - Rc = 8,5 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu: - Rc,ser = 11,0 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă (cu  c 2  1,0 ):
- Rct = 0,75 MPa;
* Modulul iniţial al deformaţiilor:
- Ec = 2,3x104 MPa;

Armătură de rezistenţă - clasa A-II:

* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:

- Rs = 280 MPa;
* Modulul de elasticitate
- Es = 2,1x105 MPa;

Dimensiunile sectiunii transversale a stilpului:

hc x bc =45x45 cm.

7.2. Eforturile care acţionează asupra bazei

Din calculul stîlpului (p.6.4.2) primim valoarea maximală a forţei longitudinale şi a

momentului încovoietor (în secţiunea de jos a stîlpului):
Mmax 1  2  53,1 kNm,
N max  2092,9N.
Mărimile eforturilor pentru calculul fundaţiilor sunt admise din calculul stâlpului. Valorile
normale ale eforturilor N fn şi M fn se determină cu aproximaţie, împărţind valoarea lor de calcul
la coeficientul median de siguranţă a sarcinilor  f  1,15.
N 2092,9
N fn  max   1819,9 kN
f 1,15
M max 53,1
M fn    46, 2 kN  m,
f 1,15

7.3. Calculul fundaţiei la străpungere

7.3.1. Dimensionarea tălpii fundaţiei.

Pentru determinarea dimensiunilor preliminare al tălpii fundaţiei ne folosim de rezidenta

de calcul a solului dat - R f .

49
 Dimensiunile preliminare ale tălpii fundaţiei se determină din condiţiile că presiunea
medie asupra bazei sub talpa fundaţiei sa nu depăşească rezistenţa de calcul a solului.
La solicitare excentrică fundaţia se obtine independenta de excentricitate de la patrata pina
la depasirea lungimii cu 15-20%
Preliminar se determină aria fundatiei
N fn 1819,9
A   8,08cm2
R0   m  d 245  20 1
Pentru fundatia patrata:
A  b2
b  3, 0cm
Pentru fundatia dreptunghiulara:
A  b  h  1,1 1, 2 b2
unde:
R0  210 kPa - rezistenta de calcul a solului – conform datelor initiale
 m  20 kN m3 - masa volumetrică a materialului fundaţiei şi a solului de pe treptele ei.
d  1,0 m - adincimea de fundare - adoptata
Deoarece excentricitatea in stilp e0  3.986cm  2  2cm  4cm este mai mica decit 2
excentricitatii accidentale fundatia se permite de proiectat patrata, in caz contrar se va proiecta
dreptunghiulara. Adoptăm în final b  3.3 m şil  3.3 m (multiplu la 300 mm), luind in
consideratie si respectarea conditilor:
Pmax,n  1, 2  R0 Pmin, n  0 Pmed , n  R0
Totodata facem verificarea din punct de vedere economic:
P
0,9  med ,n  1
R0
Aria reală a fundaţiei:
A  b  l  3.0  3.0  9, 0m2
Modulul de rezistenţă a tălpii fundaţiei:
b  l 2 3.0  3.02
W   4,5m 2 .
6 6
Verificăm dimensiunile admise ale tălpii fundaţiei, reieşind din aceea, că presiunea
maximă pe fundaţia solului Pn , max nu trebuie să depăşească 1, 2  R0 , valoarea minimală Pn ,min nu
trebuie sa fie mai mică de zero şi valoarea Pmed , n - nu mai mare de R0 .
Presiunea asupra solului:
N M
Pmax, n   m  d1  max  max ,
min, n A W
2092,9 53,1
Pmax, n  20 1  
min, n 9 4,5
Pmax,n  264 kPa  1, 2  R0  1, 2  210  294 kPa;
Pmin,n  230, 7  204,3 kPa.  0 kPa;
Pmed ,n  240,1 kPa  R0  210 kPa;
7.3.2. Determinarea înălţimii fundaţiei.

