Microsoft Office Excel 2010

Nivel Avansat
Cuprins

Capitolul 1. Funcţii ......................................................................................................................6

1.1 Funcţii matematice şi statistice ............................................................................................6
1.1.1 Funcţia SUMIFS ...........................................................................................................6
1.1.2 Funcţia AVERAGEIF ......................................................................................................6
1.1.3 Funcţia AVERAGEIFS ....................................................................................................6
1.1.4 Funţia COUNTIFS .........................................................................................................7
1.2 Funcţii logice .....................................................................................................................7
1.2.1 Funcţia IF....................................................................................................................7
1.2.2 Funcţia AND ................................................................................................................8
1.2.3 Funcţia OR ..................................................................................................................8
1.3 Funcţii de căutare şi referinţă ..............................................................................................8
1.3.1 Funcţia INDEX .............................................................................................................9
1.3.2 Funcţia COLUMNS ........................................................................................................9
1.3.3 Funcţia ROWS..............................................................................................................9
1.3.4 Funcţia MATCH ...........................................................................................................10
1.3.5 Funcţia OFFSET ......................................................................................................... 11

Capitolul 2. Lucrul cu date ......................................................................................................... 12

2.1 Filtrare avansată .............................................................................................................. 12
2.2 Validarea datelor.............................................................................................................. 13
2.3 Auditul unei formule ......................................................................................................... 17
2.4 Protejarea informaţiilor ..................................................................................................... 18
2.4.1 Protecţia la nivel de fişier ............................................................................................ 18
2.4.2 Protecţia la nivel de foaie de calcul .............................................................................. 19
2.4.3 Protecţia la nivel de registru........................................................................................ 20
2.5 Partajarea fișierelor .......................................................................................................... 20
2.5.1 Partajarea în rețea ..................................................................................................... 21
2.5.1.1 Urmărirea modificărilor ............................................................................................ 22
2.5.2 Caracteristici care nu sunt acceptate într-un registru de lucru partajat ............................ 23
2.6 Metode de prognoză a valorilor utilizând analiza de tip „What-if” .......................................... 24
2.6.1 Tabele de date........................................................................................................... 24
2.6.2 Scenarii ..................................................................................................................... 26
2.6.3 Soluţionarea problemelor cu o singură variabilă (GOAL SEEK) ........................................ 29
2.6.4 Soluţionarea problemelor cu mai multe variabile (SOLVER) ............................................ 30

Capitolul 3. Tabele pivot și Power Pivot........................................................................................ 33

3.1 Analiza datelor folosind tabelele pivot ................................................................................ 33
3.1.1 Crearea tabelelor pivot ............................................................................................... 33
3.1.2 Formatarea tabelelor pivot .......................................................................................... 37

4
 3.1.3 Filtrarea datelor din tabelele pivot ............................................................................... 37
3.1.4 Gruparea datelor în tabelele pivot ................................................................................ 37
3.1.5 Grafice obținute din tabele pivot .................................................................................. 38
3.1.6 Slicere....................................................................................................................... 39
3.2 Analiza datelor folosind Power Pivot …............................................................................... 40
3.2.1 Importul datelor din fișiere text................................................................................... 41
3.2.2 Importul datelor din fișiere Excel................................................................................. 42
3.2.3 Relaționare................................................................................................................ 43
3.2.4 Construire tabel pivot ................................................................................................ 44
3.2.5 Legarea tabelelor Excel de PowerPivot ........................................................................ 45
3.2.6 Crearea de legături în PowerPivot ............................................................................... 48

Capitolul 4. Lucrul cu macrocomenzi ............................................................................................ 51

4.1 Generalităţi legate de macrocomenzi.................................................................................. 51
4.2 Înregistrarea unei macro-comenzi...................................................................................... 51
4.3 Execuția unei macrocomenzi .............................................................................................. 53
4.4 Modificarea unei macrocomenzi ......................................................................................... 53
4.5 Ştergerea unei macro-comenzi .......................................................................................... 53
Anexa 1. Shortcut-uri in Excel 2010 ............................................................................................. 54

5
 Capitolul 1. Functii
1.1 Funcţii matematice şi statistice

1.1.1 Funcţia SUMIFS

Funcţia SumIFs este o extensie a lui SumIF şi permite totalizarea datelor din celule în funcţie de
mai multe criterii.
Sintaxa: SUMIFS (sum_range; criteria_range1; criteria1; [criteria_range2; criteria2];
[criteria_range3; criteria3]; ...), unde:
- sum _ range este domeniul pe care se face suma;
- criteria_ ran ge1 este domeniul pe care se aplică criteriul1
- criteria1 reprezintă criteriul care trebuie aplicat domeniului anterior
- criteria_ ran ge2 reprezintă al doilea domeniu pe care se aplică criteriul2
- criteria2 reprezintă criteriul care trebuie aplicat domeniului2
- ...

Exemplu:

Adunam stocurile pentru Camelia din Deva, practic facem intersectia intre planta selectata si
orasul selectat, insumand stocurile.

=SUMIFS(C2:C18;A2:A18;A11;B2:B18;B9)
Rezultat = 23

Aveți posibilitatea să utilizați metacaractere în criterii, cum ar fi semnul de întrebare (?) și

asteriscul (*). Un semn de întrebare se potrivește cu orice caracter unic, asteriscul se potrivește
cu orice secvență de caractere. Dacă doriți să găsiți un semn de întrebare sau asterisc, tastați
tilda (~) înainte de caracter.

=SUMIFS(C2:C18;A2:A18;”Cam*”;B2:B18;”Dev?”)

1.1.2 Funcţia AVERAGEIF

AverageIF – Această funcție returnează valoarea medie (media aritmetică) a tuturor celulelor dintr-o
zonă care respectă anumite criterii. Sintaxa şi argumentele sunt similare funcţiei SumIf.
Sin tax a: A VER A GEI F (criteria_ ran g e; criteria; av erage_ range) unde:

- criteria_ ran ge este zona in care se cauta criteria

- av erage_ ran ge este zona din care se fac calculele

Sa se faca media stocurilor pentru orasul Resita.

=AVERAGEIF(B2:B18;B15;C2:C18)
Rezultat = 51,75

1.1.3 Funcţia AVERAGEIFS

AverageIFs – Această funcție returnează valoarea medie (media aritmetică) a tuturor celulelor
dintr-o zonă care respectă anumite criterii. Sintaxa şi argumentele sunt similare funcţiei SumIfs.

6
 Sin tax a: AVER A GEI F (av erage_ range; criteria_ ran ge1 ; criteria1 ; [criteria_ran ge2;
criteria2 ]; [criteria_ ran ge3 ; criteria3 ]; ...)

Unde: - av erage_ ran ge este zona unde se fac calculele

- criteria_ ran ge1 este zona in care se cautacriteria1
- criteria_ ran ge2 este zona in care se cautacriteria2
- ...

Exemplu: Trebuie calculata media vanzarilor pentru Azalee din Deva

=AVERAGEIFS(D2:D18;A2:A18;A2;B2:B18;B9)
Rezultat = 2410

Trebuie calculata media stocurilor pentru Azalee din Deva

=AVERAGEIFS(C2:C18;A2:A18;A2;B2:B18;B9)
Rezultat = 40

1.1.4 Funţia COUNTIFS

Funţia CountIFs permite numărarea datelor din celule funcţie de mai multe criterii.
Sin tax a: COUN TI FS (criteria_ ran ge1 ; criteria1 ; [criteria_ ran ge2 ; criteria2 ];
[criteria_ ran ge3 ; criteria3 ]; ...)
Unde: - criteria_ ran ge1 este zona in care se cauta criteria1 ;
- criteria_ ran ge2 este zona in care se cauta criteria2
- ...

Exemplu: Sa contorizam de cate ori apare „Azalee” in „Deva”

=COUNTIFS(A2:A18;A2;B2:B18;B9)
Rezultat = 2

1.2 Funcţii logice

1.2.1 Funcţia IF
Funcţia IF întoarce o valoare dacă condiţia specificată este evaluată la TRUE şi o altă valoare dacă
este evaluată la FALSE. Utilizaţi IF pentru a supraveghea testele condiţionale pe valori şi formule.

Sintaxă: IF(logical_test;value_if_true;value_if_false)
Exemplu:

logical_test este o intrebare la care se poate raspunde doar cu DA sau NU, adica de tip logic.
Argumentele value_if_true;value_if_false sunt optionale; daca lipseste value_if_true si
rezultatul evaluarii este adevarat, functia IF intoarce 0. Daca lipseste value_if_false si rezultatul
evaluarii este fals, functia IF intoarce FALSE. Daca valorile intoarse de functia IF sunt de tip text,
trebuie incadrate intre ghilimele duble ”. Se pot imbrica pana la 64 de nivele.

7
Exemplu:
Stiind care sunt veniturile si cheltuielile, ne propunem sa afisam Profit / Pierdere / Suntem pe zero in
functie de comparatia dintre venituri si cheltuieli.

1.2.2 Funcţia AND

Întoarce TRUE dacă toate argumentele sale sunt TRUE; întoarce FALSE dacă unul sau mai multe
argumente sunt FALSE.

Sintaxă: AND(logical1;logical2, ...)

Logical1, logical2, ... sunt de la 1 până la 30 de condiţii pe care le testaţi şi care pot fi TRUE sau
FALSE.
• Argumentele trebuie să poată fi evaluate la valori logice cum ar fi TRUE sau FALSE sau
argumentele trebuie referinţe care conţin valori logice.
• Dacă un argument referinţă conţine text sau celule goale, acele valori sunt ignorate.
• Dacă zona specificată nu conţine nici o valoare logică, AND întoarce valoarea de eroare
#VALUE!.
Exemple
IF ( AND (B12 > 5; B12 < 20 ) ; “OK” ; “ Eroare!”)

1.2.3 Funcţia OR
Întoarce TRUE dacă cel puţin un argument este TRUE; întoarce FALSE dacă toate argumentele sunt
FALSE.

Sintaxă: OR(logical1;logical2;...)

Logical1,logical2,... sunt de la 1 până la 30 condiţii pe care vreţi să le testaţi şi care pot fi TRUE
sau FALSE.
• Argumentele trebuie să poată fi evaluate la valorile logice TRUE sau FALSE sau să fie
referinţe care conţin valori logice.
• Dacă un argument referinţă conţine text sau celule goale, acele valori sunt ignorate.
• Dacă zona specificată nu conţine nici o valoare logică, OR întoarce valoarea de eroare
#VALUE!.

Exemple:
OR(TRUE) egal TRUE
OR(1+1=1;2+2=5) egal FALSE
Dacă zona A1:A3 conţine valorile TRUE, FALSE şi TRUE, atunci:
OR(A1:A3) egal TRUE

IF ( OR (B12 = ”Ion”; B12 =”Vasile” ) ; “OK” ; “ Eroare!”)

1.3 Funcţii de căutare şi referinţă

8
1.3.1 Funcţia INDEX
Returnează o valoare dintr-un tabel sau zonă de celule, identificată prin indexurile număr de rânduri și
coloane.

Sintaxa : INDEX(array;row_num;column_num)

• Dacă array are mai mult decât un rând și mai mult decât o coloană și se utilizează numai
row_num sau column_num, INDEX returnează array pentru rândul sau coloana completă din
matrice.
• Row_num - selectează rândul din matrice pentru care se returnează o valoare.
• Column_num - selectează coloana din matrice pentru care se returnează o valoare.

Observaţii:
• Dacă sunt utilizate ambele argumente row_num și column_num, INDEX returnează valoarea
din celula de la intersecția argumentelor row_num și column_num.
• Row_num și column_num trebuie să vizeze o celulă din cadrul matricei; altfel, INDEX întoarce
valoarea de eroare #REF!.

Exemplu:

1.3.2 Funcţia COLUMNS

Returnează numărul de coloane dintr-o matrice sau referință.

Sintaxa : COLUMNS (matrice)

• Matrice - o referință la o zonă de celule pentru care se calculează numărul de coloane.

1.3.3 Funcţia ROWS

Returnează numărul de rânduri dintr-o matrice sau referință.

Sintaxa : ROWS (matrice)

• Matrice - o referință la o zonă de celule pentru care se calculează numărul de coloane.

Exemplu:

9
1.3.4 Funcţia MATCH
Funcția MATCH caută valoare_cautata într-o zonă de celule (un rând sau o coloană) şi returnează
poziția acelei valori.
Sintaxa : MATCH(valoare_cautare, matrice_cautare, [tip_potrivire])

• valoare_căutare - reprezintă valoarea care vreți să o căutaţi în m atricea de cău tare .

