Art terapie adleriană, de grup

Sadie E. (Tee) Dreikurs – “Cows Can Be Purple”

Secvenţă

1. Caruselul (experienţă unificatoare)

Fiecare persoană are în faţă o hârtie, în mână o pensulă şi pe masă, în comun, culorile. Toţi stau în
picioare şi desenează pe hârtia din faţă. La semnal fiecare se mută la hârtia următoare şi continuă desenul
celui dinainte. Mutarea se repetă până desenele sunt complete (nu prea încărcate).
 De observat: ezitare, hotărâre, timiditate.
 Abordarea noului: mişcarea individului în viaţă.
 La final fiecare desenează individual, pe hârtie proprie.
 În altă parte discutăm: “Aţi preferat să lucraţi în grup sau individual?”
Cei individuali: lider (le e greu să se supună altora)
singuratic (preferă lucrul în izolare, protecţie împotriva altora, care le pot
răscoli planurile sau intimitatea)
sentimente de inferioritate (nu vor să strice lucrul altora – inadecvare)
“Uitaţi-vă la desene şi alegeţi 3, care vă atrag cel mai mult.” Apoi fiecare va pune la vedere cele 3 alegeri
(fiecare pe rând; toţi participanţii). Grupul îşi spune părerea, fără să judece, despre cel care le-a ales, în
funcţie de alegeri. “Şi răspunsul vostru ne arată ceva despre voi înşivă; vom putea afla câte ceva unii despre
alţii.” Cel ce le-a ales va răspunde la ipoteze; felul în care le pune la vedere îi arată stilul de mişcare.

2. Desenare pe aceeaşi hârtie (formarea relaţiilor)

“Alegeţi pe cineva pe care-l cunoaşteţi mai puţin şi întrebaţi dacă vrea să lucraţi împreună. Luaţi o hârtie
(mare) şi 2 mai mici, apoi desenaţi pe cea mare. Nu mai există comunicare de alt fel, din acest moment. Nu
vă uitaţi unul la altul, etc. La urmă desenaţi-vă reacţia, individual, pe hârtia mică.”
 După desenare - fiecare cuplu e întrebat: “Cum aţi perceput desenarea şi cum a mers? Ce aţi aflat
nou despre partener, ce nu ştiaţi înainte? Ce aţi descoperit la reacţia partenerului, de pe hârtia
mică?”
 Constelaţia familiei - din răspunsuri şi discuţie reiese linia de mişcare a omului, formată în copilărie, în
familia de origine.

3. Desenarea palmelor
Fiecare îşi desenează conturul palmei, pentru un model general, care va servi apoi la alt desen. Pot
desena câte contururi vor şi le pot continua “liber”, fără palma ca atare.
 “Mâna” este legătura noastră cu comunitatea. (Adler - “Dacă vrei să cunoşti pe cineva, astupă-ţi
urechile şi urmăreşte-i mâinile/picioarele”) Sentimentul de comuniune socială.
 Felul de desenare al fiecăruia poate arăta: dacă mă pierd în detalii/labirint, sau mă concentrez numai
pe palma mea, sau mă iau/contribui după modelul general, de ansamblu, etc.

4. Discuţie
Fiecare participant îşi alege o pictură/desen şi spune o poveste despre ea. “Ce-mi spune mie desenul
acesta?”
Apoi fiecare vorbeşte despre desenul propriu şi despre reacţia la spusele celorlalţi.
Apoi discutăm unde ne aflăm acum, sufleteşte. Suntem dispuşi să încercăm ceva nou sau preferăm
vechile metode şi stil de viaţă? Ştiu exact la ce să mă aştept de la mâna mea, sau sunt gata să o cufund în
ceva nou? Status quo sau mişcare?
Interpretare: asociaţii libere - “Unde mă ghidează mâinile mele?” (fiecare răspunde la asta)

5. Pictarea amintirilor timpurii

Cineva din grup povesteşte o amintire, apoi ceilalţi (nu povestitorul) desenează amintirea, cu ei înşişi în
ea, ca şi cum ar fi amintirea lor. La urmă povestitorul alege pictura care-i oferă cea mai plăcută alternativă.

