Coordonator Stelica Ene Ofelia Tanase Cecilia Raducu Nicoleta Ciobanu GHID PENTRU BACALAUREA ee ab |!OLOGIE CLASELE XI-xIl 7 i Lucrarea cont a 10 (zece) ort Nota cordate 40 (zee) Profesor a z Nota acordata 2 profesor corect© a SINTEZE ory ARI TESTECoordonator Steliccé Ene Nicoleta Ciobanu Cecilia Raducu Ofelia Tanase GHID PENTRU BACALAUREAT DE NOTA 10 (zece) LA BIOLOGIE CLASELE XI - XII Editura GIMNASIUMCUPRINS PROGRAMA pentru examenul de bacalaureat —/ 6 CLASA a XI - a - ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA / 11 1, ALCATUIREA CORPULUI UMAN / 11 Topografia organelor gi a sistemelor de organe / 11 Planuri si raporturi anatomice ale corpului uman / 11 2, FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN / 12 2.1, FUNCTIILE DE RELATIE / 12 SISTEMUL NERVOS / 12 Sistemul nervos somatic / 12 Sistemul nervos vegetativ / 18 Nofiuni elementare de igiena si patologie / 21 ANALIZATORII /21 Segmentele unui analizator / 21 Analizatorul vizual / 22 Analizatorul acustico — vestibular / 26 Analizatorel cutanat / 29 GLANDELE ENDOCRINE /31 Hipofiza / 31 Tiroida / 33 Pancreasul endocrin / 33 Glandele suprarenale / 34 Gonadele / 35 SISTEMUL OSOS /37 Scheletul /37 Notiuni elementare de igien’ si patologie / 39 SISTEMUL MUSCULAR / 40 Muschii scheletici / 40 Notiuni elementare de igiend si patologie / 42 2. 2. FUNCTIILE DE NUTRITIE / 43 DIGESTIA $I ABSORBTIA / 43 Transformiri fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv / 44 Absorbtia intestinal / 47 Fiziologia intestinului gros / 48 Notiuni elementare de igiend si patologie / 48 CIRCULATIA / 49 Grupele sanguine / 49 Imunitatea / 50 Activitatea cardiacd / 51 Parametrii functionali ai activitatii cardiace / 52 Circulagia mare si mica / 53 Notiuni elementare de igiend si patologie / 53 RESPIRATIA / 54 Ventilatia pulmonara / 55 Volume si capacititi respiratorii / 55Schimburile ée gaze respiratorii si transportul acestora / 55 Nofiuni elementare de igien’ si patologie / 56 EXCRETIA /57 Formarea urinei / 57 Nofiuni elementare de igiend si patologie / 58 2.3. FUNCTIA DE REPRODUCERE / 59 Sistemul reproducator / 59 Sandtatea reproducerii / 62 Nofiuni elementare de igiena si petologie / 63 CLASA a XI -a- GENETICA $I ECOLOGIE UMANA / 64 1. GENETICA/ 64 1. 1. GENETICA MOLECULARA / 64 Acizii nucleici / 64 Organizarea materialului genetic / 70 1. 2. GENETICA UMANA / 75 Genomul uman / 75 Mutageneza si teratogeneza / 76 Domenii de aplicabilitate si considerafii bivetice in genetica umana / 77 2. ECOLOGIE UMANA /79 Caracteristicile ecosistemelor antropizate si modalitati de investigare / 79 Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale / 81 MODELE DE TESTE / 87 Subiecte date la examenul de bacalaureat in anii anteriori / 209PROGRAMA NATIONALA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, DISCIPLINA BIOLOGIE 1, STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN in cadrul examenului de bacalaureat, biologia constituie proba scrisi pentru care elevul poate opta, in conformitate cu filiera, profilul si specializarea urmate. Proba scrisi la biologie pentru care elevul poate opta, in conformitate cu filiera, profilul si specializarea urmate, se poate sustine in una dintre cele doua variante, daca biologia a fost studiata in clasele de liceu cuprinse in varianta aleasé. Varianta I. BIOLOGIE VEGETALA $I ANIMALA clasele a IX-a i a X-a. Varianta a I-a. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA, GENETICA SI ECOLOGIE UMANA - clasele XI-a sia XII-a. Testul este astfel proiectat ineat si contribuie la indeplinirea functitlor evaluarii urmérite prin examenul de bacalaureat, realizand o evaluare sumativa la finalul invatamantului preuniversitar. Testul de biologie este structurat pe trei subiecte (I, II, III, fiecare a cate 30 de puncte si confine urmatoarele tipuri de itemi: - Itemi cu alegere multipla - Intrebari structurate - Itemi cu alegere dual - Rezolvarea de probleme - Itemi cu rispuns scurt - Minieseu structurat - Itemi de completare 2. COMPETENTE DE EVALUAT Varianta II (clasele a XI-a si a XTI-a.) . Recunoasterea, definirea, dovedirea infelegerii unor termeni, concepte, legi si principii specifice stiinjelor biologice. . Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum sia functiilor acestora. . Descrierea particularitifilor functionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelafiei structura-functie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. . Descrierea particularitatilor biotopului si ale biocenozei. . Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afecteazi organe, sisteme de organe, ete. . Compararea functiilor fundamentale si evidentierea interdependentei lor pentru mentinerea integralitifii organismului uman. . Explicarea structurii si functiilor materialului genetic, utilizand terminologia stiinfifick adecvata. . Explicarea unor adaptiri funcfionale ale organismului uman la variafiile mediului (stimuli interni, stimuli externi). . Identificarea si interpretarea variafiilor cantitative gi calitative ale unor functii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea i interpretarea unor efecte ale variatiilor condifillor de mediu asupra funcfiilor organismului uman, . Identificarea si interpretarea unor relafii interspecifice in ecosistemele antropizate. ' Reprezentarea schematici a unor strueturi, a mecanismelor unor procese logice, ete. . Aplicarea cunostingelor de biologie in: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, ete.; 6- elaborarea unui text coerent dupi un algoritm dat, - rezolvarea unor probleme, situafii-problema date, ete.; - aleituirea unor probleme si rezolvarea lor, imaginarea unor situafii - problemi si rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activitifi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmatii, procese, legi biologice ete.; - recunoasterea, prevenirea unor boli care afecteaza argane, sisteme de organe; - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potential mutagen asupra organismului uman; - explicarea consecinfelor propriului comportament asupra s4ndtatii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor natural . Argumentarea propriilor observatii, investigatii, conciuzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structuri-funcfie; unitatea organism-mediu; unitate diversitate; evolufia de la simplu la complex. 3. CONTINUTURI ANATOMIE $I FIZIOLOGIE UMANA, GENETICA $I ECOLOGIE UMANA - CONTINUTURI - CLASA A XI-A 1. ALCATUIREA CORPULUI UMAN = topografia organelor gi a sistemelor de organe - planuri si raporturi anatomice; 2. FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 1. FUNCTULE DE RELATIE . SISTEMUL NERVOS, clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic si functional: - sistermul nervos somatic: functia reflex - actul reflex, functia de conducere - clasificarea cailor de conducere si rolul acestora; - sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimuli simpaticului si parasimpaticului; - nofiuni elementare de igiendi si de patologie: meningiti, coma, hemoragii cerebrale. « ANALIZATORII - segmentele unui analizator; - fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat: - nofiuni elemsentare de igien’ si patologie: herpes, cataract, glaucom, conjunctivit, ott . GLANDELE ENDOCRINE - topografie, hormoni — efecte definitori: hipofiza, tiroida, pancreas, suprarenale, gonade; - disfunctii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, gus endemica, diabet zaharat). . SISTEMUL OSOS - scheletul - aleatuire, rol, eresterea in lungime gi in grosime a oaselor; - nofiuni elementare de igiend si patologie: deformari, fracturi, entorse, luxatiis . SISTEMUL MUSCULAR - muschi scheletici: principalele grupe, tiguri de contractii; - notiuni elementare de igien’ si de patologie: oboseala muscular’, intinderi si rupturi musculare. 2.2, FUNCTIILE DE NUTRITIE . DIGESTIA $I ABSORBTIA - transforma fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv; - absorbtia intestinala; ~ fiziologia intestinului gros, - nofiuni elementare de igiena si patologie: carii dentare, stomatita, enterocolite, cirozi hepatica, litiaza biliara, pancreatita. + CIRCULATIA - grupe sanguine, imunitate; izind termeni specifici;- activitatea cardiaca, parametri functionali - freevenfa cardiaca, debit cardiac, tensiune arterial, puls arterial; ~ circulatia mare si mica; ~ notiuni elementare de igiend si patologie: cardiopatie ischemica, hemoragii interne si externe, leucemii, anemii. . RESPIRATIA - ventilatia pulmonara, transpo-tul gazelor, schimbul de gaze, volume si capacitifi respiratorii: - notiuni elementare de igiend gi patologie: gripa, fibroza pulmonara, emfizem. . EXCRETIA - formaree gi eliminarea urinei; - nofiuni elementare de igiena gi de patologie: cistita, nefrita, glomeruloneftit’. 2.3, FUNCTIA DE REPRODUCERE - sistemul reproducator: componente, fiziologie; - snatatea reproducerii: planificare familial, conceptie si contraceptie, sarcina si nasterea; - nofiuni elementare de igiena si de patologie: anexiti, adenom de prostata. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA, GENETICA $I ECOLOGIE UMANA - CONTINUTURI - CLASA A XII-A 1. GENETICA ; 1.1, GENETICA MOLECULARA . ACIZII NUCLEICI - compozitia chimica; - structura primara si secundara a ADI - tpuri de ARN, structura si funetiis - funcfia autocatalitica gi heterocatalitica. . ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote gi eucariote; 1.2, GENETICA UMANA . GENOMUL UMAN - complementul cromozomial. . MUTAGENEZA $I TERATOGENEZA - anomalii cromozomiale asociate cancerului uman (fenetipul cancerului, agenti carcinogeni).. . DOMENII DE APEICABILITATE SI CONSIDERATII BIOETICE iN GENETICA UMANA - sfaturile genetice; - diagnosticul prenatal; - fertilizarea in vitro; - clonarea terapeutic3: - terapia genica. 2, ECOLOGIE UMANA . CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE $I MODALITATI DE INVESTIGARE; particularititi ale biotopului si biocenozei; relatii interspecifice in ecosistemele antropizate. . IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE: degradarea habitatelor. introducerea de specii nci, supraexploatarea resurselor biologice (defrisare, pasunat, pescuit, vanatoare), urbanizare si industrializare, deteriorarea mediului prin poluare chimic’, fizica, biologica. IV. PRECIZAR! Biologia este sustinutd ca proba scrisé, Timpul alocat probei este de 3 ore. 8Punctajul maxim este de 100 puncte dintre care 10 puncte se acorda din oficiu. Nota finali se calculeaza prin impartirea punctajului obfinut la 10. Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte. Conform “Metodologiei de organizare si desfagurare a examenului de bacalaureat 2015”, pregatirea pentru examen si elaborarea subiectelor se realizeazi in conformitate striett cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.MECTS. Continuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologie etc.) vor fi abordate din perspectiva competentelor prezentate la punctul II. Subiectele nu vizeaz4 continutul unui manual anume. Ele vor fi elaborate pe baza competentelor_prezentate_la_punctul II _si_nu_pe_baza_continuturilor_comune_ale manualelor scolare. Menualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuti la realizarea competentelor cuprinse in_programa scolara, Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborati in cenformitate cu Programele scolare de biologie pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a, a XIL-a, in vigoare. Precizari referitoare la evaluarea probei sc! Comportamentele cognitive evaluate in cadrul probei sc-ise la biologie sunt: cunoasterea, intelegerea, aplicarea, analiza-sinteza, evaluarea. Conform Art, 43, Alin. 1 din Metodologia de organizare si desfigurare a examenului de bacalaureat -2015 subiectele pentru proba scrisi de examen {in contde urmatoarele criterii: = sunt in concordanfi cu programele scolare si cu programele de bacalaureat aprobate de MECT.S.; - valorificd, prin rezolvarea lor, capacitatea de analizi, de sintezi, de generalizare si de abstractizare; ~ asigur o cuprindere echilibrata a materiei studiate, are un grad de complexitate corespunzitor confinutului programelor scolare si programei de bacalaureat, puténd fi tratate in timpul prevazut. Subiectele nu vizeaz4 continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajutd la realizarea competentelor cuprinse in programa scolara. Prin structura sa, testul de biologie asigura evaluarea unor comportamente cognitive asttel : Itemi cu alegere multipli (alegerea unui singur rispuns corect). — -testeazi cunoasterea, infelegerea, aplicarea sau interpretarea unor date factuale : Itemi cu alegere dual (selectarea unuia dintre cele dova rispunsuri_ posibile: adevarat/ fals; pot fi variante ale acestui tip de itemi in care, in cazul unei afirmatii false, se solicit modificarea partiala a afirmatiei pentru ca aceasta sa devina adevarata), -testeaz§ cunoasterea uno termeni, principii; explicarea aparitiei uncr fenomene, evaluarea unor afirmatii referitoare la evenimente, fenomene, identificarea relatiei de tip cauza-efect etc. . Itemi cu raspuns scurt (elaborarea unor raspunsuri sub forma de: propozitii, fraze, cuvant, numar, simbol) si Itemi de completare (incadrarea unor notiuni intr-un contexisuport). = testeazi o gama mai larga de capacitati intelectuale (cunoasterea terminologiei, a unor metode si procedee specifice, interpretarea unor date, aplicarea direct a unor legi, principii, abilitatea de a utiliza simboluri etc. . intrebari structurate (mai multe subintrebari, legate printr-un element comun). -testeazA comportamente variate ca de exemplu: definire, recunoastere, ierarhizare, descriere, alcdtuire, interpretare, comparare, reprezentare schematic, aplicare, formulare de ipoteze, argumentare etc. 9: Rezolvarea de probleme -testeaz comportamente de nivel superior, ca de exemplu: explorare, investigare, capacitatea de aplicare a cunostinfelor, capacitatea de generalizare si de transfer a tehnicilor de rezolvare etc. . Minieseu structurat - elaborarea unui text coerent, in conformitate cu un set de cerinte date. - testeaza capacitatea de a evoca, organiza si integra ideile, de a realiza interpretarea si aplicarea datelor etc. Baremul de eyaluare si de notare este instrumentul pe baza cdruia se apreciaz lucrarile clevilor. Este un instrument de evaluare si de notare asociat unei/ unor sarcini concrete de lucru Cate elevilor. Baremul de evaluare si de notare este elaborat cu grad inalt de obiectivitate si aplicabilitate, astfel incét s& reduca la minim diferentele de notare dintre corectori. Baremul de evaluare si de notare este proiectat pe baza notirii analitice. Aceasta implica determinerea principalelor performante (unitifi de rispuns) pe care elevul trebuie sa le evidentieze in rispunsul s&u la fiecare item, Unitiilor de rispuns li se acorda puncte care, insumate, determina nota peniru fiecare item. Notarea analiticé are avantajul de a asigura rigurozitatea corectarii, favorizind realizarea unei aprecieri obiective. 10ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA 1, ALCATUIREA CORPULUI UMAN TOPOGRAFIA ORGANELOR SI A SISTEMELOR DE ORGANE Organele sunt alcatuite din grupari de celule si fesuturi care s-au diferentiat in vederea indeplinirii aaumitor functii in organism, cavitatea CAVITATILE CORPULU! UMAN eraniand cavitatea (neurocraniul) dorsala cavitatea (Posterionr®) | ahidiand (canalul Mediastin vertebral) sorties Cavitatea pleural ts torecie Cavitatea pericardicd cavitatea ventral cavitatea transversala - trece prin axul longitudinal si sagital; - este planul simetriei bilaterale; - imparte corpul in doud jumatati simetrice: dreapta si (Fig. 2 Planuri si axe] sting’; (exemplu: ochii sunt asezati lateral fafa de nas si medial fata de urechi).. Planul tansversal, orizontal: - este perpendicular pe planul frontal si sagital; - trece prin axul sagital gi transversal; - imparte corpul in doua parfi asimetrice: superioara - craniala gi inferioara - caudala; (exemplu: ochii sunt situafi cranial fat de gura, iar gura, caudal fafa de nas). AUTOEVALUARE 1. Construiti patru enunturi afirmative, cate dou pentru fiecare continut, utilizind limbajul stiinfific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele continuturi: = Organe - Sisteme de organe 2. Alcituiti minieseuri intitulate: - Planul metameriei corpului; - Planul simetriei bilaterale; = Segmentele corpului uman. in acest scop, enumerati cate sase notiuni specifice fiecarei teme alese. Construiti, cu ajutorul acestora, cate un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect si in corelatie notiunile enumerate. 2. FUNCTHILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 2.1, FUNCTIILE DE RELATIE SISTEMUL NERVOS (fig.3) Clasificarea sistemului nervos se face din punct de vedere topografic si functional. I. Din punet de vedere topografic, sistemul nervos se clasifica in: SISTEM NERVOS CENTRAL = NEVRAX SAU AX CEREBROSPINAL, este format din: encefal si maduva spin’ a) Encefalul (Jocalizat in cutia craniana) este alcatuit din: 12~ trunchi cerebral, format din: ~ bulb rahidian; - puniea lui Varolio; - mezencefal. ~ diencefal, format din: - talamus; ~ epitalamus; ~ cerebel; - emisfere cerebrale. b) Maduva spinarii este localizata in canalul vertebral = canalul rahidian, se intinde de la gaura occipital sau vertebra cervicala. C1 la vertebra lombara L2, de unde se continua cu conul medular, iar acesta cu filum terminale péné la baza coccisului, Prezinta doua umflaturi sau dilatari, cervicala si lombara, care corespund regiunilor maduvei spinarii din care se desprind nervii membrelor superioare si inferioare. (fig.4) 2. SISTEM NERVOS PERIFERIC, este format din nervi periferici si ganglioni nervosi. © Nervii periferici alcituiti din prelungirile neuronale, sunt reprezentati de: ~ nervii cranieni, in numar de 12 perechi, sunt senzitivi, motori si micsti: - nervii spinali, in numar de 31 perechi, sunt micsti. © — Ganglionii nervosi formati din aglomerari de corpi neuronali, sunt reprezentati de: - ganglioni spinali; - ganglioni cranieni: - ganglioni vegetati Il, Din punet de vedere funciional, sistemul nervos se clasifica in: 1, SISTEM NERVOS SOMATIC - AL VIETII DE RELATIE care asigura activiatea motorie somatic’ si sensibilitatea senzitivo - senzoriala in funejie de conditiile mediului inconjurator. Rol - integrarea organismulvi in mediul sau de viata. 