• matrice_căutare - reprezintă zona de celule în care se caută.
• tip_potrivire - argument opțional. Căutare exactă – valoarea 0, căutare apropiată, mai mică
decât valoarea căutată – valoarea 1 (less than), căutare apropiată, mai mare decât valoarea
căutată – valoarea -1 (greather than).

Observaţii:
• Utilizați funcția MATCH în loc de una dintre funcțiile LOOKUP atunci când aveți nevoie de
poziția unui element dintr-o zonă în loc de elementul în sine.
• Utilizaţi funcția MATCH pentru a furniza o valoare pentru argumentul n r_ rand al
funcției INDEX sau n r_ coloan a a functiei VLOOKUP.

Exemplu 1:

Exemplu 2: Utilizaţi funcţia Match în interiorul funcţiei VLookup pentru a identifica numărul coloanei
din care se doriţi rezultatul:

Exemplu 3: Utilizaţi funcţia Match în interiorul funcţiei Index pentru a identifica numărul rândului şi
numărul coloanei din tabel. Astfel, pentru a găsi rândul cu marca salariatului 3606, am utilizat funcţia
Match pe coloana Marca angajat (C2:C39). Pentru a identifica numărul coloanei din care dorim
rezultatul (Nume, Prenume etc.), am folosit funcţia Match pe celulele din antetul tabelului (A2:G2).
Cele două valori au fost înglobate în funcţia Index pentru a afla valoarea de la intersecţia coloanei şi
rândului.

10
1.3.5 Funcţia OFFSET
Întoarce o referință la o zonă care este un număr specificat de rânduri și coloane dintr-o celulă sau o
zonă de celule. Referința care este returnată poate fi o singură celulă sau o zonă de celule. Specificați
numărul de rânduri și numărul de coloane care să fie returnat.
Sintaxă: OFFSET (reference; rows; cols; height; width)

• Reference - este referința de la care vreți să stabiliți punctul de plecare. Reference trebuie
să facă referire la o celulă sau o zonă de celule adiacente; altfel, OFFSET întoarce valoarea de
eroare #VALUE!.
• Rows - este numărul de celule, în jos sau în sus, la care vreți să se refere celula din stânga
sus. Utilizând 5 ca argument rows specificați că celula din stânga sus din referință este la 5
rânduri sub referință. Argumentul rows poate fi pozitiv (adică sub referința de plecare) sau
negativ (adică deasupra referinței de plecare).
• Cols - este numărul de coloane, spre dreapta sau spre stânga, la care vreți să se refere
celula din stânga sus. Utilizând 5 ca argument cols specificați că celula din stânga sus din
referință este la 5 coloane spre dreapta referinței. Argumentul cols poate fi pozitiv (adică la
dreapta referinței de plecare) sau negativ (adică la stânga referinței de plecare).
• Height - este înălțimea, în număr de rânduri, pe care vreți să o aibă referința returnată.
Height trebuie să fie un număr pozitiv.
• Width - este lățimea, în număr de coloane, pe care vreți să o aibă referința returnată.
Width trebuie să fie un număr pozitiv.

Observații:
• Dacă rows și cols trimit referința peste capătul foii de calcul, OFFSET întoarce valoarea de
eroare #REF!.
• Dacă height sau width sunt omise, se consideră că sunt de aceeași înălțime și aceeași lățime
ca și referința.
• OFFSET nu mută vreo celulă și nici nu modifică selecția, ci doar întoarce o referință.
• Funcția OFFSET poate fi utilizată cu orice funcție care așteaptă un argument de tip referință.

• De exemplu, formula SUM(OFFSET(C2;1;2;3;1)) calculează valoarea totală a unei zone de 3

rânduri și 1 coloană care este situată la 1 rând dedesubtul și la 2 coloane la dreapta celulei
C2.

Exemplu :

11
 Capitolul 2. Lucrul cu date
2.1 Filtrare avansată
Comanda de filtrare avansată funcționează diferit de comanda filtrare din mai multe puncte
importante de vedere:
• afișează caseta de dialog Advanced Filter în loc de meniul AutoFilter.
• se introduc criteriile într-o zonă de criterii separată din foaia de lucru. Microsoft Excel
utilizează zona de criterii separată din caseta de dialog Advanced Filter ca sursă pentru
criteriile complexe.

Introducere criterii:
• Pentru a găsi rândurile care satisfac mai multe criterii în mai multe coloane, astfel încât
toate criteriile să fie îndeplinite (adică AND între criterii) tastați toate criteriile în
același rând din zona de criterii.
Exemplu:
• Pentru a găsi rândurile care satisfac criterii în mai multe coloane, unde orice criteriu poate
fi adevărat (adică OR între criterii), tastați criteriile pe rânduri și coloane diferite din
zona de criterii. În exemplu, introduceți:

Exemplu 1:

Utilizare instrument filtru avansat:

1. Clic în interiorul tabelului
2. Fila Data / Sort & Filter/ Advanced
3. Apare fereastra Advanced Filter de unde alegeţi:

• Pentru a filtra zona prin ascunderea rândurilor care nu îndeplinesc criteriul, faceți clic
pe Filter the list, in-place.

12
 • Pentru a filtra zona prin copierea în altă zonă a foii de lucru a rândurilor care
îndeplinesc criteriile, faceți clic pe Copy to another location, iar în caseta Copy
To, selectaţi o celulă de unde să înceapă afişarea rândurilor.
• List Range - tabelul pe care doriţi să-l filtrați.
• Criteria Range – zona de criterii.

Veţi obţine:

2.2 Validarea datelor

Prin validarea datelor înţelegem procedurile activate astfel încât în anumite celule să nu se poată
introduce decât date care îndeplinesc condiţii impuse. Procesul poate asigura atât afişarea unui mesaj
informativ sau de avertizare la activarea celulei, cât şi afişarea unui mesaj de eroare dacă s-a
completat o valoare neacceptabilă.
Prin auditul foii de calcul înţelegem procedurile care permit vizualizarea dependenţelor în formule şi
funcţii, localizarea valorilor de tip eroare etc.

Restricţiile care pot fi impuse pentru conţinutul unei celule se referă la :

– tipul datei (întreg, zecimal, text etc.);
– limite între care pot fi valorile numerice sau de tip dată calendaristică;
– lungimea unui text;
După introducerea datelor şi efectuarea calculelor, se poate efectua auditul foii pentru a localiza şi
corecta datele eronate.
De exemplu, avem un tabel utilizat pentru pontaj cu următoarele informaţii :

În acest tabel ziua trebuie să fie între 02/12/2005 şi 06/12/2005, marca să conţină 4 caractere, orele
lucrate să fie între 4 şi 8, orele suplimentare între 0 şi 2. Datele care nu corespund acestor criterii
dorim să fie evidenţiate.

13
Pentru a realiza acest obiectiv vom impune următoarele restricţii:

Restricţii pentru datele numerice sau date calendaristice

Acestea pot fi impuse pentru valori numerice sau de tip calendaristic.

Pasul 1. Se selectează celule pentru care se definesc restricţiile. De ex. selectăm celulele cu
datele calendaristice.
Pasul 2. Din meniul Data, alegem Tools/Data Validation şi se alege eticheta Settings.
Pasul 3. În lista Allow se selectează tipul de dată numerică impus: Whole number – număr
întreg, Decimal – număr zecimal, Date – dată calendaristică, Time – oră.
Pasul 4. În lista Data se alege operatorul utilizat la validare (numere între anumite limite,
mai mici decât, mai mari decât etc.). În funcţie de operatorul selectat se completează zonele care
urmează (în figură Start Date şi End Date deoarece s-a ales operatorul between). Aceste zone pot
să conţină valori, referinţe de celule care conţin valorile, formule.
Dacă se permite ca în celulele selectate să poată apărea blancuri, atunci se va bifa zona
Ignore blank. Dacă se doreşte ca restricţiile impuse unei celule goale să o trateze ca şi cum ar
conţine zero, atunci se debifează din Ignore blank.
Pentru impunerea restricţiei pe dată alegem:

Pasul 5. Pentru afişarea unui mesaj de atenţionare la activarea unei celule pentru care se
definesc restricţiile, din eticheta Input Message, se bifează opţiunea Show input message when
cell is selected. Aceasta va determina afişarea mesajului scris în zona Input message. Acesta este
afişat fie ca şi casetă de tip balon lângă Office Assistant, fie ca o casetă alăturată celulei, doar când
aceasta este activã. Titlul dat în zona Title identifică mesajul şi este afişat o dată cu textul acestuia.

Pasul 6. Pentru afişarea unui mesaj de eroare, în cazul când în celulă s-a introdus o valoare
care nu respectă restricţia impusă, din eticheta Error Alert se bifează Show error alert… . În lista
Style se alege opţiunea dorită :

14
  Stop - afişează un mesaj cu butoanele Retry, care permite întoarcerea la editarea
celulei, şi Cancel.
 Information - afişează un mesaj de informare, care are butoanele OK si Cancel.
 Warning - afişează un mesaj de atenţionare cu textul "Continue?" urmat de
butoanele Yes, No si Cancel.
Butoanele OK şi Yes acceptă data introdusă, butonul No nu acceptă data şi lasă celula în
starea de editare iarCancel reface starea precedentă a celulei.
În zona Title se trece titlul mesajului de eroare, textul acestuia introducându-se în zona
Error message.

Pentru impunerea restricţiilor pe orele lucrate, se selectează datele, din Data/Data Tools/Data
Validation/Settings se alege Whole number, between 4 şi 8 şi apoi se introduc mesajele de
atenţionare şi eroare dorite utilizând etichetele Input Message şi Error Alert. Similar se procedează
şi cu orele suplimentare.
b) Limitarea numărului de caractere
Deşi este caracteristică datelor de tip text, limitarea numărului de caractere poate fi utilizată şi pentru
alte tipuri de date.
Pasul 1. Se selectează celule pentru care se definesc restricţiile.
Pasul 2. Din meniul Data alegem Data Tools/Data Validation/Settings
Pasul 3. În lista Allow se selectează Text Length.
Pasul 4. În lista Data se alege operatorul dorit şi se completează apoi numărul minim de
caractere, numărul maxim de caractere, potrivit operatorului selectat. Prin selectarea casetei de
control Ignore blank nu se verifică restricţia pentru celulele goale sau dacă asemenea celule sunt
referite în definirea limitelor.
De exmplu, pentru a stabili restricţia pe marcă de 4 caractere se aleg următoarele opţiuni :

Pasul 5. Pentru mesajele de ajutor si de eroare se vor efectua etapele 5 si 6 expuse în

secţiunea Restricţii privind datele numerice.

Remarcă: După stabilirea restricţiilor şi a mesajelor pentru o celulă, acestea pot fi modificate prin
parcurgerea etapelor următoare:
Pasul 1. Se selectează celula pentru care se
modifică validarea.
Pasul 2. Se dă comanda Data Validation din
eticheta Data, gruparea Data Tools.
Pasul 3. Se modifică, pe toate etichetele, opţiunile
dorite.
Pasul 4. Dacă se doreşte ca aceeaşi modificare să
fie efectuată pentru toate celulele care au aceleaşi restricţii
şi mesaje ca şi celula curentă, se va marca zona de control
Apply these changes to all other cells with the same
settings de pe eticheta Settings.

15
Restricţii impuse dintr-o lista

Restrictiile impuse la culegerea datelor se pot defini si printr-o lista de valori dintre care se poate
alege una. Pentru aceasta vom urma pasii:
Pasul 1. Se selectează celula/celulele pentru care se aplica/modifică validarea.
Pasul 2. Din eticheta Data, gruparea Data Tools se dă comanda Data Validation.
Pasul 3. Din tabul Settings se alege optiunea List.
Pasul 4. La Source se indica lista de valori din care se face alegerea
Pasul 5. Din tabul Imput Message se poate alege un mesaj pentru operator
Pasul 6. Din tabul Error Alert se face alegerea nivelului de restrictionare
Pasul 4. Se finalizeaza cu Ok

Pentru o mai buna protectie a listei, aceasta va putea fi plasata intr-o foaie separata, eventual
ascunsa si protejata la modificare.

Afişarea datelor invalide

1. Din eticheta Data/Data Tools/Data Validation:

2. Circle I n v alid Data – Identifică şi marchează prin încercuire celulele care conţin
valori în afara limitelor stabilite la validarea datelor (comanda Validation din meniul
Data).

3. Clear Validation Circles – Elimină marcajele de celule create prin Circle Invalid
Data.

16
2.3 Auditul unei formule

Prin audit înţelegem operaţiunile efectuate pentru identificarea intrărilor incorecte şi evidenţierea
dependenţelor (celule care depind de valorile altor celule sau celule care furnizează argumente pentru
funcții din alte celule).
Se accesează eticheta Formula/gruparea Formula Auditing Instrumentele Auditing sunt
prezentate în figura următoare.

