1.

Hemostaza provizorie este:

a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie
b. oprirea fara interventie a unei hemoragii
c. oprirea definitiva a hemoragiei

2. Primul ajutor acordat unui bolnav in soc cardiogen consta in:

a. recoltarea de sange pentru examenele de laborator, abord venos, oxigenoterapie;

b. repaos, sedare, combaterea durerii, oxigenoterapie;
c. transportul la spital dupa remisiunea simptomelor.

3. Pentru tratarea socului anafilactic se mai pot folosi alaturi de adrenalina:

a. corticoizi;
b. analgezice;
c. furosemid.

4. Care este doza de adrenalina recomandata in socul anafilactic:

a. 2 - 2,5 mg. sc. Solutie 1/1000;

b. 0, 25 - 0, 5 mg. i. v. solutie 1/1000;
c. 2 mg. in bolus i.v.

5. Care dintre semnele de mai jos pot preceda accidentul ischemic cerebral:

a. halucinatii;
b. pareze sau parestezii;
c. acufene.

6. Semnul Babinski prezent este caracteristic:

a. coma acidocetonica;
b. coma diabetica hiperglicemica;
c. coma AVC.

7. La un pacient diabetic, coma hipoglicemica poate fi cauzata de:

a. doza insuficienta de insulina;
b. alimentatie insuficienta;
c. repaus prelungit la pat.

8. Care este pozitia pacientului comatos cu AVC:

a. pozitia Trendelenburg;
b. pozitia decubit dorsal;
c. pozitia decubit lateral.
9. Coma de gradul IV se caracterizeaza clinic prin:
a. tulburari cardio-vasculare si respiratorii grave;
b. deglutitia si mictiunea sunt controlate de centrii cerebrali;
c. ROT si reflexe pupilare sunt prezente.

10. Interventiile de urgenta in angorul pectoral constau in:

a. administrare de miofilin;
b. administrare de nitroglicerina;
c. recoltare de produse biologice pentru examene de laborator.

11. Gravitatea unei hemoragii depinde de:

a. cantitatea de sange pierdut si rapiditatea pierderii sangelui;

b. modificarile de culoare a sangelui;
c. ambele variante sunt corecte.

12. Simptomele caracteristice hemoptiziei sunt:

a. varsaturi alimentare;
b. tuse iritativa, senzatii de gadilare a laringelui;
c. caldura retrosternala, aspect de "zat de cafea" al sangelui.

13. Referitor la moartea clinica, urmatoarele afirmatii sunt valabile:

a. moartea clinica incepe odata cu pierderea starii de constienta;

b. moartea clinica este un proces ireversibil;
c. moartea clinica este un proces reversibil.

14. Terapia analgetica este importanta in pretratamentul socului deoarece:

a. preintampina depresia respiratorie;

b. preintampina decompensarea socului hipovolemic;
c. sedeaza bolnavul, ii inlatura frica si agitatia.

15. Pretratamentul socului se incepe:

a. numai dupa transportul la o unitate de primiri urgente;
b. la locul accidentului, dupa scoaterea victimei de sub actiunea agentului traumatizant;
c. si se incheie la locul accidentului.

16. Socul anafilactic se traduce prin reactia organismului la introducerea unor substante
straine în circulatie si se caracterizeaza printr-o:

a. reactie anormala antigen-anticorp cu eliberare de histamina;

b. vasoconstrictie puternica;
c. scadere accentuata a rezistentei organismului.

17. Administrarea medicamentelor pe cale intravenoasa este aleasa atunci când trebuie sa
obtinem:

a. efectul rapid al solutiilor medicamentoase;

b. evitarea socului anafilactic;
c. când stagnarea solutiei prin tesuturi ar provoca iritarea lor.

18. Oliguria reprezinta scaderea volumului de urina eliminat în 24 ore sub :

a. 1.000 ml;
b. 500 ml;
c. 100 ml.

19. Scorul Glasgow (GCS) cuprinde 3 categorii de raspuns :

a. deschiderea ochilor, raspuns motor si raspuns verbal;

b. monitorizare tensiune arteriala, puls, respiratie;
c. regimul alimentar va fi hipercaloric, hipersodat, hipoglucidic.