2. SISTEM NERVOS VEGETATIY (SNY), coordoneaza activitatea organelor interne (viscerelor), in condi diferite de viata SNV are dou componente: - parasimpaticul, intervine in condiii obisnuite de viata; - simpaticul, intervine in conditii neobisnuite, periculoase. - metatalamus; - hipotalamus; REFLEXUL Actul_reflex este procesul Jziologic de rispuns la 13 ig 3 Sistemul nerves) pap encetalul 7 | G cerebo- | maduva |! spindrii Jang ganglionar | simpatic| ige4 - creierul si miduya spinarii I-gaura oceipitali | 2-dilatatia cervical j ‘3+ maduva spindrii in canatul vertebral 4+ dilatatia lombara 5- conul medular 6 filum terminateactiunea unui stimul asupra unei zone receptoare. Baza anatomic a actului reflex este arcul reflex. Componentele arcului reflex ( fig.5 ) 1. Receptorul este o structura excitabild care raspunde la stimuli, prin variatii de potential gradate, proportional cu intensitatea stimulului, Rolul receptorului este de a transforma energia stimulului in impuls nervos. Clasificarea receptorilor: 1. Dupa localizare: calea = exteroceptorii sunt situaji_ spre | SM" _] To periferia organismului si primese 2 informafii din mediul extern; | Hig-8 Compomestete areslel retien: calea ; eferental 6 4 = proprioceptorii sunt localizati in muschi, tendoane, articulatii, periost (membrana conjunctiva a oaselor), pericondru (invelis conjunetiv al cartilajelor); + interoceptorii (visceroceptorii) sunt situati in peretii organelor interne sau viscerelor si primese informatii din interiorul organismutui. 2, Dupé natura agentului excitant: - mecanorecepior ( tactili, termici,durerosi, auditivi, vestibulari); - baroreceptori (pentru presiune); - osmoreceptori(pentru presiune osmotica); -chemoreceptori (olfactivi, gustativi - termoreceptori (pentu diferenje de temperatura); - algoreceptori - nociceptori (pentru durere); - fotoreceptori - celule cu conuri si bastonate din retina 3. Dupa viteze de adaptare: ¢ — fazici—receptori care se adapteaza rapid ( ex. receptorii olfactivi) * tonic: ~ receptori care se adapteaz incet si incomplet (ex. receptorii vizuali) 2. Calea aferenti este senzitive, face legitura dintre receptori si centri nervosi. Este reprezentati de: * dendritele gi axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali; — dendritele gi axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni. 3. Centrii nervosi reprezin etaje — medular, subcortical, cortical. iti toate structurile sistemului nervos central cu cele trei 4. Calea eferenta este motorie, face legatura dintre centri nervosi i efectori, transmigand comenzile. Este reprezentata de: - axonii neuroailor motori sau motoneuronii din n ‘Corpul nearonulu coarnele anterioare ale 5 ire ieee miduvei spinarii; “ e y = axonii_—_neuronilor Pet vegetativi dia coarnele an laterale ale maduvei Neuron senity spinarii ‘Neuron motor: 5. Efectorii (fig.6) sunt muschii striati si netezi care raspund prin _Receptori cutanai Neuron intercalar Posterior Subsanté alba Anterior Substanti cenusie (ventral) Fig. 6. Arc reflex medular] contractie si glandele endocrine si exocrine care raspund prin secrefie. 4MADUVA SPINARII. CONFIGURATIE INTERNA (fig.7) Substanfa cenusie este dispusd la interior, sub forma literi H. Prezinti trei perechi de coarne: - posterioare = dorsale confin neuroni somatosenzitivi si intercalari=de asociatie. Neuronii somatosenzitivi au semnificatia de deutoneuroni (al II-lea neuron) ai c&ilor senzitive, cu ei ficdnd sinaps& protoneuronii (primul neuron), al 2&ror corp este localizat in ganglionul spinal. ~ anterioare = ventral contin neuroni somatomotori, care sept median posterior coordoneaza activitatea | musculaturii striate si ai ciror cordon posterior -—> 7 ee | axoni formeaza ridacinile _comlaterat _} Substantl anterioare ale nervilor spinali. corcon Interal —} seams ~ laterale contin neuroni noan posted, viscerosenzitivi si aarti visceromotori simpatici. intre substan’ alba 7 coarnele posterioare si laterale J canal ependimar si in jurul canalului ependimar fisurd mediana este substanfa reticulata, mai anterioari eee | bine individualizaté in regiunea cervicala si fermeaz& neuroni asezati in retea. Substanta alba este dispusi la exterior, este elcdtuit’ din fibre nervoase: mielinice, amielinice si nevroglii. Prezinta trei perechi de cordoane: anterioare, posterioare gi laterale. Cordoanele sunt cai de conducere = tracturi a impulsurilor intre diferite etaje ale SNC, Caile pot fiz - scurte — lag segmente medulare - lungi-ascendente, situste periferic, conduc informatii de la receptori - descendente, situate spre interior, conduc informatii spre efectori - de asociatie, situate profund, in veciniitatea substantei cenusii. FUNCTULE MADUVEI SPINARI sunt reflexa si de conducere. 1, FUNCTIA REFLEXA este realizata prin substanta cenusie de citre neuronii somatic si vegetativi. Reflexele spinale somatice sunt: monosinaptice i polisinaptice > _ Reflexele monosinaptice = de intindere = miotatice=de extensie - Constau in contractia muschiului si intinderea tendonului = Arcul reflex are 2 neuroni ~ senzitiv si motor - Timp de latenté ( intervalul de timp iatre aplicarea stimulului si raspuns ), este scurt - Sunt limitate sinu iradiaza ( deoarece lipseste neuronul intercalar) = Receptorii specifici sunt proprioceptorii Exemple - reflexele osteotendinoase: plantar, ahilean, rotulian, abdominal, bicipital, tricipital > Reflexele polisinaptice = de flexie = nociceptive=de apirare - Constau in retragerea unui membru ca r2spuns la un stimul dureros, de aparare = Are reflex cu minim 3 neuroni- senzitiv, intercalar, motor - Timp de latent lung - _ Iradiaza diferitin functie de intensitatea stimulului = Receptorii specifici sunt proprioceptorii si exteroceptorii Reflexele spinale vegetative sunt: pupilodilatator, cardioaccelerator, vasoconstrictor, vasodilatator, sudoral, mictiune, defecatie, sexuale. 2. FUNCTIA DE CONDUCERE se realizeeza prin substanfa alba, format din cdi ascendente si descenderte. 15CLASIFICAREA CAILOR ASCENDENTE 1. Caille sensibilitatii exteroceptive cuprind: a. Sensibilitatea tactili find epicritica si vibratorie este condusa prin fasciculele spinobulbare Goll = gracilis si Burdach = cuneatus, Are rolul de a conduce informatii tactile fine si siratul vibrafiilor. b. Sensibilitatea tactilé grosier4 protopatica si presionali este condusa prin fasciculul spinotalamic anterior Are rolul de a conduce informafii tactile grosiere gi de presiune usoar de la mugchi, tendoane, articula ec. Sensibilitatea termici si dureroasa este condusd prin fasciculul spinotalamic lateral. Are rolul de a conduce informhatii termice si dureroase. IL. Caile sensibilita ii proprioceptive = protopatice euprind: a. Sensibilitatea proprioceptiva constient& = kinestezicd = simul pozifiei si migedrii in spatiu este condusi prin fasciculele spinobulbare Goll = gracilis si Burdach = cuneatus. Are rolul de a conduce informatii de la proprioceptorii din derm, muschi, oase, articulati, aponevraze, pentru coordonarea miscarilor constiente. b. Sensibilitatea proprioceptiva inconstient& = de control a migcArii este condusa prin: - Fasciculul spinocerebelos direct ~ dorsal = Flechsig - Fasciculul spinocerebelos incrucigat = ventral = Gowers - Are rolul de a conduce informatii proprioceptive pentru coordonarea tonusului muscular. IIL. Caile sensibilitatii interoceptive sunt: a. SPECIFICE pentru fiecare tip de sensibilitate. Sunt reprezentate de doua fascicule: Fasciculul spinotalamic anterior Fasciculul spinotalamic lateral b. NESPECIFICE sunt reprezentate de substania reticulata si conduc impreuna cu caiile spinotalalamice, sensibilitatea interoceptiva. Au rolul de a conduce informatii de la viscere. CLASIFICAREA CAILOR DESCENDENTE Caile descendente = ale motilitafii, deservesc: 1, motilitatea voluntaré = piramidali 2. motilitatea involuntar’ = automati = semiautomata = extrapiramidal 1, Matilitatea voluntara = piramidala este condusa prin: a. fasciculul piramidal direct = corticospinal anterior Are rolul de a conduce motilitatea voluntarai a musculaturii scheletice pentru miscdii fine, rapide, precise si coordonate b.fasciculul piramidal incrucisat = corticospinal lateral Are rolul de a conduce motilitatea voluntard a musculaturii scheletice din regiunea gatului, trunchiului gi extremitatilor. 