Trace Precedents – Trasează săgeţi de la celulele care furnizează valori către formula din celula
activă. Pentru vizualizarea tuturor nivelelor de precedenţă se acţionează butonul Trace Precedents
de mai multe ori. Celula activă conţine formula care se examinează.

Remove Arrows – Elimină săgeţile create prin Trace Precedents şi Trace Dependents.
Trace Dependents – Trasează săgeţi de la celula activă la celulele care conţin formule care depind
de celula activă. Pentru trasarea tuturor nivelelor de dependenţă se acţionează Trace Dependents
de mai multe ori.

Show Formulas – Pentru a afişa formulele în foaia de calcul şi nu valorile acestora.

Trace Error – În cazul când celula activă conţine o valoare de eroare #VALUE
sau #DIV/0 trasează săgeţi la celula activă din celulele care cauzează eroarea.

Evaluate Formula – pentru a urmări pas cu pas calculul unei formule complexe.
1. Selectați celula cu formula ce va fi evaluată.
2. În fila Formulas / Formula Auditing / Evaluate formula.

17
 3. Faceți clic pe Evaluate pentru a examina valoarea referinței subliniate. Rezultatul evaluării se
afișează în caractere cursive.
4. Dacă partea subliniată a formulei este o referință la altă formulă, faceți clic pe Step
In pentru a afișa cealaltă formulă în caseta Evaluate Formula. Faceți clic pe Step
Out pentru a reveni la celula și formula anterioare.

5. Continuați până când fiecare parte a formulei a fost evaluată.

6. Pentru a vedea din nou evaluarea, faceți clic pe Restart.
7. Pentru a termina evaluarea, faceți clic pe Close.

2.4 Protejarea informaţiilor

Securitatea datelor dintr-un registru Microsoft Excel poate fi asigurată la mai multe nivele. Un prim
nivel este acela de acces la fişier. Al doilea mare nivel este acela care priveşte protejarea informaţiilor
după ce utilizatorul a deschis fişierul Excel.

2.4.1 Protecţia la nivel de fişier

Asigurarea parolelor de acces la fişier este efectuată în momentul salvării fişierului. Se pot stabili
parole pentru deschiderea fişierului, pentru modificarea şi salvarea fişierului, precum şi ataşarea unei
recomandări de a deschide fişierul doar în citire (read-only).
Un registru Excel protejat prin parolă pentru deschidere poate fi accesat doar de utilizatorii care
cunosc parola.

De preferat ar fi să utilizăm parole puternice, care combină litere mari și mici, numere și simboluri.
Parolele slabe nu combină aceste elemente. Parolele trebuie să aibă o lungime de 8 sau mai multe
caractere.

Exemplu:
Parolă puternică: he%llo”!21.

Remarca: Este esenţial să ne amintim parola. Dacă uităm ce parolă am pus, Microsoft nu poate să o
regăsească.

Criptarea fişierului şi setarea unei parole pentru a-l deschide

18
Pasul 1: Clic pe butonul File , Info, apoi pe Protect Workbook.

Pasul 2: În caseta Encript with Password, tastăm o parolă şi apoi clic pe OK. Putem tasta până
la 255 de caractere. Criptarea este metoda standard utilizată pentru a face fişierul mai sigur.
Pasul 3: Apare caseta Confirm Password. Aici trebuie să reintroducem parola şi apoi clic pe OK.

Pasul 4: Pentru a salva parola, trebuie salvat fişierul.

Setarea unei parole pentru a modifica un registru de

lucru
Pasul 1: Clic pe butonul File, apoi pe Save as.
Pasul 2: Clic pe Tools, General Options.

19
Pasul 3: Putem alege una din variantele:

• Dacă se vrea introducerea unei parole înainte de a vizualiza documentul, tastăm o parolă în
caseta Password to open. În mod implicit, această caracteristică utilizează criptarea
avansată, dar, spre deosebire de utilizarea comenzii Criptare document (Enycript
Document) descrisă mai sus, aceasta nu ne permite să tastăm până la 255 de caractere, ci
numai 15 caractere.
• Dacă se vrea introducerea unei parole înainte de a salva modificări la document, tastăm o
parolă în caseta Password to modify. Această parolă nu permite metoda de criptare. Este
proiectată pentru a permite colaborarea cu recenzenții de conținut în care avem încredere. Nu
este proiectată să ne ajute să facem fișierul mai sigur.

Remarcă: Putem alege ambele variante dar trebuie să adăugăm parole diferite şi să avem grijă să
nu le încurcăm (eventual prefixate cu „open” sau „modify”).

Dacă nu vrem ca fişierul să fie modificat atunci bifăm caseta Read Only, doar pentru a fi citit. Când
recenzenții deschid fișierul, aceștia sunt întrebați dacă doresc să deschidă fișierul doar în citire. Se
execută clic pe OK.

Dacă se solicită, trebuie introduse parolele pentru a le confirma, apoi clic pe OK.

Pasul 4: În caseta de dialog Save as, facem clic pe Save.

Pasul 5: Dacă se solicită, executăm clic pe Yes pentru a înlocui documentul existent.

2.4.2 Protecţia la nivel de foaie de calcul

Prin protejarea informaţiilor înţelegem mecanismele de care dispune cel ce creează un registru Excel
pentru limitarea accesului unui utilizator. Accesul poate fi limitat atât în ceea ce priveşte vizualizarea
informaţiilor, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de modificare a acestora.

Stabilirea protecţiei la nivel de foaie de calcul are ca efect prevenirea acţiunilor de modificare a
informaţiilor din foaia de calcul. Proiectantul foii poate interzice modificarea conţinutului unor celule
(sau a tuturor celulelor), vizualizarea liniilor/coloanelor ascunse,
vizualizarea formulelor utilizate în anumite celule.

Protecţia registrului de lucru și a foii de lucru, o putem seta din

eticheta Review, gruparea Changes.

Alegem Protect Sheet. Prin alegerea acestei opţiuni de protecţie,

utilizatorul nu poate modifica conţinutul foii de calcul. Este afişată
fereastra Protect Sheet în care se stabilesc elementele pentru
care se asigură protecţia, prin bifarea opţiunilor respective.

Protejarea efectivă a celulelor unei foi de calcul:

- eticheta Review, gruparea Changes, alegem Protect Sheet

19
- În zona Password to unprotect sheet se introduce parola. Pentru selectarea şi introducerea
textului în celulele neprotejate se selectează opţiunea Select unlocked cells.

Remarca: Faptul că parola nu este obligatorie are utilitatea de a comuta mai simplu între stările de
protejare în timpul proiectării foii de calcul (protejarea neparolată înlătură eventuale modificări
accidentale ale informaţiei).

2.4.3 Protecţia la nivel de registru

La acest nivel de protecţie se poate preveni modificarea numărului de foi ale registrului (adăugare sau
eliminare) şi modificarea dimensiunilor şi poziţiilor ferestrelor în care se vede registrul. Există de
asemenea posibilitatea de a însoţi protecţia de o parolă.

Din eticheta Review, gruparea Changes, alegem Protect Workbook putem restricţiona sau nu
accesul.

Clic pe Protect Structure and Windows. Aici avem două opţiuni:

 Structure (protejarea structurii registrului)

Selectând această opţiune de protecţie, utilizatorii au restricţie la:
- vizualizarea foilor care erau ascunse în momentul protejării;
- mutarea, eliminarea, ascunderea sau redenumirea foilor;
- inserarea de noi foi (de calcul sau chart)
- mutarea sau copierea foilor într-un alt registru;

 Windows (protejarea ferestrelor registrului)

Această opţiune nu permite utilizatorului
- să modifice dimensiunea şi poziţia ferestrelor registrului;
- să mute, să redimensioneze sau să închidă ferestrele; este însă posibilă ascunderea şi
reafişarea ferestrelor.

2.5 Partajarea fișierelor

Avem posibilitatea să creăm un registru de lucru partajat și să îl punem într-o locație de pe rețea,
unde să poată fi editat simultan de mai multe persoane. De exemplu, dacă participanții la grupul dvs.
de lucru gestionează fiecare mai multe proiecte și trebuie să se cunoască starea fiecărui proiect,

20
grupul poate utiliza un registru de lucru partajat pentru a urmări starea proiectelor și a actualiza
informațiile.
Ca proprietar al registrului de lucru, putem să îl gestionăm controlând accesul la registrul de lucru și
rezolvând modificările conflictuale. Când se încorporează toate modificările, se poate opri partajarea
registrului de lucru.
Remarcă: Nu toate caracteristicile sunt acceptate complet într-un registru de lucru partajat. Dacă
dorim să adăugăm oricare dintre următoarele caracteristici, se recomandă să le adăugăm înainte să
salvăm registrul de lucru ca partajat. Nu putem efectua modificările la aceste caracteristici după ce
partajăm registrul de lucru.

2.5.1 Partajarea în rețea

Pașii care trebuie urmați pentru a partaja un fișier in

retea:

Pasul 1: Executăm clic pe Share Workbook din

gruparea Changes, a etichetei Review:

Pasul 2: În caseta de dialog Share Workbook, în fila Editing,

bifăm caseta de selectare Allow changes by more than one
user at the same time. This also allows workbook merging
(Se acceptă modificări simultane făcute de mai mulți utilizatori).
Se permite astfel și îmbinarea registrelor.

Pasul 3: În fila Advanced, selectăm opțiunile dorite pentru

urmărirea și actualizarea modificărilor, apoi executăm clic pe OK.

Datorită instrumentului Excel Web App, mai mulți utilizatori pot deschide același fișier și pot lucra la el
simultan.
Dupa setarea optiunilor de partajare, trebuie sa alegem folderul din retea in care sa salvam registrul,
cu Address Bar din bara de stare. Acesta trebuie sa fie un folder share, la care sa aiba acces ceilalti
utilizatori ai registrului.

Daca exista link-uri in registru, vor trebui verificate si updatate.

In File, alegem Save si salvam registrul in noul folder.

21
Tot ceea ce se modifică în workbook apare în timpul setat la Automatically every în sesiunea
deschisă de alt utilizator.

2.5.1.1 Urmarirea modificarilor

Pasul 1: Executăm clic pe Protect and Share Workbook

din gruparea Changes, a etichetei Review

Pasul 2: În caseta de dialog Protect Share Workbook,

bifăm caseta de selectare Shared with track changes. In
acest moment, fisierul este shared si poate fi modificat
(eventual cu parola setata anterior), butonul Protect
Share Workbook devenind Unprotect Share
Workbook.

Pasul 3: Tot in acest moment, avem acces la butonul de

Track changes. Va trebui sa setam in ce fel se va face
memorarea schimbarilor, in fereastra Highlight Changes,
respectiv cand/de cand sa se monitorizeze, pe cine sa
monitorizam si unde in registru/foi sa se monitorizeze
schimbarile.

Ulterior acestei actiuni, avem posibilitatea de a vedea si

accepta sau rejecta modificarile facute de colaboratori. Pentru acesta, in eticheta Review, gruparea
Changes, butonul Track changes si de acolo alegem Accept/Reject Changes

Funcţia Track Changes trebuie activată înainte de a începe să ţineţi evidenţa modificărilor
registrului. Pentru a activa această opţiune, în registrul dorit :
Pasul 1: Din eticheta Review, gruparea Changes, alegem Track Changes / Highlight Changes.
Pasul 2: Apare fereastra Highlight Changes şi bifăm Track changes while editing.
Pasul 3: Selectăm modul în care vrem să ţinem evidenţa
- When – pentru a determina punctul de plecare al evidenţei: Since I Last Saved (de la ultima
salvare), All (toate), Not yet reviewed (modificările nerevizuite), Since Date (de la data).
- Who – pentru a evidenţia modificările făcute de Everyone (toţi), Everyone but Me (toţi, în
afara mea), User (numele unui utilizator).
- Where – pentru a evindenţia modificările într-un anumit domeniu. Dacă nu se selectează
nimic, se va urmări tot registrul.
Pasul 4: Se bifează Highlight changes on screen pentru a evidenţia modificările.
Pasul 5: Clic pe butonul OK.

Remarcă: Detaliile privind modificarea unei celule este afişată într-o casetă de comentarii atunci
când este selectată celula respectivă. În acea casetă sunt listate şi comentariile scrise de utilizatori.
– Evidențierile apar şi la tipărirea foii de calcul care are activat procesul de vizualizare a modificărilor.
– Sunt evidențiate prin comenzile menționate:
- Schimbarea conţinutului celulelor
- Liniile/coloanele inserate sau eliminate.