20. Mentinerea si îngrijirea unei linii venoase existente presupune:

a. schimbarea pansamentelor si a fixatoarelor dimineata si seara;

b. la pacientii cu administrare intravenoasa continua, perfuzoarele se schimba la 8 ore ;
c. verificarea permeabilitatii cateterului.

21. Care din urmatoarele sunt reguli de baza în aplicarea precautiilor universale:

a. considera toti pacientii potentiali infectati;

b. promovarea îngrijirilor paliative;
c. prevenirea si controlul îmbolnavirilor endemice locale.

22. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:

a. transpiratia, tulburarile de somn, ameteala, anxietatea, palpitatiile;

b. simptomele de acidoza diabetica;
c. pierderea constientei.

23. Hipoglicemia poate fi provocata de:

a. doza prea mare de insulina

b. doza mai mica de insulina decât cea prescrisa
c. aport alimentar mai bogat decât cel planificat în dieta

24. Ce este afazia?:

a. incapacitate de a inghiti;
b. tulburare de limbaj;
c. incapacitate patologica de a articula cuvintele.
25. Obiectivele interventiilor de urgenta in criza de angor pectoral vizeaza:
a. combaterea durerii si anxietatii;
b. asigurarea unui regim dietetic hipocaloric si hipolipidic;
c. reintegrare socio- profesionala a pacientului.

26. Durerea in angorul pectoral prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:

a. cedeaza la administrarea nitroglicerinei;

b. dureza mai mult de 30 minute;
c. este localizata retrosternal, iradiaza in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang.

27. Expectoratia din edemul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici:

a. este purulenta
b. are aspect rozat, ca albusul de ou batut
c. are culoare ruginie

28. In hemoptizie administrarea expectorantelor este:

a. indicata;
b. contraindicata;
c. recomandata numai in primele ore.

29. Tamponarea plagii se face cu:

a. comprese si tampoane de tifon sterile;

b. vata;
c. orice avem la mana;

30. Pentru calmarea durerii unui bolnav in soc cardiogen sever se administreaza:

a. anxiolitice
b. analgezice majore
c. analgezice centrale

31. Masajului cardiac extern este containdicat in:

a. pneumonia pneumococica
b. hemoragia masiva intrapericardica
c. insuficienta cardiaca globala

32. Garoul elastic se aplica la aproximativ:

a. 10 cm. deasupra locului punctiei

b. 20 cm. deasupra locului punctiei
c. 5 cm. deasupra locului punctiei
33. Locul de electie pentru injectia intradermica este:
a. fata antero-interna a antebratului
b. regiunile cutanate cu foliculi pilosi
c. regiunea fesiera

34. Valabilitatea sângelui integral este de:

a. 21 zile
b. 3 zile
c. 14 zile

35. Cantitatea maxima de solutie în care se dizolva substanta medicamentoasa este de:

a. 100-200 ml.
b. 1000-2000 ml.
c. 10-15 ml.

36. Pentru a evita infecţiile intraspitaliceşti se iau măsuri asupra:

a. izvorului de infecţie;
b. căilor de transmitere;
c. masei receptive.

37. Agresiunea agentului patogen asupra macroorganismului (gazdă) este stăvilită

sau diminuată prin mai multe mecanisme de apărare, cu excepţia:
a. dezinfecţie;
b. bariera anatomică a pielii şi mucoaselor;
c. fagocitoză.

38.Care sunt factorii epidemiologici principali care condiţionează apariţia unui

proces epidemiologic:
a. izvorul de infecţie, vectorii, masa receptivă;
b. factorii naturali, factorii economico-sociali;
c. izvorul de infecţie, căi de transmitere, masa receptivă.

39. Schimbarea mănuşilor de unică folosinţă se face

a. la ieşirea din salon;
b. după fiecare manoperă;
c. după fiecare pacient.
40. Imunoterapia nespecifică constă în:
a. stimularea imunităţii generale a organismului, ca mijloc de rezistenţă faţă de
boala infecţioasă;
b. imunizare pasivă şi activă a organismului;
c. hemotransfuzie

41.Infecţia nosocomială este infecţia contractată în:

a. unităţile sanitare cu paturi în timpul îngrijirilor medicale;
b. în colectivităţile de copii şi tineri;
c. timpul îngrijirilor primite la domiciliul pacientului.