2. Motilitatea involuntara = extrapiramidali este condusi prin: a. fasciculul rubrospinal. Are rol de a coordona tonusul muscular, stimuleazi muschii flexori si inhib. muschii extensor. b, fasciculul nigrospinal. Are rol de a coordona tonusul muscular. ¢. fasciculul reticulospinal. Are rol de a coordona tonusul muscular. d. fasciculul vestibulospinal. Are rol de a coordona tonusul muscular. e. fasciculul olivospinal. Are rol de a coordona tonusu! muscular. f. fasciculul tectospinal, Are rol de a coordona reflexele de réspuns la stimuli vizuali si auditivi. TRUNCHIUL CEREBRAL. CONFIGURATIE INTERNA Substanta cenusie este dispusi la interior, ftagmentat in nuclei: motori, senzitivi, 16‘Corpul alos vegetativi si proprii. Substanta alba este dispusi la exterior. CEREBELUL _(Fig.8). CONFIGURATIE INTERNA Substanta cenusie este dispus’: © la exterior unde formeazi scoarfa cerebeloasé © la interior unde formeazi nucleii cerebelosi. Substanta alba este dispusi la interior, formeaza arborele Viefii si confine zone de substanta cenusie. Este format din: -fibre de proiectie ascendente si descendente -fibre de asociatie, care fac legatura dintre scoarfa cerebeloasa si nuclei: cerebelosi -fibre comisurale, care fac legatura intre emisferele cerebeloase. Bpifi Hipotalamus LOBUL PARIETAL ‘egune situa in cenrl emisrcoreorcrale si ete REGIUNEA BROCA estinat anal’ spite: pal de abi 2 lbiloe froma este Iterpctares hatlor given un dru "sons pnta eee complex LOCULOcciFITAL repreznil ental de proces vizwal i ‘conte cele mai mule regan LOBUL FRONTAL | este rgiunsa cea care ae oncentensh sofa |. Rspunde de actunie pe | carole dezvoliim zi de 2 ‘CORTEXULAUDITIV ‘ispunde I freevenle ‘sonore ance i determing "tinsel sonore simple LOBUL TEMPORAL ‘repreziisregiuneserecrla incre se aff centr suzula,ehilibral seat "ARIA WERNICKE ‘tea dit cele dows iri le oncwuti cerebral gente stein cu vorbires, Este pica gf nologerea imal seri orbit Tinbajul ‘Aceasa area erie are rola ‘eterminare une eat aocive sth pice DIENCEFALUL. CONFIGURATIE INTERNA Masele de substanta nervoas4 reprezentate de: talamus, metatalamus. epitalamus, hipotalamus, sunt alc&tuite din substanta cenusie si substantia alba. EMISFERELE CEREBRALE (Fig.9) Emisferele cerebrale reprezint& partea cea mai voluminoasi a SNC. 7CONFIGURATIE INTERNA Substanta cenusie este dispusa: - la exterior unde formeaza scoarta cerebrala = cortexul, format din paleocortex si neocortex - la interior unde formeaz& nucleii bazali = corpii striati. Au rol in automatism, migcari automate sau stereotipii, inhiba tonusul muscular, formeaza calea extrapiramidala cu origine corticala. Substanta alba este dispusa la interior si este format’ din: - Fibre de proiectie care unesc in ambele sensuri scoarta cu centrii subcorticali - Fibre comisurale unesc cele 2 emisfere cerebrale - Fibre de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebral, AUTOEVALUARE 1. Construigi patru enunfuri afirmative, céte doua pentru fiecare continut, utilizénd limbajul stiintific adecvat. Folosii, in acest scop, informafii referitoare la urratoarele continuturi: - Calea aferentit a arcului reflex ~ ~ Actul reflex - Fascicule descendente cu origine in mezencefal - Fascicule descendente cu origine in bulbul rahidian 2. Alcituiti minieseuri intitulate: = Componentele anatomice ale arcului reflex. = Functia reflexd a sistemului nervas somatic. * Cai de conducere motorii voluntare. "Cai de conducere motorii involuntare, * Sensibilitatea exteroceptivi. = Sensibilitatea interoceptiva. in acest scop, enumerati cate sase nofiuni specifice fiec&rei teme alese. Construiti, cu ajutorul acestora,cate un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect si in corelafie notiunile enumerate SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV) Sistemul nervos vegetativ (Fig.10) este partea sistemului nervos care coordoneazi activitatea visceral (inconstienta). Din punct de vedere structural si functional, SNV este format din dou’ parti: SNV simpatic 3i SNV parasimpatic. Simpaticul pune organismul in alerta, intervenind in situatii neobisnuite de via(a. Parasimpaticul intervine in conditii obisnuite de viata. Majoritatea organelor au inervajie dubla si antagonist (ex. cordul) Alte organe au inrvatie dubla cu acelasi tip de efect, dar diferit cantitativ si calitativ Alte organe actioneaza cooperant (ex.aparatul reproducator si mictiunea) Exist’ organe unde actioneaza doar simpaticul (ea. ficatul} Exist organe unde actioneaz doar parasimpaticul (ex.glandele intestinale), Caracteristici ale SNV- SNV SIMPATIC SNV PARASIMPATIC Prezinti douk portiuni: Prezinti doua porjiui - portiunea central este dispusd la nivelul coernelor | -porfiunea centrald este situata la nivelul laterale ale mdduvei toraco-lombare T1-L2. trunchiului cerebral pentru parasimpaticul - portiunea periferica este formata din ganglioni cranian 5 a nive'ul m&duvei sacrale pentru latero-vertzbrali sau paravertebrali si genglioni parasimpaticul sacral. prevertebrali. “portiunea perifeciei este format din = Gangliorii laterovertebrali dispusi simetric de-o ganglioni_situati ‘n imediata vecindtate a 18.coloana vertebrala. eS EFECTE ALE STIMULARII SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC $I PARASIMPATIC Efeetele stimulirii simpaticului | Efectele stimulirii parasimpaticului Giobul ocular “Muschii radiant at iisului produc IRIS (musehivl dilatator | dilatarea pupilei - midriazd pupilar) nuare efect nu are efect Musehii circulari ai irisului produe constrictia pupilei- mioza IRIS (muschiv constrictor pupilar) Muschiul CILIAR Relaxare pentru vaderea la distanti__| -Contractie pentru vederea deaproape ( bombarea cristalinului) 2. | Glanda lacrimal =~ vasoconstrictie = vasodilatatie - diminuarea secretiei - stimuleaza secretia 3. | Glandele salivare = vasoconstrictie = vasodilatatie - scade secrejia = creste secretia - secretie salivard viscoas’ cu - secrefie salivara apoasd cu continut enzimatic bogat conjinut enzimatic redus Glandele sudoripare ~ stimuleaza secretia ~ stimuleaz secrefia la nivel palmar 5._| Glandele gastrice = seade secrefia = stimuleaza secretia 6. | Glanda suprarenali | - stimuleaza secrejia ~ nu are eect hormonal 7.__| Glandele intestinale = nw are efect = stimaleazi secrefia 8. | Cord ¢ ~Scade frecventa - Frecvenfi Cardioaccelerator -Scade forfa de conducere - Concucere -Nu are efect pe forts de - Forfa de contractie comtractie 9. | Plimani: - arborele brongic - bronhodilatator - bronhoconstrictor - glandele mucoase - inhiba secretia = stimuleaza secretia 10. | Ficat ~Creste glicogenoliza (desface “nu are efect glicogenul in glucoza) Ti. | Pancreas = inhiba secretia excerina = stimaleaza secrefia exocrina gi endocrina 12. | Splina = stimuleaz contracjia =nu are efect 13. | Rinichi vasoconstrictia = vasodilatajia eapilarelor capilarelor renale glomerulare (glomerulare) - diminuarea diurezei - cresierea diurezei 14. | Vezica urinars ~ relaxarea mugchiului = contractia muschiului verical vezical - contractia sfincterului vezical - relaxarea sfincterului vezical intern intem 15._ | Wase sangvine -Vasoconstrictie tafe 16.__| Termoreglare = termogenezi = termolizl AUTOEVALUARE 1. Construiti patru enunturi afirmative, cate doug pentru fiecare continut, utilizdnd limbajul stiinfific adecvat. Folosifi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele continuturi - Sistem nervos simpatic — medulosuprarenalit - Sistem nervos simpatic — ficat - Sistem nervos simpatic — splina - Sistem nervos parasimpatic — tract urinar - Sistem nervos parasimpatic ~ muschi citiar 2. Alcituiti minieseuri intitulate: ~ Ciasificarea sistemului nervos simpatic, - Ciasificarea sistemului nervos parasimpatic. in acest sco, enumerati cte sase nofiuni specifice fiecarei teme alese. Construiti, cu ajutorul acestora, céte un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect iin corelatie notiunile enumerate. 20NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE BOLI CAUZE ‘SIMPTOME PREVENIRE MENINGITA ~infectioase, toxiee, = febras ~ evitarea irigului | - inflmarea alergice; ~ dureri de cap; sau caldurit meningelor - varsituri; excesive; cerebrospinale (cele tre foite care protejeaza axul cerebro-spinal) - fotofobie (frica de lumina) - contractia muschilor cefei - modifica fn lichidul cefalorahidian, ~ adoptarea unui stil de Viagd sindtos. COMA ~ apare ca urmare aunel | - pierderea cunostingel ~ evitarea + stare patologica de boli grave: meningita, | - pierderea sensibilittii gi surmenajului, a inhibitie profunda a encefalita, hemoragii_ | motricit&tii voluntare, cu nervoase activitatii nervoase cerebrale,accidente pistrarea functiilor excesive; superioare. traumatice, tumori, respiratorii gi circulator ~ adoptarea unui stil intoxicatii de vial sindtos. medicamentoase HEMORAGIT | - hipertensiunea ~ cefalee sever’; ~evitarea CEREBRALE arterial; | - varsituri; consumului de - revarsarea sngelui din vasele cerebrale in fesuturi si cavitayi (accident vascular - afectiuni cardiace gi vasculare; - fumatul si consumul exeesiv de alcool; ~ hipotensiune; - puls $i ritm respirator tutun, alcool, cafes; = adoptarea unui stil de viata sinatos. | cerebral). - obezitate; accelerat; -traumatisme arteriale; | - pupile inegale; -tumorile cerebrale, | - modificari de personalitate;, = sifilisul. - lesinutis - coma. AUTOEVALUARE 1, Alcatuiti minieseuri intitulate: = Cauzele, simptomele aparitici si preventia meningitei. " Cauzele, simptomele aparitiei si preventia comei. "= Cauzele, simptomele aparitiei si preventia hemoragiei cerebrale, in acest scop, enumerati cate sase notiuni specifice fiecdrei teme alese. Construifi, cu ajutorul acestora, céte un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect si in corelatie notiunile enumerate. intern. ANALIZATORIL SEGMENTELE UNUI ANALIZATOR Analizatorii sunt sisteme morfofunctionale complexe i unjtare care au rolul de a receptiona, conduce gi transforma in senzatii specifice excitafiile primite din mediul extera sau Analizatorii sunt alc&tuiti din purct de vedere anatomic din trei,segmente: periferic, intermediar si central Segmentul este reprezentat de structuri specializate ale organelor de simt; este stimulat de variafia unei anumite forme de energie; determina formarea potenfialului de receptor care se poate transforma in potential de actiune. riferic (receptorul): Clasificarea receptorilor in functie de topagrafie (localizare): exteroceptori - localizati in piele; proprioceptori - rispandifi in sistemul locomotor; 2= interoceptori (visceroceptori) - situafi in peretele organelor interne. Clasificarea receptorilor dupa natura excitantului: = mecanoreceptori - stimulati de atingere, presiune, lovire, distensie; ~ _ termoreceptori - stimulati de diferentele de temperatura; - algoreceptori - stimulati de orice excitant care produce dureri; - chemoreceptori - stimulati de modificarea concentratiilor unor substanje; - receptori electromagnetici - stimulaji de radiajiile electromagnetice luminoase. Clasificarea receptorilor dupa distanja de la care acjioneazé stimulul: - de contact - ex. receptorii tactili; - de distanta - ex. receptorii auditivi. 