Nu sunt evidenţiate modificările:

- Formatarea
- Ascunderea/afişarea liniilor/coloanelor
- Denumiri ale foilor (informatie disponibilă în foaia History)

22
 - Inserarea/eliminarea foilor
- Adăugarea/editarea comentariilor – acestea apar în forma curentă.
- Valorilor celulelor care se modifică datorită dependenței de alte celule. Aceste modificări pot fi
văzute utilizând eticheta Formula, gruparea Formula Auditing.

2.5.2 Caracteristici care nu sunt acceptate într-un registru de lucru partajat

Într-un registru de lucru partajat, nu putem Însă, această funcționalitate este

să: disponibilă:
Creăm un tabel Excel
Inserăm sau să ștergem blocuri de celule Inserarea de rânduri și coloane întregi
Ștergem foi de lucru
Îmbinăm celule sau să scindăm celule îmbinate
Adăugăm sau să modificăm formatări Utilizarea formatării condiționate existente ca
condiționate modificări a valorilor celulelor
Adăugăm sau să modificăm validări de date Utilizarea validarii datelor când tastăm valori noi
Creăm sau să modificăm grafice sau rapoarte Vizualizarea diagramelor și a rapoartelor existente
PivotChart
Inserăm sau să modificăm imagini ale altor Vizualizarea imaginile și obiectelor existente
obiecte
Inserăm sau modificăm hyperlinkuri Utilizarea hyperlinkurile existente
Utilizăm instrumente de desen Vizualizarea desenelor și elementelor grafice
existente
Atribum, modificăm sau eliminăm parole Utilizarea parolelor existente
Să protejăm sau să eliminăm protecția foilor sau Utilizarea protecției existente
registrelor de lucru
Creăm, modificăm sau vizualizăm scenarii
Grupăm sau să schițăm date Utilizarea schițelor existente
Inserăm subtotaluri automate Vizualizarea subtotalurilor existente
Creăm tabele de date Vizualizarea tabelelor de date existente
Creăm sau modificăm rapoarte PivotTable Vizualizarea rapoartelor existente
Creăm sau să aplicăm slicere Slicerele existente dintr-un registru de lucru sunt
vizibile după ce este partajat registrul de lucru,
dar ele nu se pot modifica în cazul slicerelor
individuale și nu pot fi reaplicate pentru datele
PivotTable sau pentru funcțiile Cube. Orice filtrare
care s-a aplicat pentru slicer rămâne intactă,

23

Creăm sau modificăm diagrame sparkline
Scriem, inregistrăm, modificăm, vizualizăm sau
atribuim macrocomenzi
Modificăm sau ștergem formule de matrice
Utilizăm un formular de date pentru a adăuga
date noi
Lucrul cu date XML, inclusiv:
• Importul, reîmprospătarea și exportul
datelor XML
• Adăugarea, redenumirea sau ștergerea
de asocieri XML
• Asocierea de celule la elemente XML
• Utilizarea panoului de activități Sursă
XML, a barei de instrumente XML sau a
comenzilor XML în meniul Date
indiferent dacă slicerul este individual sau este
utilizat de date PivotTable sau funcții Cube din
registrul de lucru partajat.
Diagramele sparkline existente într-un registru de
lucru se afișează după partajarea registrului de
lucru și se vor modifica pentru a reflecta datele
actualizate. Însă, nu putem să creăm diagrame
sparkline noi, să modificăm sursa lor de date sau
să le modificăm proprietățile.
Se pot executa macrocomenzile existente care nu
accesează caracteristici indisponibile. Se pot
înregistra operații de registru de lucru partajat
într-o macrocomandă memorată în alt registru de
lucru nepartajat.
Excel va calcula corect formulele de matrice
existente
Utilizăm un formular de date pentru a găsi o
înregistrare

2.6 Metode de prognoză a valorilor utilizând analiza de tip

„What-if”

2.6.1 Tabele de date

Un tabel de date este o zonă de celule ce conţine mai multe rezultate ale aceleiaşi formule, pentru
valori alternative ale unor celule folosite în formulă.
Tabelele de date furnizează un mod rapid de calcul a mai multor versiuni ale unei operaţii şi un mod
de a vizualiza şi compara rezultatele diferitelor variante, într-o singură foaie de lucru.

2.6.1.1 Tabele de date cu o singură variabilă

Un astfel de tabel se poate utiliza de exemplu, atunci când se doreşte să se afle care este rata lunară
pentru un credit în funcţie de diferite rate ale dobânzii. În exemplul următor, celula D2 conţine
formula sumei de plată, =PMT(B3/12;B4;-B5), corespunzătoare valorii din celula B3.

Crearea tabelelor de date cu o singură variabilă

Tabelele de date cu o singură variabilă trebuie proiectate astfel încât valorile de intrare să fie listate
fie în josul unei coloane (orientare tip coloană), fie de-a latul unui rând (orientare tip rând). Formulele
utilizate într-un tabel de date cu o singură variabilă trebuie să se refere la o celulă de intrare.

24
 1. Tastaţi lista de valori pe care doriţi să o înlocuiţi în celula de intrare, fie în josul unei coloane,
fie de—a latul unui rând.
2. Dacă valorile de intrare sunt listate în josul unei coloane, tastaţi formula în rândul de
deasupra primei valori şi cu o celulă la dreapta coloanei valorilor. Tastaţi orice formule
suplimentare la dreapta primei formule.

Dacă valorile de intrare sunt listate de-a latul unui rând, tastaţi formula în coloana de la
stânga primei valori şi cu o celulă sub rândul valorilor. Tastaţi orice formule adiţionale sub
prima formulă.

3. Selectaţi zona de celule care conţine formulele şi valorile pe care doriţi să le înlocuiţi.
4. În meniul Data, faceţi clic pe Table.

5. Dacă tabelul de date este orientat pe coloane, tastaţi referinţa de celulă pentru celula de
intrare în caseta Column input cell.

Dacă tabelul de date este orientat pe rânduri, tastaţi referinţa de celulă pentru celula de
intrare în caseta Row input cell.

2.6.1.2 Tabele de date cu două variabile

Un astfel de tabel se poate utiliza de exemplu, atunci când se doreşte să se afle rata lunară pentru un
credit în funcţie de diferite rate ale dobânzii şi de diferite perioade de timp ale împrumutului. În
exemplul următor, celula C2 conţine formula sumei de plată, =PMT(B3/12;B4;-B5), corespunzătoare
valorii din celule B3 şi B4.

Crearea tabelelor de date cu două variabile

25
Tabelele de date cu două variabile utilizează o singură formulă cu două liste de valori de intrare.
Formula trebuie să se refere la două celule de intrare diferite. Într-o celulă din foaia de lucru,
introduceţi formula care se referă la cele două celule de intrare.
1. Tastaţi o listă a valorilor de intrare în aceeaşi coloană, sub formulă. Tastaţi a doua listă în
acelaşi rând, la dreapta formulei.
2. Selectaţi zona de celule care conţine formula şi respectiv rândul şi coloana valorilor.
3. În meniul Data, faceţi clic pe Table.
4. În caseta Row input cell, introduceţi referinţa către celula de intrare pentru valorile de
intrare din rând.

În caseta Column input cell, se introduce referinţa la celula de intrare pentru valorile de intrare din
coloană.

2.6.2 Scenarii

Un scenariu este un set de valori memorat de Microsoft Excel, care poate fi introdus automat în
foaia de lucru. Scenariile pot fi utilizate pentru previziuni aplicate la un anumit model dintr-o foaie de
lucru. Utilizatorul poate crea şi salva diferite grupuri de valori într-o foaie de lucru şi apoi să comute la
oricare din aceste scenarii pentru vedea diferite rezultate.

2.6.2.1 Crearea scenariilor

De exemplu, dacă pentru stabilirea bugetului există incertitudini în privinţa valorilor încasărilor, se pot
defini diferite valori ale încasărilor iar apoi se poate comuta între diferite scenarii pentru o analiză de
tip „Ce se întâmplă dacă”.

În exemplul de mai sus, s-ar putea numi scenariul cazului cel mai defavorabil, completarea
celulei B2 cu valoarea 50.000 LEI şi a celulei B3 cu valoarea 33.200 LEI.
Scenariul cazului cel mai favorabil se obţine prin schimbarea valorii celulei B2 în 110.000 LEI şi a
valorii celulei B3 în 20.000 LEI.

Pentru a crea un scenariu parcurgeţi următorii paşi:

1. În eticheta Data, gruparea Data Tools, / What-If Analysis / Scenario Manager.

2. Clic pe butonul Add. Apare fereastra Add Scenario în care completăm:

26
  În caseta Scenario name, tastăm un nume pentru scenariu (ex. Cazul defavorabil).
 În caseta Changing cells, introducem referinţele pentru celulele pe care dorim să le
modificăm (ex. B2:B3).
 Faceţi clic pe OK.

Apoi apare fereastra Scenario Manager, de unde putem adăuga un alt scenariu, putem șterge
scenariile care nu ne convin, putem face modificări.

Observaţie: Pentru a păstra valorile originale ale celulelor modificate, se creează un scenariu (numit
eventual „Original”) care utilizează valorile originale ale celulelor înainte de a crea scenarii care
modifică valorile.

2.6.2.2 Afişarea unui scenariu

Când se afişează un scenariu, se vor modifica valorile celulelor salvate ca parte din acel scenariu.

Pasul 1: În eticheta Data, gruparea Data Tools, clic pe What-If Analysis

Pasul 2: Apare fereastra Scenario Manager, selectăm numele scenariului pe care dorim să îl
afişăm
Pasul 3: Clic pe Show.

2.6.2.3 Editarea unui scenariu

Pasul 1: În eticheta Data, gruparea Data Tools, clic pe What-If Analysis

Pasul 2: Selectaţi scenariul pe care doriţi să îl editaţi şi clic pe Edit.

27
Pasul 3: Faceţi modificările dorite.
Pasul 4: În fereastra Scenario Values, tastaţi noile valori.
Pasul 5: Clic pe OK.

2.6.2.4 Rapoarte rezumative de scenariu

Pentru compararea diferitelor scenarii, se poate genera un raport rezumativ

al acestora pe aceeaşi pagină. Raportul poate afişa scen ariile u nu l lân gă
altu l sau le poate rezuma într-un raport P iv otTab le cu un clic pe
Summary din fereastra Scenario Manager.

Pentru a afişa un raport rezumativ parcurgeţi următorii paşi:

Pasul 1: În eticheta Data, gruparea Data Tools, clic pe What-If Analysis
Pasul 2: Apare fereastra Scenario Manager, alegem opţiunea Summary.
Pasul 3: Faceţi modificările dorite.
Pasul 4: Faceţi clic pe Scenario Summary sau pe Scenario PivotTable.

Exemplu:
Raport care afişează scenariile unul lângă altul:

2.6.2.5 Îmbinarea scenariilor din diferite foi de lucru

Îmbinarea scenariilor este foarte utilă atunci când modelele de analiză „ce se întâmplă dacă” din foile
de lucru, sunt identice.

Pasul 1: Deschidem toate fişierele care conţin scenariile pe care dorim să le îmbinăm.
Pasul 2: Revenim în foaia de lucru în care se doreşte să fie îmbinate scenariile.
Pasul 3: În eticheta Data, gruparea Data Tools, executăm clic pe What-If Analysis
Pasul 4: Apare fereastra Scenario Manager, alegem opţiunea Merge.
Pasul 5: Apare fereastra Merge Scenarios în care selectăm fişierul ce conţine scenariile (Auto.xls),
precum şi foaia de lucru (ex. modelul original). În partea de jos a ferestrei apare numărul de scenarii
din foaia curentă.
Pasul 6: Clic pe OK.

28
Observaţie: Toate celulele modificabile din foaia de lucru activă trebuie să se fie la aceleaşi adrese
ca şi cele din foaia de lucru sursă a scenariului. Programul Excel copiază toate scenariile din foaia
sursă în foaia de lucru activă.

2.6.2.6 Ştergerea unui scenariu

Pasul 1: În eticheta Data, gruparea Data Tools, clic pe What-If Analysis
Pasul 2: Selectaţi scenariul şi clic pe Delete.

2.6.3 Soluţionarea problemelor cu o singură variabilă (GOAL SEEK)

Dacă scriem o formulă ce utilizează mai multe valori, programul Excel poate căuta şi modifica o
valoare astfel încât rezultatul sa devină cel aşteptat (ţinta).

Exemplu: Suntem distribuitorii unui anumit produs şi până în prezent am vândut 2000 bucăţi la
preţul de 3,46$. Din vinderea acestui produs am realizat încasări de 6.920$, iar ţinta vânzărilor este
100.000$.

Întrebarea noastră este: Câte produse trebuie să vând la preţul de 3,46$ pentru a atinge ţinta?