6. Desenare ca şi copil
“Aţi vrea să desenaţi ca un copil, ceva ce vă plăcea să desenaţi când eraţi copil?”
De multe ori se evocă amintiri timpurii, care pot fi discutate.

7. Desenare fără a vedea

“Alegeţi o foaie de hârtie. Rupeţi-o în 2. Puneţi o jumătate pe podea, iar cealaltă pe masă. [1 min. pentru
pregătire] Închideţi ochii, sunteţi orbi. Dacă deschideţi ochii în timpul desenării, nu vă uitaţi la desen. Când aţi
terminat deschideţi-i, puneţi desenul sub masă, tot fără să vă uitaţi, şi luaţi cealaltă jumătate, pe care
desenaţi cu ochii deschişi.”
 Poate arăta reacţia fiecăruia la tragedii neaşteptate. Cum le rezolvă fiecare, în stil propriu.
 Cum s-au simţit desenând/pictând orbi? Seamănă cele 2 hârtii?

8. Pictura murală (cooperare în grup)

A. Primul proiect - grupul mare se împarte în grupuri mici, de 3 - 5 membrii. Fiecare grup mic îşi alege
hârtia, pe care va desena/picta un desen comun.
Discuţie: “Cum v-aţi ales, unii pe alţii?”; “De ce aţi ales să lucraţi împreună”
 De regulă se aleg între ei aliaţii şi/sau competitorii.
 Se poate întreba tot grupul (mare) despre o pictură: “Ce fel de lucru/efort pare să fi fost aici, în
pictură?”
 Apoi se întreabă fiecare individ, pe rând: “De ce ai ales grupul ăsta?”; “Ce s-a întâmplat în timpul
desenării?”
B. Al 2-lea proiect - aceleaşi grupuri vor picta alt mural, de data asta nu vor începe până nu se decid ce
anume vor picta/desena. “Nu începeţi până nu aţi ajuns la o decizie comună. Nu un compromis (atunci veţi
acţiona ca de obicei). Dacă în timpul pictatului simţiţi că s-a încălcat decizia, opriţi-vă şi ajungeţi la una nouă.”
Discuţie: Cum au perceput procesul, ce legături văd între toate astea şi locul lor în familia de origine?
“În timpul desenării aţi simţit cumva că s-a încălcat decizia? Dacă da, ce aţi făcut? Sau de ce nu aţi făcut
ceva?”

9. O scenă tipică din familia de origine*

Fiecare desenează o scenă tipică din familia de origine din vremea copilăriei sale.

10. Portretul*
Grupul stă la aceeaşi masă. Fiecare persoană are în faţă o hârtie, iar în colţul din dreapta îşi scrie
numele. Apoi începe să-şi deseneze portretul. După 2-3 min., fiecare se mută la hârtia următoare şi continuă
portretul celui dinainte. Mutarea se repetă până desenele sunt complete.

11. Mandala* (integrare individuală).

Pe o hârtie pătrată (merge şi A4), fiecare desenează un cerc cam cât faţa în diametru. Apoi, de la
margine spre centru, desenează în el ce îl/o reprezintă mai bine, ca persoană, acum. Orice tip de formă,
culoare, etc.
La urmă fiecare îşi pune desenul la vedere, descriindu-l. Ceilalţi ascultă fără să întrerupă, apoi îşi spun
propria părere (ce le sugerează desenul).

12. Mâinile de bye-bye

Pe o coală mare, comună, fiecare îşi deseneză palma, aşa cum doreşte.

13. Discuţie generală, de încheiere/integrare

“Ce aţi aflat aici, la fel sau diferit de viaţa voastră zilnică?”
“Cum puteţi aplica cele aflate, în Lucru, Relaţii, Sex?”


Exerciţiul nu aparţine secvenţei elaborate de Sadie Dreikurs