Înălţimea de calcul (utilă) h0,pl a fundaţiei solicitată excentric:

50
 0.25  bc2  (b  cl  cb2 )
h0, pl  0.5  bc  ,
1 r
Rct 0, 75
r   2,55
Pmax 0, 294
cl  0,5(l  hc )  0,5  (3.0  0, 45)  1, 275 m
cb  0,5(b  bc )  0,5  (3.3  0, 45)  1, 275 m
0, 25  0, 452  (3 1, 275  1, 2752 )
h0, pl  0,5  0, 45   0,571m 
1  2,55
 57,1 cm
Primind stratul de acoperire cu beton 5 cm, înălţimea totală a
fundaţiei va fi:
hpl  h0, pl  a  57,1  5  62,1 cm
Totodată înălţimea fundaţiei trebuie să satisfacă şi cerinţa constructiva de ancorare a
armăturii longitudinale a stâlpului în fundaţie ( luind in consideratie indoirea armaturii)
hpl  20  d s  a  20  3  5  50  5  65 cm.
Alegem definitiv înălţimea fundaţiei egală cu cea mai mare valoare obţinută din doua
condiţii. Înălţimea şi numărul treptelor se primesc în dependenţă de înălţimea totală a părţii plate
a fundaţiei şi se primeşte multiplă la dimensiunile de modul. Înălţimea treptelor, pentru fundatiile
monolite se vor lua cu modulul de 50 mm
hpl  0, 70 m  70 cm, h0, pl  65 cm , h1  35 cm, h2  35 cm
Presiunea de la stîlp se transmite fundaţiei prin piramida de străpungere, formând din liniile
duse sub 450 (fig.20). Pentru determinarea lungimii treptelor şi dimensiunilor fundaţiei, folosind
metoda grafică, desenăm fundaţia în scară pe hârtie milimetrică sau in AutoCAD.
Din fig.20 admitem:
c2  90 cm, c2  90 cm. - distanţa de la marginea fundaţiei până la secţiunea II de-a
lungul laturilor l şi b.
c1  127,5 cm, c1  127,5 cm. - la fel până la secţiunea I
b1  120cm - lăţimea treptei a doua

7.4. Calculul armării tălpii fundaţiei

Excentricitatea forţei longitudinale:

M 53,1
e0  max   0, 02537 m.
N max 2092,9
Valoarea momentului încovoietor în secţiunea I-I:
6  e0 4  e0  c1 1
M I  I  N max  c12  (1   )
l l2 2l
in care:
2  6  0, 0254 4  0, 0254 1, 275  1
M I  I  2092,9 1, 275  1     587, 7 N  m.
 3.0 3.02  2  3.0
C1 - distanţa pînă la secţiunea de calcul, 1-1 determinată mai sus;
l – lungimea fundaţiei.
Valoarea coeficientului tabelar:

51
 M I I 587700 100
 01    0,170
0,8  Rc  b1  h0, pl 0,8  8,5 100 120  652
2

Conform Anexa 3 în dependenţă de valoarea  0 admitem coeficientul 1  0,926 . Atunci aria

necesară a armăturii totale, paralelă cu latura l , în secţiunea 1-1 la marginea stîlpului pe lăţimea
fundaţiei va fi:
M I I 587700 100
As , I  I    32, 4 cm 2 .
Rs  1  h0, pl 280 100  0,926  70
în care:
Rs - rezistenţa de calcul a armăturii de clasa A-II.
Pentru secţiunea II-II:
6  e0 4  e0  c2 1
M II  II  N max  c22  (1   ) ,
l l2 2l
6  0, 0254 4  0, 0254  0,95 1
M II  II  2092,9  0,92  (1   )  294300 N  m.
3.0 3.0 2
2  3.4
în care:
c 2 - distanţa pînă la secţiunea de calcul, 2-2 ;
Valoarea coeficientului tabelar:
M II  II 294300 100
 02    0,160 1  0,930
0,8  Rs  b  h0,12
0,8  8,5 100  300  30 2
M II  II 294300 100
As    37, 7 cm 2 .
R  1  h01 280 100  0,930  30
II-II

Armarea definitivă a fundaţiei se înfăptuieşte după una din valorile maxime obţinute din
calcul. În exemplul prezent pentru secţiunea 1-1 avem As  37, 7cm 2 . Talpa fundaţiei se armează
cu plase, la care pasul barelor poate fi de 10, 15, 20 cm. Admitem pasul barelor S  15cm . Atunci
numărul necesar de bare pentru plasă pe lăţimea fundaţiei va fi egal:
b 300
n  1   1  21
s 15
Aria necesară a unei bare:
A 37, 7
As  s1   1, 795cm2
n 21
Pentru armarea tălpii fundaţiei admitem o plasă nestandardă cu aria egală a armăturii în
ambele direcţii:
As  2.01cm 2 , 16 A  II
2116A  II cu pasul 15 cm, As,tot  21 2.01  42, 21cm2

Asreal  As 42, 21  37, 7

%  100%  100%  11%
As 37, 7

52