Pentru aflarea răspunsului la această întrebare vom folosi instrumentul Goal Seek.

Găsim un anumit rezultat pentru o celulă ajustând valoarea unei alte celule:
Pasul 1: În eticheta Data, gruparea Data Tools, clic pe What-If Analysis
Pasul 2: Apare fereastra Goal Seek în care completaţi:

29
  În caseta Set cell, introduceţi referinţa către celula care conţine formula care trebuie să
atingă ţinta (ex. D5).
 În caseta To value, tastaţi rezultatul dorit.
 În caseta By changing cell, introduceţi referinţa către celula care conţine valoarea de
ajustat (ex. B5). Această celulă trebuie să fie folosită în formula din celula specificată în
caseta Set cell.

Va apare fereastra Goal Seek Status în care programul Excel spune că a găsit (sau nu) o soluţie.

Programul Excel modifică valoarea dintr-o anumită celulă până când formula care depinde de
conţinutul acelei celule returnează rezultatul asteptat.

2.6.4 Soluţionarea problemelor cu mai multe variabile (SOLVER)

Unele dintre cele mai întâlnite probleme sunt cele de optimizare. Acestea constau într-o funcţie
obiectiv care trebuie să atingă un optim (minim sau maxim), şi din restricţii (limitări fireşti ale
existentului de resurse: de exemplu cumpărarea de produse la un moment dat este limitată de suma
de bani avută la dispoziţie, fabricarea unor produse este limitată de cantitatea de materii prime
deţinută). Toate aceste variabile care intervin trebuie să fie cuantificabile numeric.

Exemplu : O firmă de comerţ are 3 depozite cu mărfuri din care la un moment dat trebuie să
aprovizioneze 3 magazine cu un anumit tip de marfă (să zicem tipul A). Fiecare magazin are un
anumit necesar de marfă. Fiecare depozit are o anumită cantitate din acea marfă. Livrarea unei
unităţi de marfă (în acest exemplu o tonă) de la un depozit la un magazin are un anumit cost.

Presupunem următoarele date:

În tabel sunt trecute costurile de transport pe unitatea de produs. De exemplu pentru a transporta o
unitate de produs de tipul A de la depozitul 2 la magazinul 3 se cheltuiesc 20 euro. Pe ultima linie
sunt trecute sumele necesarelor de marfă pentru cele 3 magazine (în tone). De exemplu magazinul 1
are nevoie de 75 de tone de marfă. Pe ultima coloană este trecut disponibilul de marfă în cele 3
depozite (în tone). De exemplu depozitul 1 are un disponibil de 50 tone de marfă.
Se pune problema cine să livreze marfa (ce depozite) şi în ce cantitate către fiecare din cele 3
magazine astfel încât costul total să fie minim.

30
Introducem un al doilea tabel destinat rezultatelor problemei. În tabel ultima linie, respectiv ultima
coloană, sunt calculate suma cantităţilor livrate, respectiv primite. De asemenea, se calculează costul
total, adică numărul de tone * costul de transport aferent. Funcţia utilizată este
=SUMPRODUCT(B2:D4;B8:D10).

Pentru rezolvarea problemei se foloseşte componenta numită Solver (Rezolvitor) a programului

Microsoft Excel. Pentru afişarea acesteia alegeţi File/ Options/ Add-Ins / Excel Add-Ins / Go. Va apare
fereastra următoare în care bifaţi componenta Solver (Rezolvitor) .

Veţi găsi componenta Solver disponibilă în fila Data.

Alegerea acestei opţiuni determină apariţia casetei de dialog Solver Parameters (Parametrii Rezolvitor)
în care trebuie introduşi parametrii modelului de optimizare (funcţia obiectiv şi restricţiile problemei).
Parametrii care trebuie introduşi pentru rezolvarea problemei sunt:
• Target cell (celula ţintă): reprezintă echivalentul funcţiei obiectiv; aceasta este formula care
cuantifică costul total al transportului. Ca celulă ţintă trebuie să fie stabilită întotdeauna o
celulă care conţine o formulă.
• Equal To (egal cu): Dacă problema este de minimizare, maximizare sau dacă se doreşte
obţinerea unei anumite valori.
• Changing cells (prin modificarea celulelor): este zona formată din celulele ale căror valori pot
fi modificate în vederea obţinerii unei soluţii optime; în cazul de faţă această zonă conţine
celulele în care se trec cantităţile care se transportă.

31
 • Constraints (restricţii): constrângerile la care este supusă problema (că un anumit depozit
poate livra numai o anumită cantitate, că un anumit magazin trebuie să primească o anumită
cantitate).

În cazul problemei anterioare, parametrii stabiliţi pentru Solver (Rezolvitor) sunt:

După apăsarea butonului Solve (Rezolvare), va apărea o fereastră similară celei de mai jos:

Iar în fişier datele sunt acum următoarele:

32
 Capitolul 3. Tabele pivot Excel și PowerPivot
3.1 Analiza datelor folosind tabele pivot
3.1.1 Crearea tabelelor pivot

Dintr-o bază de date (tabel) se poate genera un tabel pivot (denumit şi raport) prin care se pot
sintetiza diferite informaţii. Comanda PivotTable Report din eticheta Data permite crearea unui
raport complex în care datele sunt organizate conform criteriilor specificate de utilizator. Acest
raport poate fi ulterior editat, iar datele pot fi analizate în diverse moduri noi.

Înainte de a începe lucrul cu un raport PivotTable, trebuie consultată foaia de lucru Excel, pentru
a vedea dacă este pregătită pentru raport.
Fiecare coloană a datelor sursă devine un câmp care se poate utiliza în raport. Câmpurile rezumă
mai multe rânduri de informaţii din datele sursă. Numele câmpurilor pentru raport derivă din
titlurile coloanelor din datele sursă. Numele pentru fiecare coloană în primul rând al foii de lucru
din datele sursă trebuie să existe.

Rândurile care rămân sub titluri trebuie să conţină elemente similare în aceeaşi coloană. De
exemplu, textul trebuie să fie într-o coloană, numerele în altă coloană, iar datele în altă
coloană. Cu alte cuvinte, o coloană care conţine numere nu trebuie să conţină text.

Nu trebuie să existe coloane necompletate în interiorul datelor care vor fi utilizate pentru
raportul PivotTable. De asemenea, se recomandă să nu existe rânduri necompletate; de
exemplu, rândurile necompletate care se utilizează pentru a separa un bloc de date de altul
trebuie să fie eliminate.

Exemplu:
O societate comercială vinde flori in diferite orase. În următoarea bază de date sunt memorate
informaţiile referitoare la activitatea respectivă.
Plante Localitate Stoc Vânzări (lei)
Azalee Arad 50 1.200 lei
Camelia Arad 30 2.103 lei
Cyclamen Arad 28 1.267 lei
Ficus Arad 52 3.215 lei
Iris Arad 34 1.258 lei
Strelitia Arad 65 2.146 lei
Trandafir Arad 23 1.023 lei
Azalee Deva 45 2.410 lei
Camelia Deva 23 910 lei
Lalele Deva 12 860 lei
Strelitia Deva 67 3.127 lei
Iris Deva 23 750 lei
Ficus Resita 56 2.589 lei
Begonia Resita 75 3.582 lei
Iris Resita 23 1.094 lei
Strelitia Resita 53 2.941 lei
Azalee Timisoara 40 3.065 lei
Crin Timisoara 23 850 lei
Camelia Timisoara 51 3.951 lei
Ficus Timisoara 25 940 lei
Iris Timisoara 61 2.359 lei
Strelitia Timisoara 32 948 lei
Trandafir Timisoara 41 1.850 lei

În cele ce urmează vom parcurge paşii prin care se poate crea un tabel pivot care conţine
cantităţile totale ale produselor grupate pe ani.

33
Pasul 1:
Atunci când datele sunt pregătite, se plaseaza cursorul oriunde în tabel (date). Acest lucru va
include în raport toate datele din tabel. Sau, se
selectează doar
datele care sunt dorite pentru raport. Apoi, pe
eticheta Insert, în gruparea Tables, se accesează
butonul PivotTable, apoi din nou PivotTable. Se
deschide caseta de dialog Create PivotTable.
Se va afişa fereastra
următoare:

În linia etichetei Table/Range apar automat toate

datele tabelului sau se selectează regiunea de
celule care conţin datele pe care vrem sa le
introducem în tabelul pivot.
Tot la acest pas se bifează locaţia unde se
creează
tabelul pivot: New Worksheet (într-o foaie nouă) sau Existing Worksheet (în foaia
existentă).
Pasul 2:
La acest pas se defineşte structura raportului. La accesarea butonului Ok, din fereastra
anterioară apare următoarea fereastra:

Pasul 3: În partea dreaptă apare lista câmpurilor din tabel. Aici bifăm
câmpurile care vrem să apară în tabelul pivot.
Se vor stabili câmpurile structurii care se plasează
în:
• Linia de antet a tabelului pivot (Row labels)
• Coloana de antet a tabelului pivot (Column labels)
• Zona de date a tabelului pivot (Values); Pentru aceste date vor fi
aplicate diferite funcţii, implicit Sum sau
Count
• Filtrarea raportului după criteriul specificat
• Pentru crearea raportului PivotTable, se bifează câmpurile dorite,
programul Excel plasându-le în zonele implicite, acestea putând fi
mutate prin tragere în zonele dreptunghiulare. Eliminarea acestor
butoane se face prin tragere în afara ferestrei sau prin debifarea
unui câmp.

Exemplu: Pentru fiecare plantă, vrem să afişăm suma stocurilor şi suma vânzărilor. După ce am
bifat câmpul Plante în PivotTable Field List ne apare automat câmpul în Row Labels.
Punem bifa şi pe câmpurile Stoc și Vânzări iar rezultatul este următorul:
34
Zonele Row Labels şi Column Labels trebuie să conţină acele câmpuri care se plasează în linia
de
antet, respectiv coloana de antet. Zona Report Filter conţine câmpul sau câmpurile pentru
care se va crea câte o listă ascunsă. În zona Values se introduc numele de câmpuri ale căror
valori vor fi detaliate în tabelul pivot. În această zonă vor fi introduse câmpuri ce conţin
date numerice sau câmpuri de date de tip text. În cazul datelor numerice se va calcula
subtotalul şi totalul generat corespunzător valorilor câmpului specificat (funcţia implicită este
Sum), iar în cazul datelor de tip text, funcţia care se utilizează implicit este Count.

Remarcă: Dacă, în locul sumei vânzărilor vrem să calculăm media vânzărilor. În Values,
executăm clic pe săgeata de la Sum of Vanzari , se afişează casuța de dialog de mai jos, apoi
executăm clic pe Value Field Settings.
Apare următoarea căsuţă dedialog din care putem să alegem funcţia dorită:

Aceleasi optiuni de la Value Field Settings le avem si in Options – Summarize Values By si

Show Values By. Practic, din combinarea celor doua (ce calculam + cum afisam) putem avea
orice tip de tabel pivot dorit.

35
In acest caz, valorile calculate (Sum of Stoc) sunt reprezentate ca procente din Grand Total. Daca
dorim ca ca valorile de 0,00% sa nu mai fie afisate, formatam conditionat celule G3:K13, fontul sa
fie de aceasi culoare cu fondul.

O dată cu trecerea mouse-ului peste unul din câmpuri în PivotTable Field List, apare o săgeată
. Dacă executăm clic pe săgeata respectivă, apar elemente de sortare şi selecţia valorilor care
se pot debifa pentru a nu fi afişate în tabel. Acelaşi lucru îl avem şi in capul de tabel al noului tabel
construit, toate denumirile de campuri au .

Mai mult:
• Dacă se dă clic în exteriorul zonei de aspect (a unui raport PivotTable). Lista de
câmpuri PivotTable dispare. Pentru a o face din nou vizibilă, facem clic în interiorul zonei
de aspect sau al raportului PivotTable.

• Pentru modificarea numelui unui câmp din raport, se selectează

câmpul respectiv şi, fie în bara de formule se tastează noul nume,
fie se dă un clic în raport, eticheta Options gruparea Active fields
se tastează numele.

Remarcă: Dacă vrem să afişăm valorile pe rând, şi nu pe coloană tragem cu mouse-ul din
Column Labels în Row Labels. Pentru exemplul de mai sus, rezultatul va fi următorul:

36
3.1.2 Formatarea tabelelor pivot
După ce am creat un tabel pivot, în momentul în care executăm un clic în interiorul tabelului
pivot apar automat etichetele Options şi Design. În eticheta Design avem mai multe grupări
Layout, Pivottable Style Options şi PivotTable Styles.