42.Epidemia se caracterizează prin:

a. morbiditate anuală scăzută;
b. survine atunci când există receptivitate scăzută în populaţie;
c. îmbolnăviri numeroase, ce apar într-o colectivitate sau într-un teritoriu.

43. Scopul precauţiunilor universale este prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale

de transmitere:
a. aerogenă;
b. sanguină;
c. cutanată

44. „Echipamentul de protecţie" utilizat în timpul activităţii care presupune risc de

infecţie este definit ca:
a. măsură de protecţie a lucrătorului faţă de sursa de infecţie;
b. barieră între lucrător şi sursa de infecţie;
c. măsură de protecţie a pacientului în timpul unor manopere.

45.Volumul expirator maxim pe secundă se defineşte ca:

a. volumul maxim de aer pe care un subiect îl poate expira într-o secundă, care
urmează unei inspiraţii normale;
b. volumul maxim de aer pe care un subiect îl poate expira în prima secundă a
unei expiraţii forţate, care urmează unei inspiraţii profunde;
c. volumul maxim de aer pe care un subiect îl poate expira în prima secundă a unei
expiraţii normale, care urmează unei inspiraţii normale,.

46.Supravegherea şi controlul accidentelor cu expunere la produse biologice, la

personalul care lucrează în domeniul sanitar, are ca scop:
a. reducerea riscului de infecţie postexpunere la sânge şi produse biologice;
b. estimarea incidenţei accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul
din sistemul sanitar;
c. aplicarea corectă a măsurilor profilactice primare şi secundare.

47.Sterilizarea urmăreşte distrugerea tuturor microorganismelor patogene şi

nepatogene, inclusiv a sporilor şi se face prin:
a. autoclavare;
b. flambare;
c. fierbere.

48.Avizarea fişei de atribuţii a posturilor de asistent medical generalist, moaşă şi

asistent medical se face de către:
a. angajator;
b. Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România;
c. nu se avizează.

49. Capacitatea vitală reprezintă:

a. volumul de aer inspirat sau expirat în cursul fiecărui ciclu respirator; b. volumul
de aer ce mai poate fi introdus în plămâni în cursul unei inspiraţii complete;
c. volumul maxim de aer ce mai poate fi eliminat din plămâni în cursul unei
expiraţii complete şi forţate efectuată după o inspiraţie maximă.

50. Raportarea accidentului cu expunere la produse biologice, responsabilului

serviciului de supraveghere a infecţiilor nosocomiale, se face:
a. în prima oră de la accident;
b. în termen de 24 ore de la accident;
c. în primele 48 ore de la acciden

51. Ventilaţia maximă reprezintă:

a. volumul maxim de aer care poate fi ventilat în timpul unei expiraţii complete;
b. volumul maxim de aer care poate fi ventilat într-un minut;
c. volumul maxim de aer care poate fi ventilat timp de 30 secunde.

52.Cel mai important mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor

microbieni, este
a. folosirea mănuşilor de unică utilizare;
b. spălarea pe mâini;
c. utilizarea antisepticelor
53.In diabetul zaharat alimentele permise numai cu cantarul si care contin10%
glucide sunt :
a. painea si laptele;
b. merele, piersicile;
c. spanac, sparanghel, brocolli;

54.Pentru realizarea oxigenoterapiei aistentul medical trebuie să se asigure că:

a. oxigenul este umidificat;
b. sondele nazale nu sunt sterile;
c. sonda nazală se introduce până în faringe.

55.Printre măsurile igieno-dietetice din tratarea angorului pectoral apar şi:

a. repaus fizic complet
b. reducerea consumului de alcool, tutun, cafea
c. creşterea aportului caloric

56.Regimul hidric conţine:

a. ceaiuri uşor îndulcite, zeama de orez;
b. supe cu paste
c. nectar de fructe

57. Regimul dietetic în angorul pectoral conţine:

a. reducerea aportului caloric
b. alimentaţie bogată în grăsimi animale
c. alimente de genul: creier, mezeluri, unt, ouă

58.Incidentele dupa administrarea de insulina sunt:

a. hiperglicemia;
b. hemoragia;
c. hipoglicemia, lipodistrofia.

