Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Art Terapie
Art Terapie
Secvenţă
3. Desenarea palmelor
Fiecare îşi desenează conturul palmei, pentru un model general, care va servi apoi la alt desen. Pot
desena câte contururi vor şi le pot continua “liber”, fără palma ca atare.
“Mâna” este legătura noastră cu comunitatea. (Adler - “Dacă vrei să cunoşti pe cineva, astupă-ţi
urechile şi urmăreşte-i mâinile/picioarele”) Sentimentul de comuniune socială.
Felul de desenare al fiecăruia poate arăta: dacă mă pierd în detalii/labirint, sau mă concentrez numai
pe palma mea, sau mă iau/contribui după modelul general, de ansamblu, etc.
4. Discuţie
Fiecare participant îşi alege o pictură/desen şi spune o poveste despre ea. “Ce-mi spune mie desenul
acesta?”
Apoi fiecare vorbeşte despre desenul propriu şi despre reacţia la spusele celorlalţi.
Apoi discutăm unde ne aflăm acum, sufleteşte. Suntem dispuşi să încercăm ceva nou sau preferăm
vechile metode şi stil de viaţă? Ştiu exact la ce să mă aştept de la mâna mea, sau sunt gata să o cufund în
ceva nou? Status quo sau mişcare?
Interpretare: asociaţii libere - “Unde mă ghidează mâinile mele?” (fiecare răspunde la asta)
6. Desenare ca şi copil
“Aţi vrea să desenaţi ca un copil, ceva ce vă plăcea să desenaţi când eraţi copil?”
De multe ori se evocă amintiri timpurii, care pot fi discutate.
10. Portretul*
Grupul stă la aceeaşi masă. Fiecare persoană are în faţă o hârtie, iar în colţul din dreapta îşi scrie
numele. Apoi începe să-şi deseneze portretul. După 2-3 min., fiecare se mută la hârtia următoare şi continuă
portretul celui dinainte. Mutarea se repetă până desenele sunt complete.
Exerciţiul nu aparţine secvenţei elaborate de Sadie Dreikurs