Din gruparea PivotTable Styles putem adăuga unul dintre stilurile alocate pentru tabelele pivot.

Putem crea chiar propriul nostru stil de tabel pivot, accesând New PivotTable Style. Din
gruparea Layout putem adăuga un subtotal, un total pe rânduri şi coloane:

3.1.3 Filtrarea datelor din tabelele pivot

La obtinerea unui tabel pivot, in capul de tabel, se observa aparitia

unor săgeți de filtrare automată in dreapta numelui campului,
folosite pentru a filtra si / sau sorta valorile din campul respectiv,
similar cu cele din Filters.

De un mare ajutor este campul Search, cu el putand

selecta, pe masura ce tastam, valori dintr-o lista cu multe mii
de linii.

3.1.4 Gruparea datelor în tabelele pivot

În eticheta Options avem grupările: Pivot Table, Active Field, Group, Sort, Data,
Actions, Tools, Show/Hide.

37
 Pentru a grupa pe categorii elemente dintr-un tabel pivot:
Pasul 1: Clic dreapta pe coloana ce conține un câmp de date (Data).
Pasul 2: Alegem opțiunea Grouping. Apare automat fereastra care ne permite nivelurile de
grupare: second, minutes, hours, days, months, quarters, years. Selectăm opțiunile dorite – de
exemplu days și months.

Pasul 3: Eliminăm câmpurile nedorite din tabel (de exemplu câmpul days). Rezultatul va fi
următorul:

Mai mult:
• Dacă vrem să scăpăm de coloana din care am format grupurile o tragem efectiv în
afara tabelului.
• Dacă vrem să scăpăm de grupul nostru, executăm clic pe Ungroup din gruparea Group.

3.1.5 Grafice obtinute din tabele pivot

Avand un tabel pivot construit deja, se poate realiza un grafic pentru vizualizarea dateleot din
acest tabel. Pentru aceasta, cu celula activa in tabelul pivot, se acceseaza Options din
PivotTabels Tools, gruparea Tools – Pivot Chart. De aici putem alege tipul de grafic dorit.
Daca ulterior constatam ca un alt tip de grafic ar fi mai potrivit, putem comuta pe PivotChart
Tools, eticheta Design, unde la gruparea Type, avem posibilitatea sa schimbam tipul cu Change
Chart Type.

Graficul odata creat, va avea etichetele contextuale din PivotChart Tools – Design,
Layout, Format, Analyze cu care va putea fi editat asemanator cu un grafic obisnuit.

38
3.1.6 Slicere
Filtrarea dupa valorile campului poate fi extinsa pentru mai multe
campuri ale tabelului pivot
construite pe aceleasi date initiale, cu ajutorul instrumentului Slicer.
Acesta creaza o lista de campuri, din fiecare camp putand filtra / sorta
unele valori. Aceasta se realizeaza dand clic pe Insert Slicer, din
gruparea Sort&Filter a etichetei contextuale Options din
PivotTabel Tools.

Daca vom crea mai multe slicere pentru campuri diferite, selectarea unor date dintr-unul va
avea ca efect afisarea campurilor corespunzatoare in celelalte.

Exemplu: am bifat câmpurile Plante și Localitate

Dacă executăm clic pe una din plante (exemplu, Azalee), vom avea următorul rezultat (ne va
afișa suma stoculu și suma vânzărilor pentru azalee și observăm din Slicer-ul Localitate, că
azalee avem doar în Arad, Deva și Timișoara:

Mai mult decât atât, putem să personalizăm acest Slicer cu ajutorul elementelor din Slicer Tools:

Cu ajutorul Slicerelor putem conecta doua sau mai multe tabele pivot, in care datele afisate vor
fi in concordanta cu selectarea facuta in slicer. Tabelele pivot ce se vor conecta trebuie sa fi fost
obtinute din acelasi tabel initial

Exemplu:
Pornind de la aceleasi date initiale, am creat doua tabele pivot, in doua sheet-uri diferite, Sheet13 si
Sheet15.
In eticheta contextuala Option din Table Pivot Options, in gruparea Sort&Filter, alegem
Insert Slicer. Aici alegem campurile pentru care dorim sa facem filtrari. Apoi, in acelasi Slicer, cu
click dreapta, alegem PivotTable Connections... si selectam tabelele ce vor fi conectate.
39
 3.2. Analiza datelor folosind PowerPivot

Trebuie spus de la început ca POWERPIVOT NU este Excel, ci este un ADD-ON. Are multe asemănări
cu Excel dar și multe deosebiri. POWERPIVOT gestionează mari cantități de date în memoria RAM
(tabele principale) relaționându-le cu tabele de pe hard disk (tabele de lookup), creând tabele pivot
pe care le prezintă și le prelucrează (doar tabelele pivot) în Excel.

După instalarea POWERPIVOT, în dreapta tab-ului View din Excel, se va găsi tab-ul PowerPivot.
Accesarea butonului PowerPivot Window duce la comutarea și afisarea PowerPivot:

Comutarea înapoi în Excel se face din butonul de revenire.

Tab-ul Home are grupări şi butoane (Get External Data) cu care putem importa date în
POWERPIVOT, din diferite surse. În exemplul care urmează, ne propunem să creăm un tabel pivot
dintr-un fișier de date de tip .csv, delimitat cu ; de 999999 de linii şi un tabel din Excel, cele două
având un câmp comun (ca și conținut) şi anume ID Produs (numele celor două câmpuri nu e
nevoie să fie identic) .

40
Un prim mare avantaj al lucrului cu PowerPivot este faptul ca tabelul de tip .csv se va încărca în
memorie şi de acolo va fi accesat, viteza şi cantitatea de date crescând foarte mult (se pot prelucra
peste 100 de milioane de linii din fişierul .csv). Cel de-al doilea mare avantaj constă în faptul că pot
fi relaţionate două (sau mai multe) tabele, oarecum similar cu modul de lucru din Access.

Există un număr de moduri de a obține date în PowerPivot:

■ Puteți lega datele Excel care au fost convertite la un tabel.
■ Aveți posibilitatea să copiați și să lipiți date Excel în PowerPoint. Mai târziu, puteți adăuga la un
tabel existent.
■ Puteți importa de la o bază de date, cum ar fi Access sau SQL Server.
■ Puteți importa de la orice raport SharePoint care are un simbol Atom în antet.
■ Puteți importa din mai multe surse Atom. Multe baze de date de pe Internet au feed-uri Atom, și
Atom este un nou mod de a publica datele dintr-un server SQL, deci vor fi în creștere exemple de
companii care publica date ca feed-uri Atom.
■ din fisiere text, CSV sau TAB DELIMITED.
■ Din Oracle, Teradata, Sybase, Informix, IBM.
■ Din orice sursă de date ODBC / OLEDB.

Întrebarea este dacă trebuie să copiați și inserați un tabel Excel sau dacă ar trebui să-l legați.
Probabil că există sute de date Excel potrivite pentru importul în PowerPivot. Pentru datele conținute
în fișiere de tip text, e nevoie de un singur rând de cap de tabel, urmat de rânduri de date. Când
aveți aceste date, se pot lega fie la versiunea de tabel a datelor stocate în registrul de lucru, (copy și
paste), sau importa dintr-un fișier Excel. Când copiați și lipiți, nu trebuie să modificați datele
originale în Excel. Puteți copia și lipi din orice registru de lucru în alt registru de lucru. Dar, pentru că
nu se pot edita celule în PowerPivot, nu se pot face modificări ale datelor. Modificările trebuie sa se
facă în Excel și sa se reimporte. Când vă legați la un tabel, va trebui să modificați datele în Excel căci
ele nu pot fi modificate în PowerPivot. Tabelele trebuie să fie stocate în fișierul de lucru în care se
află PowerPivot. Avantajul este că puteți actualiza link-ul și orice modificări ale datelor Excel vor
apărea în PowerPivot.
Puteți importa, de asemenea, date din fișiere Excel externe. Când importați date, puteți fie să le
formatați fie ca un tabel, fie ca o zonă denumită, pentru import. Din nou, dacă modificați datele,
puteți reîmprospăta link-ul și noile date vor intra în PowerPivot.

Este esenţial ca ordinea în care se încarcă fişierele în POWERPIVOT sa fie următoarea: mai întâi
tabelul principal, de tranzacţii (în cazul nostru - .csv) şi apoi cel de "lookup", din două motive:
importul se face în ordinea prezentării şi relaţionarea tabelelor se face presupunând că primul tabel
importat este cel principal.

3.2.1 Importul fișierelor de tip text (.csv)

Din POWERPIVOT, tab-ul Home, gruparea Get External Data, butonul From Text alegem fişierul
Demo.csv, bifând faptul că e separat cu ; şi are prima linie ca header:

În acest moment sunt afişate doar 50 de linii pentru un preview şi trebuie rezolvate unele aspecte
ale vitezei: dacă unele coloane nu sunt necesare se vor elimina iar unele vor fi adăugate, calculate,
(necesare pentru filtrări) deoarece POWERPIVOT nu poate face filtrări așa ca Excel. Tot acum se fac
41
filtrările şi sortările necesare. În cazul de faţă, adăugăm o coloană ce va conţine anul şi una ce va
conţine luna, preluate din datele tabelului.

3.2.2 Importul fișierelor de tip Excel (.xlsx)

Pentru revenirea în Excel se apasă butonul de revenire aflat în partea din stânga sus:

În mod uzual, pentru început trebuie sa convertim datele pe care le avem, într-un tabel, așa cum
este acesta înțeles în Excel:

Cu un click (celula activă) în interiorul zonei de date (viitorul tabel), accesăm tab-ul Home, gruparea
Styles, butonul Format as Table, tabel ce poate fi redenumit cu un nume sugestiv.

Pentru lipirea datelor din Excel în POWERPIVOT, datele din tabel se selectează cu CTRL+* şi se
copiază cu CTRL+C apoi se revine în POWERPIVOT prin click pe tab-ul POWERPIVOT şi vom ajunge
să vedem din nou datele din tabelul principal, cel de 999999 de linii. Aici, în tab-ul Home vom apăsa
butonul Paste iar noului tabel îi vom da un nume sugestiv (InfoMagazine).

42
În acest moment, POWERPIVOT recunoaşte două tabele: tabelul principal, Rapoarte, de tip txt
(.csv) și tabelul InfoMagazine de tip .xlsx. Urmează relaţionarea celor două: în tab-ul Design
gruparea Relationships butonul CreateRelationship. După relaționare, tabelele legate pot fi
vizualizate cu ajutorul butonului Diagram View.

3.2.3 Relaționare
Vom relaționa o coloană din tabelul principal (.csv) cu o coloană din celălalt tabel (.xlsx) făcând click
pe o celulă din coloana ID Produs a tabelului Rapoarte apoi clik pe butonul CreateRelationship
și completând linia de jos cu datele din tabelul de tip .xlsx și încheiem acțiunea cu Create.

Faptul că cele două tabele sunt relaționate se vede în capul de tabel:

43
În acest moment putem trece la construirea uni PowerPivot Table, având toate datele necesare:
două tabele, primul, principal (.csv) în memorie, și cel de-al doilea (.xlsx) copiat din Excel,
relaționate prin câmpurile ID Produs.

3.2.4 Construire tabel pivot

Unul dintre avantajele PowerPivot este și faptul că mai multe tabele pivot pot împărți aceleași date și
slicer-e.
În tab-ul Home din POWERPIVOT, butonul Pivot Table poate crea mai multe tipuri de pivoți:

Începem prin a crea un simplu tabel pivot apăsând Pivot Table ceea ce va determina trecerea în
Excel și posibilitatea de a opta pentru a fi creat într-o nouă foaie sau în aceeași. Optăm pentru unul
nou și obținem un tabel pivot asemănător cu ceea ce știam din Excel. Se observă existența mai
multor ferestre în zona Field List și apariția tab-ului Pivot Table Tools.

Pntru obținerea unui tabel pivot cu slicere, procedăm astfel: bifăm Venit (și va apare la ∑ Values),
tragem Oras la Row Label, Zona la Columns Label, Anul și Luna la Slicers Vertical și Mall la
Slicers Horizontal orice modificare ulterioară fiind posibilă.
Tabelul pivot astfel obținut se poate formata cu ajutorul tab-urilor Design și Options din Pivot
Table Tools: benzi orizontale și/sau verticale ca aspect, formatarea câmpului activ (Sum of Venit)
ca număr, etc.

44
 3.2.5 Legarea tabelelor Excel de PowerPivot
În cazul în care datele se găsesc în alte baze de date și/sau în alte tabele Excel, datele pot fi doar
legate, nu importate în PowerPivot. Astfel, aceluiași tabel Excel din exemplul anterior i se setează
atributul de tabel legat, astfel:

45
rezultatul fiind că în PowerPivot (care este deja activ și are acces la tabela
Production_TransactionHistory din baza de date de tip .accdb), tabelul apare ca fiind legat:

mai departe construcția tabelului pivot decurgând similar cu exemplul prezentat deja.