2. Segmentul intermediar (de conducere): © este alcatuit din caile nervoase prin care potentialele de actiune formate la nivelul receptorilor ajung la centrii nervosi superiori; © conduce de la receptori mesaje sub forma de impulsuri nervoase. 3. Segmentul central: = este reprezentat de aria din scoarja cerebrali la care ajunge calea de conducere; - transforma in senzafii specifice informatiile primite. ANALIZATORUL VIZUAL analizatorului__vizual: diferentierea i gi culorii_—_obiectelor, orientarea in spatiu, menfinerea echilibrului si a tonusului cortical. Globul ocular este alcatuit din trei tunici, sistemul optic si sistemul fotoreceptor (fig.11) Tunicile globului ocular: 1. Tunica externa - prezinti: a. sclerotica - portiunea posterioara; - opaci, alb-sidefie; Mf. - rol protector. ee oes b. corneeea - portiunea anterioar’; Fee 1 Sore areaty “ansprets avascular Se ena ra - cu fibre nervoase amielinic Coroida 9. Scleroticd 10. Ligament suspensor 11. 2. Tunica medie - are trei portiuni: Cristalin 12. Umoare vitroasa 13. Canalul Stillirg- @, coroida - membrana pigmentata, vasculard; sega has aes ope to View derohege - rol in nutritia globului ocular; b. corpul ciliar - format din: - muschiul ciliar - alcatuit din fibre musculare netede dispuse radiar si circular; - procesele ciliare - ghemuri vasculare care secret umoarea apoasa si umoarea sticloas’; c. irisul - alcatuit din fibre musculare netede circulare si radiare; + prezinta un orificiu central - pupia - cu diametrul variabil in functie de intensitatea luminii 3. Tunica interns - retina - membrani care contine celule fotoreceptoare. - aledtuita din celule nervoase (celule fotoreceptoare, neuroni bipolari, neuroni multipolari), celule de susjinere, celule pigmentare; - are doua zone importante: 2. pata galbena (macula lutea) - unde predomina celule cu conuri; ~are in centru 0 depresiune, fovea centralis, in care se gisese numai conuri si reprezint& zona cu acuitatea vizuala maxima; . pata oarbd - nu contine celule fotoreceptocre; este locul pe unde iese nervul optic din retin Sistemul optic este format din mediile transperente ale globului ocular. 2. Corneea b. Umoarea apoasé - lichid transparent, secretat de procesele ciliare; - are compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian; - se afl in camera anterioara (intre cornee si iris) si in camera posterioara atte iris si cristalin); ©. Cristalimul - este o lentil biconvexa; - sc afla intr-o capsulA elastic, numita cristaloida; - la extremitati se leag de muschiul ciliar prin ligamentul suspensor; ~ focalizeazi razele luminoase patrunse prin pupil; 4. Coxpul vitros (umoarea vitroasd) - se gasesie intre cristalin si retin; - este transparent, cu consistenta de gel. Sistemul fotoreceptor - reprezentat de retina. SEGMENTELE ANALIZATORULUI VIZUAL 1, Segmentul periferic (receptorul) - reprezentat de celulele fotoreceptoai a) celulele cu conuri - sunt in numar de 5 - 7 milioane; - contin pigmentul numit iodopsina; - au prag de sensitilitate ridicat; - sunt receptori pentru vederea diumna si perceperea culorilor; b) celulele cu bastonase - sunt in numar de 125 - 130 de milioane: - contin pigmentul fotosensibil numit rodopsina (purpurul retinian); - au prag de sensitilitate scdzut; - sunt receptori pentru vederea nocturna gi crepusculara. 2, Segmentul intermediar ( de conducere) - este format din trei neuroni: - prinul neuron (protoneuromul) - este un neuron bipolar din retin’; - al doilea neuron (deutoneuronul) - este un neuron multipolar din retina. Axonii neuronilor multipolari formeazi nervul optic. La nivelul chiasmei optice se incruciseazi axonii care provin din jumatatile nezale ale celor doud retine. Din chiasma optica pornesc doua fascicule, denumite tracturi optice. Fiecare tract optic conduce informatia din jumatatea temporal a retinei de aceeasi parte si din J oo jumatatea nazala a retinei de in partea opus; ery npte: a - al -treilea neuron ey ation (ritoneuronul) este in ‘chiasma ae eran corel. weniaioTel i. tract optic. aeenel: ecpesiee Th corpul geniculat lateral din | aston superior wcleefacesor settlanny metatalamus. (fig.13) Saeieeae, 3. Segmentul central - este a localizat in aria vizuala din pontea lobul occipital, pe marginile scizurii calearine. lobul occipital Fig: 13 Segmentul intermediar al analizatorului vizual 23FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL Procesele prin care se realizeazi vederea sunt: receptia vizuala, transmiterea mesajelor vizuale, formarea senzatiilor vizuale. Receptia_vizuali se realizeazi_ a _nivelul celulelor fotoreceptoare din retina si se bazeazi pe mecanisme optice si pe fenomene fotochimice Pe retina se formeazi imagini clare, reale, mai mici gi rasturnate ale obiectelor. (fig.14) Ochi_emetrop (normal) - razele de Fig. 14 ~ Formarea imaginilor pe retin’ lumind paralele emise de un obiect situat la infinit focalizeazi pe retina. Ochiul_miop - (fig.15) este mai alungit anteroposterior decit ochiul normal - miopie axialdi - sau curbura cristelinului este exagerata - miopie de curburd, ~ fasciculul de raze paralele focalizeaza in fata retinei; imaginea format este neclara; - se corecteaza cu lentile divergente (biconcave) Ochiul hipermetrop - este mai turtit decat ochiul normal - hipermetropie axiald — sau cristalinul este prea aplatizat - hipermetropie de curburd; - fasciculul de raze focalizeaza in spatele retinei: - imaginea format este neclara = se corecteazi cu lentile convergente (biconvexe) (fig.16) Reflexul_pupilar fotomotor - irisul regleaza reflex (prin variatia diametrului pupilar) cantitatea de lumina proiectata pe retina; . Jumind puternica - se contracta fibrele musculare circulare ale irisului (inervaje de fibre nervoase parasimpatice); - pupila se micsoreazi = pupiloconstrictie = mioza; ‘ * — lumind slabd - se contractifibrele musculare radiare (inervate de fibre nervoase parasimpatice); - pupila se mareste = pupilodilatatie = midriaza. Acomodarea - este un proces automat de adaptare a ochiului pentru vederea clara a obiectelor situate intre punctul proxim si punctul remotum (fig.17) ~ Punctul proxim = punctul cel mai apropiat de ochi la care vederea clara a obiectului se face cu efort maxim de acomodare; - Punctul remotum (6 m) = punctul cel mai apropiat de ochi la care vederea clara a obiectului se face fir’ acomodare. in procesul de acomodare apar mai multe modificari: = = Fig, 15- Ochi miop |Acomodareacitre un obieet apropiat ———-* Acomodarea citre un abiect indeplrtat Fig. 16 - Ochi Hipermetrop imagine neclarz imagine clari imagine ngclard ine clad Fig, 17 - Acomodarea- rotirea interna a globilor oculari datorité contractiei muschilor extrinseci; - micsorarea pupilei; - contractia fibrelor circulare ale muschiului ciliar (inervate de fibre nervoase parasimpatice); - ligamentele cristalinului se relaxeaza; - puterea de convergenta a cristalinului creste. Adaptarea celulelor fotoreceptoare: - se realizeaza prin descompunerea pigmentilor fotosensibili sub actiunea luminii si refacerea pigmentilor la intuneric; - depinde de cantitatee de pigment fotosensibil din celulele fotoreceptoare si durata expunerii Jor fa lumin& sau la intuneric; ~ adaptarea la intuneric dureazi 30 - 40 minute; -adaptarea la lumina dureazi 5 minute. Mecanismul vederii cromatice - teoria tricromaticd Young - Helmholtz - consider’ © retina alcatuita din trei tipuri de celule cu conuri — ce contin pigmenti pentru culorile rosu, verde si albastru; © stimularea unei singure categorii de conuri determina senzatia culorii absorbite; © stimularea concomitenta si inegala a celor trei categorii de conuri da diferitele senzatii cromatice; * stimularea concomitenta si egal a celor trei categorii de comuri da senzatia de lumina alba; . * in ipsa stimuli luminoase se produce senzatia de negru. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE ALE ANALIZATORULUI VIZUAL BOLI CAUZE SIMPTOME, | PREVENIRE ] Cataracta = lovituris ~ pierderea vederiis = respectarea regulilor + opacifierea totala sau ~ diabet; - modificarea culorii de igiend a vederii; partialé a cristalinului = intoxicati; pupileis ~ varsta inaintata; ~ congenitale; ~ evitarea privitului + neutilizarea indelungat la echipamentului televizor; adecvat de catre muncitorii care lucreza la ~ folosirea ochelarilor temperaturi ridicate, de soare si a radiatii infrarogii ochelarilor de (tumatori, fabrici protectie la locul de de sticla). munca; Glaucomul (apa neagra)- | - atrofierea nervului_| cresterea tensiunit produce atrofierea nervului } optic; intraoculare; optic si ingustarea ~varsta inaintata; | - scdderea vederii pana la_ | + evitarea frigului, cdmpului vizual. + ereditate; pierderea ei; vantuluis - diaber; ~ cureri de cap violente; - boli vasculare; ~ rogeata in ochi ~ evitarea inotului in - miopie ape poluate. Conjunetivita = infectie virala ~ inflamarea $i inrosirea + inflamatie a conjunctivei conjunctivei globului globului ocular ocular; = Este 0 boali contagioasd - + senzatie de arsura la 2sSe transmite prin secretii nivelul ochilor gi care ajung pe maini, lcrimare; prosop, fafi de peri, - scurgere purulent’; - Netratat duce la orbire. méncarimi oculare. AUTOEVALUARE 1. Construiti patru enunturi afirmative, c4te doua pentru fiecare continut, utilizand limbajul stiintific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele continuturi: ~ Vedere scotopica - Vedere fotopica 2. Alcatuiti minieseuri intitulate: * Calea optica = Cauzele, simptomele aparitiei si preventia cataractei, " Cauzele, simptomele aparifiei si preventia glaucomului. = Cauzele, simptomele aparifiei si preventia conjunctivitei. in acest scop, enumerati cate sase nofiuni specific fiecirei teme alese. Construiti, cu ajutorul acestora, cate un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect si in corelatie notiunile enumerate. ANALIZATORUL ACUSTICO — VESTIBULAR. Urechea (fig.18) este formata din: -urechea externa - format din pavilionul urechii si conductul auditiv extern, wrechea medie ( camera timpanicd) - situati in osul temporal; ~ prezinta la exterior timpanu, iat spre interior Fereasta ovale si fereastra rotunda; = comunicd cu nasofaringele prin trompa lui Bustachio; - confine aer la presiune atmosfericd; ~ intre timpan si membrana ferestrei ovale se afla lantul de trei oscioare: ciocanul, nicovala si searita. - urechea internd - este format din labirintul osos in care se afla labirintul membranos; - labirintul osos: © confine perilimta: * — alcatuit din srei canale semicirculare, vestibul osos si melcul osos (cohleea); - — labirintul membranos: © contine endolimf; * alcatuit din canale semicirculare membranoase, vestibul membranos ( format din utriculd si saculd) i meleul membranos (canalul cohlear); + incanalele semicirculare, utricula si sacula se afla receptori vestibulari © — in melcul membranos se gisese receptori pentru auc. 26SEGMENTELE ANALIZATORULUI AUDITIV -ganglionul spiral Cort /organul lui Corti membrana vestibular fereasteé ovali— ‘membgana membrana fefeasta pass sanalul cohlear [aera celeste sr ganglionul: externe: seve s spiral celulede | % Cont suport\ 40 fF 9) ama spiratt Wea! nervul auditiv Fig. 19 — Anatomia cobleei si receptorii auditivi 1, Segmentul periferic (receptorul) (fig.19) - se afla in melcul osos (cohlee). Cohleea - este un canal osos risucit de dou’ ori si jumitate in jurul unui ax central — columela; = este imparfité de lama spirale osoasd, membrana bazilarti, membrana vestibulara in: - doud rampe: rampa vestibulard si rampa timpanicd care comunica prin helicotrem; - canalul cohlear — delimitat de membrana bazilard, membrana vestibulara si peretele extern al cohlecis - confine receptorii auditivi - in organul Corti. Organul Corti - situat intre fata intern a membranei bazilare si membrana tectoria; ~ format din: © celule de sustinere - delimiteaza tunelul lui Corti: © celule senzoriale auditive - prezinta la polul apical cili care strabat membrana reticulara, iar varful se inclaveaza in membrana tectoria. 2. Segmentul intermediar ( de conducere) - este format din patru neuroni: = primul neuron (protoneuronul, - este localizat in ganglionul spiral Corti din columela; - — dendritele sun: conectate cu celulele senzoriale; = axonii formeaz ramura acustica (cohlear) a nervului acustico - vestibular; - al doilea neuron (deutoneuronul) - situat in nucleii cohleari din punte; - al treilea neuron - se afta in ccliculul inferior din mezencefal; : - al patrulea neuron - se gaseste in corpul geniculat medial din metatalamus. 3. Segmentul central - se afl4 in girusul temporal superior. FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI ACUSTIC Urechea umana percepe sunete cu frecventa cuprinsi intre 16 - 20 000 Hz si intensitatea de 1 - 120 db (decibeli). Pavilionul capteazi undele sonore, conductul auditiv extern le transmite la membrana timpanici, care vibreaz8. Sistemul de oscioare transmite vibratiile la fereastra ovali de unde sunt preluate de perilimfa din rampa vestibulara si timpanica. Oscilatiile perilimfei determina si oscilajii ale endolimfei, deoarece membrana vestibular este extrem de subfire. Oscilafiile perilimfei determin’ deformarea membranei bazilare pe care se aflé organul Corti. Cilii celulelor avditive se indoaie fati de membrana tectoria gi se declanseazA un potential de actiune, transmis sub forma de impuls nervos, prin 27calea auditiva, la segmentul central, unde se transforma in senzatia de auz. La baza melcului se percep sunetele inalte, iar la varful acestuia se percep sunetele joase. SEGMENTELE ANALIZATORULUI VESTIBULAR 1, Segmentul periferic (receptorul) - este reprezentat de crestele ampulare si aparatul otolitic (macula) Crestele ampulare: © se afld in ampulele canalelor semicirculare membranoase; © confin celule de susfinere si celule senzoriale cu cili inglobati intr-» mas& gelatinoas (cupula); © mentin echilibrul in conditiile accclerafiilor circulare ale capului gi corpului (migcdtri in jurul axei orizontale,verticale, laterale). Macula (fig.20) ~ se afla in utriculd si sacula; - congine celule de susfinere gi celule senzoriale cu cili care se afla in contact o mast gelatinoasi, ce contine otoliti (cristale mieroscopice de carbonat de calciu); -permite menfinerea echilibrului in condi 2. Segmentul intermediar (ée Be ee conducere) - este maculasscules ream alcatuit din trei see neuroni: oto = primul neuron ino (protoneuronul) - se ool ana TOLL afi in ganglionul vestibular Scarpa; - dendritele sunt conectate cu celulele 7 endolin’s senzoriale; _membrat - axonii formeaza os celule ramura vestibulara a ee nervului acustico = vested) vestibular; ; = al 'dotiee Weeron Fig. 20 —Structura gi finetionareaunei macule (deutoneuronul) - se afl in nucleii vestibulari din bulbul rahidian; - al treilea neuron - se afl’ in talamus; 3. Segmentul central - se afla in girusul temporal superior. FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VESTIBULAR - cfind capul sti nemiscat otolitele apas’ asupra receptorilor maculari care trimit impulsuri nervoase spre segmentul central, informandu-| asupra pozitiei corpului; - efnd capul si corpul sufera accelerari liniare (inainte, inapoi sau late-al), otolitele sunt impinse in sens opus miscarii, Se declanseaza impulsuri nervoase care ajung la segmentul central si se declanseaza reactii motorii pentru corectarea pozitiei corpului si capului; = miscarile de rotatie antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare aflate in planul rotatiei respective. La nivelul receptorilor iau nastere potentiale de actiune care sunt transmise 28prin neryul vestibular pana la segmentul central. Canalele semicirculare orizontale si laterale informeazi asupramiscarilor in jurul axului vertical (rasuciri, intoarceri). Canalele semicirculare verticale informeaza asupra migcarilor in jurul axelor orizontale (sirituri, cZderi). NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SIPATOLOGIE A ANALIZATORULUI ACUSTICO- VESTIBULAR BOLT CAUZE SIMPTOME PREVENIRE Otita - micotice; Otita externdh ~respectarea regulilor ~ otita externd= | - bacteriene; ~ eczema acuta sau cronica. de igiend a urechii. infectia urechii | - virale. Otita medie externe; ~ durere; -otita medie ~ sediderea auzului; infectia urechii - febra, frisoane; medii. ~ stare generald proasti; ~ perforarea timpanului; - complicatii: meningite, encefalite. AUTOEVALUARE 1. Construiti patru enunturi afirmative, cate dou’ pentru fiecare confinut, utilizdnd limbajul stiintific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele ccnginuturi: © Utricula si sacula © Creste ampulare 2. Alcdtuifi minieseuri intitulate: * Segmentul periferic al anatizatorului acustic. = Segmentul intermediar si central al analizatorului acustic. Mecanismul auzului. * Segmentul periferic al analizatorului vestibular. + Segmentul intermediar si central al analizatorului vestibular. * Cauzele, simptomele aparitiei si preventia otitei. in acest scop, enumerati cate sase notiuni specifice fiecarei teme alese. Construiti, cu ajutorul acestora, cite un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect si in corelafie nojiunile enumerate, ANALIZATORUL CUTANAT Analizatorul cutanat contine receptorii tactili, termici, durerosi, de presiune si vibratorii, situati in piele. Pielea este formata din trei straturi: epiderm, derm, hipoderm (fig.21) Epiderml - — tesut__epitelial pluristratificat, keratinizat, agezat pe membrana bazala. Dermul - jesut conjunetiv den: - prezinti papile dermice. Hipodermul - tesut conjunctiv lax, cu : ; celule adipoase; 3 “mini = este rezerva de grisime imugchierectoral Pe Bland, Tw O88 subeutanata a organismului. fiului de par pa Fig. 21 ~ Pielea 29SEGMENTELE ANALIZATORULUI CUTANAT 1. Segmentul periferic (receptorul): a) Receptorii tactili: © corpusculii Meissner, corpusculii Merkel - sunt situati in derm; * corpusculii Golgi, corpuscv ii Ruffini, corpusculii Vater-Pacini - situati in hipoderm. b) Receptorii termici. © corpusculii Krause - in derm; © corpusculii Ruftini - in hipoderm. c) Reezptorii durerosi: ‘¢ terminatii nervoase libere - in epiderm, derm. 2. Segmentul de conducere - este reprezentat de cdile sensibilitdjii exterocept = conduc informatiile de la exteroceptorii tactili, termici, durerosi in scoarfa cerebrald, pentru formarea senzatiilor specifice; = au pe parcurs trei neuronis = conduc impulsuri prin fasciculele: a) spinotalamice - lateral - pentru sensibilitatea termica si dureroasa; = anterior = pentru sensibilitatea tactilé grosiera si protopatica; - prima! neuron - neuronul somatoserzitiv din ganglionul spinal; - al doilea neuron - in cornul posterior al miduvei spindrii; - al treilea neuron - in talamus. # se incrucigeaza la nivelul maduvei spintirii b) spinobulbare - pentru sensibilitatea tactila fin’; - primal neuron - neuronul somatoserzitiv din ganglionul spinal; - al doi'ea neuron - in nucleii Goll si Burdah din bulbul rahidian; - al treilea neuron - in talamus; «se incruciseazi la nivelul bu!bului rahidian. 