Referat la histopatologie IV.

Oprea A. Roxana
A.M.L , anul III, sem. II
 Hiperplazia de endometru
Cel mai des intalnit simptom al hiperplaziei endometriale este sangerarea vaginala anormala.
Aceasta se poate imparti in:

 menoragie – sangerare regulata, ciclica, abundenta si indelungata,

 metroragie – sangerare in afara menstruatiei, la intervale neregulate,
 menometroragie – sangerari excesive, neregulate, la intervale scurte de timp,

 sangerari dupa instalarea menopauzei.

2
Carcinomul de endometru
Cele mai importante simptome ale cancerului de endometru sunt: sangerare vaginala
anormala, care la inceput poate fi o simpla pata pe lenjerie, ajungand sa fie sangerare abundenta.
De asemenea, sangerarea dupa instalarea menopauzei este anormala!

Alt simptom mai poate fi durerea resimtita in timpul actului sexual sau la urinare si, nu in ultimul
rand, durere continua in zona pelvina (si care nu poate fi asociata perioadei de ciclu
menstrual). Simptomele cancerului de endometru pot fi confundate cu cele ale endometriozei.

3
Boala fibrochistică a sânului (hiperplazia chistică)
Sanii se pot simti greoi si sensibili. Apare sensibilitatea sau
disconfortul sanilor, care se poate agrava in perioada premenstruala
imediata.

Chisturile tind sa fie rotunde sau ovale, mase mobile si pot fi sensibile

la atingere. Chisturile s-ar putea sa creasca si sa devina dureroase si
mai usor palpabile chiar inainte de menstruatie. Chisturile se formeaza
de la acumularea de lichid in interiorul glandelor mamare. Ele incep ca
chisturi mici, microscopice, care sunt prea mici pentru a fi simtite.
Chisturile mai mari se numesc macrochisturi. Acestea sunt usor de simtit
si pot fi de pana la 1 – 2 cm. Pe masura ce chisturile cresc, tesutul
mamar din jurul lor se poate intinde si poate fi sensibil sau
dureros. Zonele de fibroza se pot simti cauciucate, ferme sau sensibile.

4
Boala Hodgkin
Simptome
-Limfadenopatie asimptomatică poate fi prezenta (supradiafragmatica în 80% dintre
pacienți).
-Simptome sistemice( pierdere în greutate inexplicabilă > 10% din greutatea corporală
totală în ultimele 6 luni, febră inexplicabilă > 38º C sau transpirațiile nocturne
abundente) sunt prezente la 40% dintre pacienți; în mod colectiv, acestea sunt
cunoscute ca „simptome B”. Apar mai frecvent la pacienţii în vârstă şi au prognostic
prost.
-Febră intermitentă este observată la aproximativ 35% din cazuri; rar se observa febra
Pel-Ebstein clasica (febră mare timp de 1-2 săptămâni, urmată de o perioadă de 1-2
săptămâni de afebrilitate).
-Dureri în piept, tuse, dificultăți de respirație sau o combinație a acestora pot fi prezente
din cauza unei mase mediastinale mari sau afectarii pulmonare; rar, apar hemoptizii.
-Pruritul poate fi present.
-Durere la sediul bolii ganglionare, precipitata de consumul de alcool, are loc la mai
puțin de 10% dintre pacienți si este specifica pentru limfomul Hodgkin.
-Dureri de spate sau osoase pot să apară rar.
-Un istoric familial este, de asemenea, de ajutor; în special limfomul Hodgkin scleroza
nodulara(LHSN) are o puternica componenta genetica si de multe ori a fost diagnosticat
anterior în familie.

5
Boala Hodgkin cu scleroză nodulară
În LHSN, care constituie 60-80% din toate cazurile de limfom Hodgkin, morfologia
prezintă un model nodular. Benzi largi de fibroză divide ganglionul în noduli. Capsula
este îngroșata. Celula caracteristica este celula Reed-Sternberg tipul lacunar, care are
un nucleu monolobat sau multilobat, un nucleol mic și citoplasmă abundentă palida.
Morfopatologic este caracteristic prezenţa celulelor lacunare şi a sclerozei manifestată
prin capsulă ganglionară îngroşată şi benzi de fibroză care divid ţesutul limfoid în noduli
celulari.
Scleroza nodulară a fost subclasificată în tip I şi tip II în funcţie de frecvenţa celulelor
lacunare şi a limfocitelor normale. În tipul II există un număr mare de celule Reed-
Sternberg  cu o semnificaţie prognostică mai gravă. Clinic se prezintă cu ganglioni
cervicali inferiori, supraclaviculari şi mediastinali. Aceasta implică, de obicei, mediastinul
și alte sedii supradiafragmatice.  LHSN este frecvent observat la adolescenți și adulții
tineri, in special femei.
Aproximativ  70% din pacienţi au boală limitată iar mediastinul este frecvent interesat.

6
4. Boala Hodgkin – celularitate mixtă  15-30%. În LHCM, care
constituie 15-30% din cazuri, infiltratul celular este de obicei difuz. Proliferarea este
difuză compusă din limfocite, plasmocite, histiocite, eozinofile si celule Reed-Sternberg
sau varianta mononucleară Hodgkin. Celulele Reed-Sternberg sunt de tip clasic (celule
mari, cu nucleu bilobat, nuclei dubli sau multipli și un nucleol mare, eozinofil). LHCM
afecteaza de obicei ganglionii limfatici abdominali si splina. Pacientii cu aceasta
histologie au de obicei boala stadiu avansat, cu simptome sistemice. LHCM este tipul
histologic cel mai frecvent observat la pacienții cu infecție cu virusul imunodeficienței
umane (HIV).
Afectează orice vârstă, cu interesarea mai frecventă a ganglionilor limfatici abdominali
şi a splinei.