Faptul că datele din Excel trebuie să fie în tabele are unele implicații:
• prima linie e implicit înghețată, liniile sunt colorate alternativ,
• opțiunea Custom View nu mai e disponibilă,
• nu se mai poate partaja din Review/ Share Workbook,
• auto-filter este implicit,
• toate câmpurile calculate se vor recalcula pentru noile rânduri introduse.
• calculele ce se fac în tabele sunt specifice modului de lucru cu tabele (o formula de calcul
introdusa într-o celula se propagă pe toată coloana acelei celule, etc.).
Există și situații în care datele nu e indicat sa fie legate cu POWERPIVOT și anume atunci când
datele trebuie să poată fi partajate cu alte persoane. În acest caz, datele se vor importa de fiecare
dată când va fi nevoie.
Pe lângă aceste posibilități, există opțiunea de a adăuga date la cele deja existente și anume cu
opțiunea Paste Append. Datele copiate anterior (cu tot cu cap de tabel) se adaugă la sfârșitul
tabelului care trebuie actualizat și din POWERPIVOT, gruparea Clipboard, cu butonul Paste Append.
În cazul în care structura datelor nu se mai potrivește cu structura tabelului existent, se afișează un
mesaj de eroare.
Mesajul de eroare poate proveni și de la faptul că s-au adus date cu tot cu cap de tabel și nu s-a
specificat acest lucru prin bifarea opțiunii corespunzătoare din fereastra de PastePreview.

În cazul în care se aduc date prin copy/paste, nu trebuie să existe nici o celulă fără date (valori) într-
o coloană cu valori numerice deoarece aceasta va cauza contorizarea (numărarea) și nu însumarea
valorilor la crearea tabelului pivot. De asemenea, trebuie știut că pot apărea greșeli la importul
datelor calendaristice din sisteme mai vechi (gen 32/01/2013), valorile invalide fiind convertite în
text și se vor crea celule goale în cazul folosirii celulelor cu date calendaristice incorecte în formule.
La crearea unui tabel pivot cu aceste erori, se va genera o linie care are data calendaristică goală,
plasată la începutul listei rezultat.

46
Datele din care se creează POWERPIVOT nu pot fi editate în POWERPIVOT, cel mult se pot șterge
coloane, dar nu se pot șterge linii sau edita celule. Datele de modificat se editează în Excel și se
importă fie cu PasteAppend fie cu PasteReplace, de la caz la caz.
Dacă datele inițiale din care s-au creat tabelele pivot nu mai există, se pot re-crea din datele
existente în POWERPIVOT apoi edita în Excel și reintroduse în POWERPIVOT cu PasteReplace astfel:
1. În fereastra POWERPIVOT.
2. Selectăm iconița din stânga sus a ferestrei pentru a selecta întregul tabel.

3. Folosim Copy .
4. Ne întoarcem în Excel.
5. Într-o zonă goală dintr-o foaie facem Paste și edităm datele.
6. Selectăm tot tabelul cu Ctrl+*.
7. Ne întoarcem în PowerPivot.
8. Folosim Paste Replace.

Mai există o metodă de a importa date din Excel: aceea de a denumi o parte dintr-o foaie.
Avantajele ar fi că acea zonă poate rămâne la dispoziția colegilor pentru editare și în plus,
POWERPIVOT reține link-ul către acea zonă denumită. POWERPIVOT păstrează o copie a datelor ca
și în cazul metodei copy+paste și un simplu refresh în POWERPIVOT rezolvă problema actualizării
datelor din POWERPIVOT.
Denumirea unui domeniu are unele avantaje printre care cel mai important este că este "elastic",
adică datele adăugate sau șterse ulterior definirii lui rămân în domeniul denumit.
Importul datelor se face din POWERPIVOT din tab-ul Home gruparea GetExtrernalData, unde există
o listă de surse din care se pot importa date. Din butonul FromOtherSources alegem Excel și din
fereastra de browse alegem fișierul necesar, bifând că prima linie constituie cap de tabel.

Pentru a ne asigura că datele cu care lucrăm sunt la zi, se folosește butonul de Refresh din gruparea
GetExtrernalData.

47
 3.2.6 Crearea de legături în PowerPivot

Un mare beneficiu al POWERPIVOT este faptul că poate crea legături între două sau mai multe
tabele, în așa fel încât tabelele să lucreze împreună. Relaționarea e mai ușoară decât VLOOKUP,
uneori POWERPIVOT poate detecta coloanele după care se face relaționarea, dar relaționarea
nefiind obligatoriu să fie făcută automat, se poate face și manual.

Cele trei tabele (puse în trei sheet-uri diferite) se pot relaționa astfel:
Ideal ar fi ca rep din coloana B sa fie relaționat cu rep din coloana E. Apoi sa unim județele din
colona G cu județele din coloana I.

rezultat ce este evident greșit dar POWERPIVOT sugerează că ar fi nevoie de o relaționare (care încă
nu a fost făcută).
După acceptarea creării, rezultatul va fi următorul:

Putem afla ce relații ați stabilit în POWERPIVOT, în fereastra de POWERPIVOT, în tab-ul Design, la
gruparea Relationships, butonul Manage Relationships se poate edita relația creată anterior și se
observă că se referă la câmpurile rep din cele două foi - Sheet1 și Sheet2.

48
Dacă vrem să vedem și bonusurile, adăugăm și bonus din Sheet3 și din nou POWERPIVOT ne solicită
să acceptăm crearea unei relații:

De data aceasta POWERPIVOT nu mai știe să relaționeze corect câmpurile judet din cele două
tabele. Pentru a trece peste limitările relaționării automate, se realizează relaționarea manuală
realizată din câteva click-uri de mouse. În cazul în discuție relaționarea câmpurilor judet din cele
două tabele, se realizează astfel:
În tabela din Sheet2, se selectează o celulă din coloana judet apoi, în tab-ul Design, gruparea
Relationships, butonul CreateRelationship:

Dacă dorim să calculăm bonusul, vom adăuga o coloană adițională în tabelul Sheet1 în care vom
aplica formula =[venituri] * Related (Sheet2[bonus]). Utilizăm o funcție nouă – Related, care îi va
spune POWERPIVOT cu ce câmp și din ce tabelă se va face înmulțirea.

49
Funcția Related e parte a DAX - Data Analysis Expressions – este o propunere de limbaj de formule.

De menționat că între două tabele nu poate exista decât o singură relaționare. Dacă e nevoie de o
relaționare multiplă, se importă de mai multe ori aceași tabelă, sub nume diferite și se relaționează
cu fiecare copie în parte. Nu există relaționări many-to-many.
Redenumirea unei tabele din POWERPIVOT nu afectează relaționările deja definite. Relațiile se
adaptează redenumirilor dar câmpurile calculate NU se adaptează redenumirilor (se vor redenumi
ÎNAINTE de calcularea câmpurilor).
Relaționările nu sunt CaseSensitive. Caracterele SPATIU de după denumirea coloanelor nu sunt luate
în calcul.
Numerele stocate ca text nu se vor putea relaționa, coloana care le conține va fi importată ca text.

50
 Capitolul 4. Lucrul cu macrocomenzi
4.1 Generalităţi legate de macrocomenzi
Un macro (sau o macro-comandă) reprezintă un grup de acţiuni sau operaţii. Acestea sunt
memorate de Excel local (în fişierul în care lucrăm) sau global (în fişierul Personal Macro Workbook),
pentru a fi utilizate şi în alte fişiere.

Vom folosi macro-comenzi pentru acele secvenţe de acţiuni pe care le efectuăm în mod repetat. (de
exemplu: formatarea unor celule, paginarea foilor, introducerea unor date, etc.).

Macro-comenzile se execută automat când apăsăm combinaţia de taste asociată, rulăm macro-ul din
lista de macro-comenzi sau apăsăm butonul asociat acestuia.

Acţiunile pe care le conţine un macro sunt codificate într-un limbaj de programare Visual Basic for
Application. Acest cod este creat în foaia pentru module sub forma unei subrutine ( SUB ) care
efectuează acţiunile înregistrate.

Pentru a crea un macro se folosesc 2 metode:

Metoda1: Înregistrare

Metoda2: Introducerea instrucţiunilor.

Pentru a modifica o macrocomanda înregistrată sau pentru a scrie o macrocomandă proprie sunt
necesare cunoştiinţe minimale de Visual Basic.
Intrarea în mediul Visual Basic se poate face utilizând comanda Visual Basic aflată în eticheta
Developer sau, mai rapid, folosind combinaţia de taste ALT+F11.

4.2 Înregistrarea unei macro-comenzi

O macro-comandă lucrează ca un casetofon: l-am pornit şi înregistrează acţiunile pe care le
“traduce” în limbaj VBA, pana la comanda de oprire a inregistrarii apoi „reda” (executa) comenzile
memorate.

51
Pentru a crea macrocomenzi parcurgeţi următorii paşi:

Pasul 1: Alegem comanda Record Macro din eticheta View / Macro sau din eticheta Developer

sau de pe bara de stare .

Pasul 2: Apare fereastra următoare unde completăm numele macro-comenzii (fără spaţii), alegem o
combinaţie de taste (shortcut key) pentru execuţia rapidă a macro-ului, alegem locul de stocare a
macro-comenzii (în fişierul curent – This Workbook, într-un fişier nou – New Workbook sau global,
pentru accesul din orice fişier Excel - Personal Macro Workbook ). Opţional, putem scrie o scurtă
descriere a acţiunii macro-comenzii.

Pasul 3: Dacă dorim ca înregistrarea să se efectueze folosind adrese relative alegem opţiunea
Relative Reference (butonul sa fie portocaliu) din eticheta Developer sau View / Macros. Optiunea
este utila atunci cand dorim ca actiunile care fac parte din macrocomanda sa porneasca din celula
activa la un moment dat si nu din mereu acelasi loc.

Pasul 4: Se executa toate comenzile care trebuiesc înregistrate.

Ex.: Page Layout / Page Setup / Margins : Top :2, Bottom :2, Left : 2, Right : 2 ; Page Layout /
Page Setup / Header şi introduceţi numele utilizatorului şi data în stânga; Page Layout / Page
Setup / Footer şi introduceţi numărul paginii curente în dreapta.

Pasul 5: Se opreşte înregistrarea apăsând butonul Stop Recording de pe bara de stare, din
eticheta Developer sau View.

Exemplu: Crearea unei macrocomenzi cu numele Date_firmă.

 Nume: Date_firma
 Combinaţia de taste: Ctrl + y.
 Localizare: This Workbook
 Descriere: Introducere date firma
 Activam Relative Reference pentru ca datele să fie scrise începând cu celula activă
 Acţiuni:
 scriem datele firmei în celula curentă: Infotim ETA2U Training Center
 enter
 introducem adresa: Str. C. Brediceanu, nr. 8
 Stop înregistrare

În urma înregistrării unei macro-comenzi, programul Excel generează o secvenţă de program VBA, de
exemplu:

Sub Date_firma()
'
' Date_firma Macro
' Introducere date firma
'
' Keyboard Shortcut: Ctrl+y
'
ActiveCell.FormulaR1C1 = "Infotim ETA2U Training Center"
ActiveCell.Offset(1, 0).Range("A1").Select
ActiveCell.FormulaR1C1 = "Str. C. Brediceanu, nr. 8"
ActiveCell.Offset(0, 1).Range("A1").Select
End Sub
52
4.3 Execuţia unei macrocomenzi
Un macro poate fi executat astfel:
- din eticheta View / Macros / View Macro sau Developer / Macros ajungem în fereastra
Macro
- se selectează macro-ul dorit din lista Macro Name.
- se apasă butonul Run

Obs. Mai rapid se poate executa o macro-comandă cu combinaţia de taste asociate.

O modalitate mai comoda de executie a unei macrocomenzi ar fi sa-i atribuim un buton pe ribbon.
Aceasta se poate face astfel:

Pasul 1: Cu clic dreapta pe ribbon alegem Customize the Ribbon...

Pasul 2: In partea dreapta, facem clic pe butonul New Tab iar noul tab creat il redenumim
(Macrocomenzi).
Pasul 3: In cadrul tabului nou creat, modificam numele New Group... atibuindu-i o iconita
Pasul 4: In partea stanga, din lista derulanta Chose command from: alegem Macros
Pasul 5: Din lista de macrouri, selectam macroul care ne intereseaza si-l adaugam in noul grup
tocmai redenumit cu butonul Add >>
Pasul 5: Inchidem fereastra, confirmand cu Ok.