59. Examenele biologice care atestă afectarea hepatică sunt:

a. VSH;
b. glicemia;
c. electroforeza, transaminazele;

60.Diabetul zaharat de tip I, insulino-dependent se intalneste mai ales la :

a. copii si tineri;
b. varstnicii peste 65 de ani;
c. adultii dupa 40 de ani ;

61.In cazul bolnavului cu obezitate se vor da :

a. 3 mese principale fara nici o gustare;
b. 5-6 mese /zi si se va recomanda sa se cosume cantitati mici de alimente intre
mese;
c. 5-6 mese /zi si se va recomanda sa nu se consume nimic intre mese;

62. Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt:

a. caldura;
b. dezinfectantele;
c. aerisirea si ventilatia artificiala

63. Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic :

a. se urmăreşte şi se notează cantitatea de lichide pierdute, se controleaza greutatea
corporala;
b. la calcularea aportului de lichide nu se iau în considerare lichidele ingerate
c. pentru a preveni hiperhidratarea se administreaza 2000ml lichide pe zi;

64.Factorii favorizanti ai diabetului zaharat sunt :

a. ereditatea, afectiunile virale;
b. expunerea la frig;
c. consumul suplimentar de vitamine din grupul B;

65.Dezinsecţia urmăreşte:
a. să îndepărteze, să distrugă şi să prevină înmulţirea vectorilor atât pasivi cât şi
biologici activi
b. distrugerea tuturor microorgasnismelor patologice
c. îndepărtarea şi distrugerea agentului patogen sau condiţionat patogen de pe
tegument şi de pe diferite obiecte din mediul extern folosind mijloace mecanice,
fizice şi chimice

66.Pneumonia pneumococica este provocata de :

a. bacilul Koch;
b. pneumococ;
c. Klebsiella;

67.Regimul alimentar in obezitate este:

a. hipocaloric , hipolipidic, normoglucidic, hipoproteic;
b. hipocaloric, hipolipidic, hipoglucidic, hiperproteic;
c. normocaloric, normolipidic, normoglucidic, hiperproteic;

38.Coma hipoglicemica poate aparea prin :

a. supradozaj insulinic, consumul insuficient de glucide, consum în exces de
alcool;
b. consum de lipide;
c. repaus prelungit la pat ;

69. In diabetul zaharat cantitatea de glucide consumata zilnic va fi :

a. cu 50% mai scazuta decat a individului sanatos indiferent de munca depusa,
varsta, sex
b. repartizata in doua prize zilnic.
c. cat mai apropiata de cea a individului sanatos, in functie de munca depusa,
varsta, sex.

70.Diabetul zaharat tip I (insulino-dependent) poate debuta prin :

a. coma hiperglicemica, acidocetozica, scadere ponderala;
b. retentie hidrosalina;
c. coma hipoglicemica

71.Diabetul zaharat asociat cu obezitatea necesita un regim alimentar :

a. hipocaloric cu restrangerea cantitatii de glucide si lipide, hiperproteic;
b. normocaloric;
c. hipocaloric cu restrangerea cantitatii de proteine;

72. Herpesul Zoster se manifestă prin:

a. erupţie alcătuită din buchete de vezicule adunate pe un fond mai infiltrat;
b. durerile sunt moderate, suportabile;
c. nu respecta teritoriul nervului afectat.

73.Intre principiile dietoterapiei este mentionat ca trebuie sa asigure:

a. un aport caloric scăzut
b. necesarul de calorii trebuie să rezulte în special din aportul de lipide
c. necesarul de apă şi electroliţi

74. Insulina in cazul bolnavului cu diabet zaharat se administreaza :

a. intradermic;
b. oral;
c. intravenos in cazul comei diabetice, subcutanat, intramuscular;

75.Pentru prepararea alimentelor in cazul bolnavului cu diabet zaharat se vor

folosi:
a. prajirea;
b. afumarea;
c. coacerea;

76.In alimentatia normala aportul de sodiu din alimente este cuprins intre:
a. 2,4 - 3,6 grame;
b. 5 - 10 grame;
c. 1 - 2 grame.

77. In stadiul de coma diabetica acido-cetozica bolnavul prezinta:

a. respiratie Kussmaul, deshidratare, somnolență;
b. transpiratii profuze;
c. diaree.

78.În definirea toxiinfecţiilor alimentare apar următorii termeni:

a. sunt boli cronice
b. dupa consum alimentar in exces
c. alimentele consumate sunt intens contaminate