Ulterior putem adauga macrocomenzi sub forma de butoane in acelasi grup, avandu-le astfel grupate
si la indemana.

4.4 Modificarea unei macrocomenzi

Modificarea unei macro-comenzi presupune intervenţia în succesiunea comenzilor înregistrare cu
ajutorul editorului Visual Basic.

Pasul 1: Din eticheta View, alegem Macros - View Macro sau Developer / Macros ajungem în
fereastra Macro
Pasul 2: Selectăm numele macrocomenzii.
Pasul 3: Apăsăm butonul Edit şi va apărea fereastra de editare in VBA
Pasul 4: Modificăm acţiunile înregistrate (cu ajutorul VBA). De exemplu, adăugăm la adresă
localitatea Timişoara:
Pasul 5: Închidem fereastra de editare.

4.5 Stergerea unei macro-comenzi

Pasul 1: Din eticheta View, alegem Macros/ View Macro sau Developer/ Macros ajungem în
fereastra Macro.
Pasul 2: Selectam numele macrocomenzii.
Pasul 3: Delete.

53
 Anexa 1. Shortcut-uri in Excel 2010

Category Command Name Key Stroke

Auditing Display Cell Formulas (Toggle) Ctrl `
Auditing Edit Links Alt ek
Auditing Find Ctrl f / Alt ef / Shift F5
Auditing Highlight Direct Cell Dependents Ctrl ]
Auditing Highlight Direct Cell Precedents Ctrl [
Auditing Highlight Indirect Cell Dependents Ctrl }
Auditing Highlight Indirect Cell Precedents Ctrl {
Auditing Replace Ctrl h / Alt ee
Auditing Show Dependent Arrows Alt tud
Auditing Show Precedent Arrows Alt tut
Auditing Smart Dependents Ctrl Shift }
Auditing Smart Precedents Ctrl Shift {
Auto Filling Smart Fill Dates Ctrl Alt d
Auto Filling Smart Fill Numbers Ctrl Alt f
Clear/Delete Clear Everything Within Selection Alt eaa
Clear/Delete Delete Selection Alt ed
Clear/Delete Edit Delete Sheet Alt el
Commands Edit Redo (Reverse Undo) Ctrl y / Alt er
Commands Edit Undo Ctrl z / Alt eu
Commands Repeat Last Command F4 / Ctrl y / Alt Enter
Copy/Paste Copy Down (Excel) Ctrl d
Copy/Paste Copy Formula From Cell Above Ctrl '
Copy/Paste Copy Right (Excel) Ctrl r
Copy/Paste Copy Value From Cell Above Ctrl Shift "
Copy/Paste Paste Special - Formats Alt est Enter
Copy/Paste Paste Special - Formulas Alt esf Enter
Copy/Paste Paste Special - Values Alt esv Enter
Copy/Paste Smart Copy Down Ctrl Shift D
Copy/Paste Smart Copy Right Ctrl Shift R
Copy/Paste Smart Formula Column Spacing Ctrl Alt l
Copy/Paste Smart Formula Row Spacing Ctrl Alt r
Copy/Paste Smart Formula Transpose Ctrl Alt t
Cut/Copy/Move/Paste/Insert Copy Ctrl c / Alt ec
Cut/Copy/Move/Paste/Insert Copy/Move Sheet Alt em
Cut/Copy/Move/Paste/Insert Cut Ctrl x / Alt et
Cut/Copy/Move/Paste/Insert Insert (Copied) Cells Alt ie
Cut/Copy/Move/Paste/Insert Paste Ctrl v / Alt ep
Files File Close Alt fc
Files File New Ctrl n / Alt fn
Files File Open Ctrl o / Alt fo / Ctrl F12

54
Files File Save Ctrl s / Alt fs
Files File Save As F12 / Alt fa
Formatting Apply DM Paintbrush Style Ctrl Alt v
Formatting Apply Sheet Style Ctrl Alt 2
Formatting Capture DM Paintbrush Style Ctrl Alt c
Formatting Cell Color Toggle Ctrl Shift K
Formatting Cell Formatting Dialog Box Ctrl 1 / Alt oe
Formatting Edit Clear Formats Alt eaf
Formatting - Alignment Center Toggle Ctrl Shift C
Formatting - Alignment Horizontal Alignment Toggle Ctrl Shift H
Formatting - Alignment Indent Toggle Ctrl Shift I
Formatting - Alignment Vertical Alignment Toggle Ctrl Shift V
Formatting - Borders Border None Ctrl Shift _
Formatting - Borders Border Outline Ctrl Shift &
Formatting - Borders Border Outline Ctrl Shift &
Formatting - Borders Border Toggle Ctrl Shift B
Formatting - Borders Remove Borders Ctrl Shift _
Formatting - Font AutoColor Sheet Ctrl Alt 1
Formatting - Font Blue Black Color Toggle Ctrl ;
Formatting - Font Bold Ctrl b
Formatting - Font Decrease Font Size Ctrl Shift G
Formatting - Font Increase Font Size Ctrl Shift F
Formatting - Font Italics Ctrl i
Formatting - Font Purple Red Green Color Toggle Ctrl '
Formatting - Font Strikethrough Ctrl 5
Formatting - Font Underline Ctrl u
Formatting - Font Underline Toggle Ctrl Shift U
Formatting - Number Format Binary Number Toggle Ctrl Shift Y
Formatting - Number Format Currency Toggle Ctrl Shift $
Formatting - Number Format Date Toggle Ctrl t
Formatting - Number Format Decrease Decimal Ctrl k
Formatting - Number Format General Number Toggle Ctrl Shift !
Formatting - Number Format Increase Decimal Ctrl j
Formatting - Number Format Multiple Toggle Ctrl Shift *
Formatting - Number Format Percent Toggle Ctrl Shift %
Formatting - Rows/Columns Auto Column Width Ctrl Alt 6
Formatting - Rows/Columns Auto Row Height Ctrl Alt 5
Formatting - Rows/Columns Column Autofit Alt oca
Formatting - Rows/Columns Column Standard Width Alt ocs
Formatting - Rows/Columns Column Width Alt ocw
Formatting - Rows/Columns Column Width Toggle Ctrl Alt 4
Formatting - Rows/Columns Row Autofit Alt ora
Formatting - Rows/Columns Row Height Alt ort
Formatting - Rows/Columns Row Height Toggle Ctrl Alt 3
Formulas Absolute/Relative Reference F4
Formulas Calculate Formulas F9

55
Formulas Check for Errors Ctrl e
Formulas Delete Remainder of Entry Ctrl Delete
Formulas Enter/Exit Cell Formula Bar F2
Formulas Fill Selection With Entry Ctrl Enter
Formulas Finish Entry Enter
Formulas Finish Entry and Move Left Shift Tab
Formulas Finish Entry and Move Right Tab
Formulas Insert Defined Name in Formula F3
Formulas Insert Function (Function Wizard) Shift F3
Formulas Insert Function Arguments Ctrl Shift A
Formulas Leader Dots Ctrl .
Formulas New Line in Cell Entry Alt Enter
Formulas Sum Bar Ctrl Shift S
Formulas Sum Formula Alt =
Hiding Group Rows/Columns Alt Shift Right Arrow
Hiding Hide Columns Ctrl 0
Hiding Hide Rows Ctrl 9
Hiding Smart Hide Ctrl Alt h
Hiding Ungroup Rows/Columns Alt Shift Left Arrow
Hiding Unhide Columns Ctrl Shift 0
Hiding Unhide Rows Ctrl Shift 9
Insert New Insert Chart Sheet F11
Insert New Insert Column Alt ic
Insert New Insert Row Alt ir
Insert New Insert Worksheet Alt iw / Shift F11
Insert/Delete Delete Column Ctrl Alt 0
Insert/Delete Delete Row Ctrl Alt 9
Insert/Delete Insert Column Ctrl Alt 8
Insert/Delete Insert Row Ctrl Alt 7
Navigation Add Bookmark Ctrl Alt b
Navigation Clear Bookmarks Ctrl Alt x
Navigation Go To... F5 / Ctrl g / Alt eg
Navigation Move Clockwise Within Selection Ctrl .
Navigation Move Down Down Arrow
Navigation Move Down Within Selection Enter
Navigation Move Left Left Arrow
Navigation Move Left Within Selection Tab
Navigation Move Right Right Arrow
Navigation Move Right Within Selection Shift Tab
Navigation Move To Bottom Right Cell Ctrl End
Navigation Move To Cell A1 Ctrl Home
Navigation Move To Column A Home
Navigation Move To Last Used Column End, Enter
Navigation Move Up Up Arrow
Navigation Move Up Within Selection Shift Enter
Navigation Next Bookmark Ctrl Alt n

56
Navigation Next Region Within Selection Ctrl Alt Right Arrow
Navigation Next Workbook Ctrl Tab / Ctrl F6
Navigation Next Worksheet Ctrl Page Down
Navigation Next Worksheet Loop Ctrl Page Down
Navigation Page Down Page Down
Navigation Page Left Alt Page Up
Navigation Page Right Alt Page Down
Navigation Page Up Page Up
Navigation Previous Bookmark Ctrl Alt p
Navigation Previous Region Within Selection Ctrl Alt Left Arrow
Navigation Previous Workbook Ctrl Shift Tab / Ctrl Shift F6
Navigation Previous Worksheet Ctrl Page Up
Navigation Previous Worksheet Loop Ctrl Page Up
Navigation Quick Move Down Ctrl Down Arrow
Navigation Quick Move Left Ctrl Left Arrow
Navigation Quick Move Right Ctrl Right Arrow
Navigation Quick Move Up Ctrl Up Arrow
Other Activate/Deactivate Menu Bar F10 / Alt
Other Edit Clear Comments Alt eam
Other Help F1
Other Help (Context Sensitive) Shift F1
Other Insert Comment Alt im / Shift F2
Other Insert Current Date Ctrl ;
Other Insert Current Time Ctrl Shift :
Other Insert Hyperlink Ctrl k / Alt ii
Other Insert Name (Define) Alt ind / Ctrl F3
Other Next Toolbar Ctrl Tab
Other Previous Toolbar Shift F10
Other Run Macro Alt F8
Other Show Right Click Menu Shift F10
Other Show/Hide Standard Toolbar Ctrl 7
Other Spelling Check F7
Other Tools Options Alt to
Other Visual Basic Editor (Toggle w/ Excel) Alt F11
Printing File Clear Print Area Alt ftc
Printing File Page Setup Alt fu
Printing File Print Ctrl p / Alt fp
Printing File Print Preview Alt fv
Printing File Set Print Area Alt fts
Printing Insert Page Break Alt ib
Selecting Extend Selection Page Down Shift Page Down
Selecting Extend Selection Page Left Shift Alt Page Up
Selecting Extend Selection Page Right Shift Alt Page Down
Selecting Extend Selection Page Up Shift Page Up
Selecting Highlight Down Shift Down Arrow
Selecting Highlight Left Shift Left Arrow

57
Selecting Highlight Right Shift Right Arrow
Selecting Highlight Up Shift Up Arrow
Selecting Only Select Active Cell Shift Backspace
Selecting Quick Highlight Down Ctrl Shift Down Arrow
Selecting Quick Highlight Left Ctrl Shift Left Arrow
Selecting Quick Highlight Right Ctrl Shift Right Arrow
Selecting Quick Highlight Up Ctrl Shift Up Arrow
Selecting Select All (Entire Worksheet) Ctrl a / Ctrl Shift Spacebar
Selecting Select Column Ctrl Spacebar
Selecting Select Region Around Active Cell Ctrl Shift *
Selecting Select Row Shift Spacebar
Selecting Select To Bottom Right Cell Ctrl Shift End / End, Shift Home
Selecting Select To Cell A1 Ctrl Shift Home
Selecting Select To Column A Shift Home
Selecting Select To Last Used Column End, Shift Enter
Selecting Set/Clear Selection Anchor F8
View Decrease Zoom Ctrl Alt -
View Increase Zoom Ctrl Alt =
View Split Window Toggle F6
View View Normal Alt vn
View View Page Breaks Alt vp
View View Zoom Alt vz
View Window Freeze/Unfreeze Alt wf
View Window Split Alt ws
Windows Close Application Alt F4
Windows Close Window Ctrl F4 / Ctrl w
Windows Maximize Window Ctrl F10
Windows Maximize Window Ctrl Shift O
Windows Minimize Window Ctrl F9
Windows Next Application Alt Tab
Windows Previous Application Alt Shift Tab
Windows Restore Window Size Ctrl F5
Windows Training Window Size Ctrl o
Windows Windows Start Menu Ctrl Esc

58