3. Segmentul central — se a‘I& in girusul postcentral din lobul parietal - criile somestezice. FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI CUTANAT Sensibilitatea tactila find (epicriticd) - este determinat& de deforméari usoare ale tegumentului; = — zone cu sensibilitate mare sunt pulpa degetelor si tuzele. Sensibilitatea tactild grosierd (protopaticd) - este determinata de apasare; = receptorii sunt situati in profunzimea tegumentului. © Discriminarea tactilé - doui sau mai multe excitagii tactile aplicate simultan sunt receptionate numai dac& distanja dintre puncte este suficient de mare. Sensibilitatea termicd - este neuniforma pe suprafata tegumentului; = receptorii pentru rece sunt mai numerosi decat cei pentru cald; = intensitatea senzatici depinde de marimea suprafetei excitate si de difereata de temperatura dintre tegument si excitart. Sensibilitatea dureroasa - este determinat de excitanti care produc leziuni celulare; = zone cu sensibilitate mare: degete, buze, varful limbii; - durerea tegumentara se manifest cu o mare capac tate de discriminare; = algoreceptorii sunt mai rari in viscere: = durerea visceral nu se poate localiza precis. 30NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE A ANALIZATORULUL CUTANAT BOLI | CAUZE | SIMPTOME PREVENIRE | Herpesul-boaliia | - virale; | - erupfie de mici ~ baie general regulatt; pielii sia | basicute pline eu lichid; | - spalarea pe maint cu apa si spun inainte | mucoaselor - eroziunis de masa gi dupa felosirea toaletei; ~ senzajie de arsura si__| - folosirea prosopului individual; | mancarime. - evitarea contactului direct cu persoanele bolnave. AUTOEVALUARE 1. Construii patru enunfuri afirmative, cate doua pentru fiecare continut, utilizand limbajul stiintific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele conginuturi: = Receptorié tactili * Receptorii termici * Receptorii durerosi 2. Aleatuigi_ un minieseu incitulat: = Cauzele, simptomele aparitiei si preventia herpesului. in acest scop, enumeraji sase notiuni specifice teme alese. Construiti, cu ajutorul acestora, un text coerent, format din trei-patru fraze, fSiosind corect si in corelatie notiunile enumerate. GLANDELE ENDOCRINE HIPOFIZA - GLANDA PITUITARA . Localizare (topografie). Este =o § localizaté la baza creie-ului, in saua €& a are 3 | Creierul Mare turceascd a osului sfenoid (fig.22) | 2 LL | . Structuré: Are trei lobi: anterior, : intermediar si posterior. Ls : Hi lamus Hipofiza este legati de baza Hipotiza hipotalamusului prin tija _pituitara.Tija pituitara este alcdtuita din: - sistemul port - hipofizar, alcétuit din vase de singe dispuse intre hipo:alamus si lobul anterior al hipofizei; are rol in transportul hormonilor de la hipotalamus la adenohipofiza; - tractul hipotalamo - hipofizar, alcituit din fibre nervoase dispuse intre hipotalamus gi lobul posterior al hipofizei; are rol in transportul hormonilor de la hipotalamus la “obul posterior al hipofizei. LOBUL ANTERIOR (ADENOHIPOFIZA) produce: = hormoni care controleazé activitatea altor glande endocrine - glandulotropi: tirotropina, corticotropina, hormonul luteinizant si hormonul foliculostimulant. - hormoni non - glandulotropi: hormonul somatotrop, prolactina, Cerebel ‘Trunchi cerebral Fig, 22—Hipofiza Hormonii glandulotropi: 1. tirotropina (TSH): - controleazii cresterea 5i dezvoltazea glandei tiroide: 31- stimuleaza secretia de hormoni ai glandei tiroide. 2. corticotropina (ACTH): = controleaza cresterea gi dezvoltarea glandelor corticosuprarenale; - stimuleaz& secrefia giandelor corticosuprarenale. hormorul luteinizant (LH) ~ determin: - la femei ovulatia si aparitia corpului galben; = Ia barbaji stimuleaza secretia de hormoni masculini (androgeni, testosteron).. 4. hormonul foliculostimulant (FSH) — determina: - la femei cresterea si maturarea foliculilor ovarieni si secretia de estrogeni (hormoni sexuali ferninini); - la’ barbati stimuleazi spermatogeneza (producerea spermatozoizilor), la nivelul tubilor semin:feri ai testiculelor. Hormonii non - glandulotropi: 1. hormonul somatotrop (STH): - are rol in cresterea si dezvoltarea organismului, prin stimularea cresterii oaselor lungi, dezvoltarea masei musculare, dezvoltarea organelor interne (viscere); - _ stimuleaza sinteza de proteine; - are efect hiperglicemiat; determin’ mobilizarza acizilor grasi din depozitele lipidice. Hiposeeretia de STH, determin8 la copii nanismul hipofizar - piticismul hipofizar, caracterizat prin: talie (inaljime) redus4, dezvoltare fizica redusi, dar armonioasa si dezvoltare psihicd normala. Hipersecretia de STH, determina la copii, gigantismul caracterizat prin crestere exagerati in inaltime (peste 2 metri) Hipersecretia de STH, determin’ la adult acromegalia, varacterizat’ prin crestere exagerat&i a mainilor, a oaselor fefei, 2 mandibulei, limbii si buzelor, a unor viscere (organe interne). 2. prolactina stimuleaza: + secretia lactat’; + dezvoltarea glandelor mamare. LOBUL INTERMEDIAR (MIJLOCIU) Produce hormonul melanocitostimulator (MSH) - stimuleaz& sinteza de melanin’, in melanocite, cu rol de pigmentare a pielii LOBUL POSTERIOR (NEUROHIPOFIZA) Contine un depozit de hormoni , produsi de nuclei hipotalamici anteriori, Hormonii produsi se numesc neurosecretii sau neurohormoni. Ei sunt: 1. Hormonul antidiuretic (ADH)! vasopresina: - determina reabsorbtia apei la nivel renal; ~ are efect antidiuretic, prin micsorarea cantitatii de urina eliminata; - creste tensiunea arterial cfnd se afl in cantitai mari, de aceea se numeste vasopresin’. Hiposecrefia de ADH, determina diabetul insipid, caracterizat prin poliurie (climinarea unei cantitati mari de urina), polidipsie (consumarea unei cantitafi mari de apa), hipotensiune (scAderea tensiunii arteriale). 2. Ocitecina stimuleaza: - — contracfia uterului la gravide in perioada travaliului, ducdnd la expulzia ftului: - eliberarea laptelui din glandele mamare. 32TIROIDA = Localizare: este situaté in partea anterioara a gatului, intr-o loja fibroasd (fig.23) = Structurd: are doi lobi, uniti printr-un istm. =Hormonii tiroidieni: tiroxina $i triiodotironina Aetiunile hormonilor tiroidien: au efect calorigen, manifestat prin oresterea metabolismului bazal; ~ au rol in cresterea si dezvoltarea organismului, in Special a sistemului nervos; ~ determina descompunerea proteinelor si cresterea eliminarilor de azot; ~ determina hiperglicemie; ~ stimuleaza lipoliza (descompunerea lipidelor); ~ produc iritabilitate si neliniste; ~ stimuleaza activitatea gonadelor; Hiposecrefia tiroidiand determina la copil nanismul_tiroidian, caracterizat pri indltime redusd, dezvoltare fizic& si psihicd redusi (cretinism), defecte ale dintilor, deformari ‘soase, Hiposecretia tiroidiand determina la adult mixedemul, caracterizat prin: crestere in greutate, senzatie permanent de frig, edem mucos, piele uscat& si ingrosata, ciderea parului, scaderea capacitatii de concentrare si invatare. Hipersecretia tiroidiana determina la adult boala Basedow-Graves (gusa exofialmicd), caracterizaté prin: slabire accentuatd, iritabilitate, neliniste, hipertensiune, hiperfagie (cresterea poftei de méncare), gusi, ochi exoftalmici (iesiti din orbite). Lipsa iodului din alimentatie produce gusa endemicd, care se caracterizeaz’ prin: hiposecrefie tiroidiana, insoyita de marirea glandei. Un rol important in alimentatie il are sarea jodata, deoarece este o sursi de iod, care este necesar formarii hormonilor tiroidieni. Fig, 23 ~ Tiroida PANCREASUL ENDOCRIN - Localizare: in cavitatea abdominala, in spatele stomacului (fig.24) - Structura: este alcatuit din celulele insulelor Langerhans, formate din: ~celule alfa care produc glucagon; - celule beta care produc insulina. Actiunile hormonilor pancreatici: 1. Insulina: Se j © Este principalul —_-hormon ie ee hipoglicemiant al organismului, deoarece: ~ stimuleaza patrunderea glucozei in fesutul muscular gi tesutul adipos; - _ intensificd consumul de glucoza la nivel celular; - _ stimuleazi glicogenogeneza hepatica (formarea de glicogen din glucoza); - determina lipogeneza (formarea de lipide) din glucoza. ¢ — Lanivelul metabolismului proteic, stimuleaza sinteza proteinelor. Hiposecretia de insulind determin’, diabetul zaharat, caracterizat prin: 33- hiperglicemie (cresterea glicemiei peste valorile normale); = poliurie (climinarea unei cantitifi mari de urind); = polidipsie (consumarea unui volum mare de lichide); - glucozurie (prezenta glucozei in urina) ; - polifagie (consumarea unei cantitati mari de alimente); = sc&derea in greutate; ~ stare de apatie; Hipersecrefia de. insulind determina hipoglicemie, scdderea forfei musculare gi chiar pierderea cunostinei si apatisia stirii de coma. 2. Glucagonul: Este principalul hérmon hiperglicemiant, deoarece: - stimulzaza glicogenoliza (descompunerea glicogenului in glicoz4), numai la nivel hepatic, nu si muscular; ~ stimuleazd gluconeogeneza (formarea de glucide din aminoacizi), GLANDELE SUPRARENALE, ~ Localizare: sunt situate la polul superior al rinichiului (fig.25) ~ Structuré: sunt alcatuite din doua formatiuni: corticosuprarenala si medulosuprarenala. Corticosuprarenala este dispusd la periferia glandei si produce urmitoarele grupe Glande suprarenate de hormoni: glucocorticoizi, mineralocorticoizi si sexosteroizi A. Hormonii_glucocorticoizi sunt reprezentati de corfizol. Ei determina urmitoarele actiuni - stimuleaz’ gluconeogeneza (sinteza de glucozi din aminoacizi) i iperglicemie; - la nivelul metabolismului_proteic Rinichi determina cresterea excretiei de azot; = la nivelul metabolismului lipidic produce activarea lipolizei (descompunerea lipidelor) Fig. 25 ~ Glandele suprarenale Glucocorticoizii sunt utilizaji pentru tratarea unor afectiuni, ei avand rol antiinflamator. B. Hormonii_mineralocorticoizi sunt reprezentati de aldosteron care determina la nivelul tubilor colectori si distali ai nefronului: - cresterea reabsorbfiei apei si a sodiului; = cresterea eliminarilor de potasiu si hidrogen. fin acest fel, aldosteronul determina diminuarea cantitéii de urini si cresterea aciditatii acesteia, C. Hormonii sexosteroizi au actiune asemanatoare cu cei produsi de gonade. Contribuie la eparitia si mentinerea caracterelor sexuale secundare. Acestea diferenfiazi cele doud sexe la pudertate. © Medulosuprarenala reprezint& partea mijlocie a glandei. Produce hormonii: adrenalina si noradrenalina. Acesti hormoni au urmatoarele efecte: 34- la nivelul sistemului cardiovascular produce:tahicardie (accelerarea_batailor inimii), vasoconstrictie si hipertensiune; ~ la nivelul sistemului digestiv produce: relaxarea musculaturii netede, contractia sfincterelor, inhibarea secretiilor digestive; -produce glicogenoliza si hiperglicemie Adrenalina actioneazi in special pe metabolismul energetic, iar noradrenalina are actiuni vasculare mai intense. Acesti hormoni se mai numese catecolamine si au efecte similare cu efectele stimulatii sistemului nervos simpatic. GONADELE Gonadele sunt glande mixte si sunt reprezentate de ovar si testicul. Functia endocrina a testicului a. Localizare testicul in regiunea inghinali, 5. Siructurd: confine tubi seminiferi care produc spermatozoizi si celule interstitiale Leydig ce produc hormonul sexual masculin, numit testosteron (fig.26) Efectele testosteronului. - stimuleaz cresterea si dezvoltarea organelor genitale masculine; - asiguri dezvoltarea si menjinerea caracterelor sexuale _secundare (dezvoltarea scheletului si a masei musculare, _pilazitatea,ingrogarea vocii, distribuyia grisimii de rezerva); - determin’ dezvoltarea_masei musculare (anatolizant proteic). Fig, 26-Testculul J Funetia endocrina a ovarului © Localizare ovar: in regiunea pelviand. © Structurd: confine 0 zona cortical, unde sunt prezenti foliculii ovarieni care produc hormonii sexuali feminini si o zon medulara, format din jesut conjunctiv lax, vase de sange si nervi (fig.27) © Hormonii secretati de ovarul endocrin sunt: estrogenii si progesteronul Hormonii estrogeni sunt sintetizati de: celulele foliculului ovarian, in timpul maturarii; corpul galben; placenta, in timpul sarcinii. Efectele estrogenilor: - — stimuleazé proliferarea mucoasei. si musculaturii uterine; - _ stimuleazZ dezvoltarea glandelor mamare; - stimuleaz& dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femei. Progesteronul este sintetizat de: - corpul galden; - _ placenti, in timpul sarcinii; 35= glandele corticosuprarenale. Efectele progesteronului: - actioneazi asupra mucoasei uterine, determinand modificari secretorii care o pregaitesc pentru nidatie (fixarea celulei ou). DISFUNCTI ENDOCRINE GLANDA | HORMON | DISFUNCTIE | BOALA SIMPTOME ENDOCRINA (MANIFESTARD HIPOF STH Hiposecretia la | Nanism ~talie (indlime) redus& copii hipofizar -dezvoltare psihicd normal i (piticism) Hipersecrejiala | Gigantism | -crestere exagerat& in indltime copil | Hipersecrejia la | Acromegalie | -cresterea extremitafilor adult -cresterea volumului viscerelor (organe interne) ‘ADH Hiposecrefia | Diabet insipid | -poliurie -polidipsie -hipotensiune -dezechilitru mineral TIROIDA Hiposecretia Nanism -talie (inalume) redusa_ TIROXINA | lacopil tiroidian -inapoiere mintala TRIIODO- (cretinism -gush TIRONINA gusogen) -deformari ale oaselor ti dintilor ~intérziere in dezvoltarea gonadelor Hiposecretiala | Mixedem -cresterea in greutate | adult -reactii fizice gi psihice intarziate -gusi -eliderea pirului -picle uscata si ingrogati -intolerants la fri | Hipersecretia la | Boala “scidere in greutate | adult Basedow~ | -gusa Graves -ochi exoftalmici (bulbucati) (gusa -intoleranti la cdldurd exoftalmica) | -polifagie PANCREASU | INSULINA | Hiposecretia Diabet zaharat | -poliurie L ENDOCRIN | -polifagie -glucozurie | -hiperglicemie | -sciidere in greutate AUTOEVALUARE 1. Construiti patru enunfuri afirmative, céte dou pentru fiecare confinut, wilizind limbajul stiintific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele continuturi: - Diabetul insipid - Diabetul zaharat 2. Ale&tuiti minieseuri intitulate: ~ Adenohipofiza - Hormonii glandulatropi - Neurohipofica - Corticosuprarenala 36- Medulosuprarenala - Hormonii tiroidieni - Pancreasulendocrin - Disfunctii hipofizare ~ Acfiunile hormonilor pancreatici si tiroidieni asupra metabolismului glacidelor ~ Disfuncfii tircidiene in acest scop, enumerati cate sase notiuni specifice fiecirei teme alese. Construiti, cu ajutcrul acestora, céte un text coerent, formet din trei-patru fiaze, folosind corect si in corelatie notiunile enume SISTEMUL OSOS Migcarea se realizeaza prin ee intermediul sistemului osos - partea pasiva si sistemului muscular - partea activa a aparatului locomotor. Totalitates oaselor legate intre ele prin articulajii formeazd scheletul corpului, care cuprinde peste 200 de oase. SCHELETUL (fig.29) ALCATUIRE Dupa regunile corpului se disting: scheletul capului, scheletul trunchiului si scteletul_ membrelor superioare si inferioare. 1, SCHELETUL CAPULUI (fig,28) este format din 22 de oase si cuprinde: neurocraniul, viscerocraniul a) Neurocraniul - cutia craniand, formati din 8 oase late care adapostese encefalul din care: © 4 neperechi: - osul frontal (osul fruntii); = osul etmoid si sfenoid asezate la baza cutici craniene; - osul occipital (osul cefe:); © 2 perechi: - oasele temporale (oasele tamplelor); - oasele parietale (casele boltii craniene). b) Viscerocraniul - este format din 14 oase din care: * 2 oase nepereche: - osul vomer; - osul maxilarului inferior - mandibula; © 6 oase pereche: - oasele maxilare; ~ oasele palatine; - oasele nazale; - oasele lacrimale; - oasele zigomatic - oasele cometele nazale inferioare 2, SCHELETUL TRUNCHIULUI cuprinde: coloana vertebrala, coastele gi sternul. 37a) Coloana vertebral (fig.30) este formati din 33 - 34 vertebre articulate prin discurile iniervertebrale. Cuprinde 5 regiuni: Auta) - cervical, formati din 7 vertebre; | ‘Axis(C2) a vets = toracala, formata din 12 vertebre; | a (cicp | -lombari, formati din 5 vertebre; | \ - sacrali, format din 5 vertebre; | - coccigians, format din 4 - 5 vertebre Veneine | 7 toracice luse. ( cri | Prezinta 4 curburi fiziologice: 1 ) - lordoza cervical si lordoza lombara, Ll 5 cu convexitatea dispusi posterior; 4 ies - cifoza toracald si cifoza sacrali, cu : lombare (tis | concavitatea dispusi posterior. Ls ea b) Coastele sunt in numar de 12 aeru($1-S|perechi, sunt oase late si se impart in: Coccis. | - coaste adevarate - primele 7 perechi Vedere Iateali Vedereanterioari._Vedere postrioars de la I - VII care se articuleaz direct cu stemnul prin cartilajele costale Fig.30— Coloana vercbra proprii; = coaste false - urmitoarele 3 perechi VIII - X care se articuleaza indirect cu stemul prin cartilajul celei ée a 7 - a coaste; = flotante - ultimele 2 perechi XI - XII care nu se articuleaza cu sternul. ©) Sternul: ~~ este Gs lat; - format din corp, manubriu si apendice xifoid; - se articuleazai cu claviculele si primele 7 perechi de coaste. Sternul, coastele si regiunea toracala a coloanei vertebrale, formeaza cutia toracicat 3, SCHELETUL MEMBRELOR este format din scheletul centurilor si scheletul membrelor propriu - zise. a) Scheletul membrelor supérioare cuprinde: © centura scapular care leaga oasele membrelor superioare de scheletul trunchiului si este format din: = omoplat - scapula; = clavicula, © scheletul membrului liber propria - zis format din = scheletul brafului - humerus; = scheletul antebraqului - radius yi cubitus; = scheletul mainii - 8 carpiene, 5 metacarpiene si 14 falange; b) Scheletul membrelor inferioaré cuprinde:~ centura pelviana care leaga scheletul membrului inferior de cel al trunchiului si este format din: = 2oase coxale, care impreund cu osul sacrum si caccisul formeaz bazinul, scheletul membrului liber propriu - zis format din: - _ scheletul coapsei - femur; - — scheletul gambei - tibie si fibula (peroneul); = scheletul piciorului - 7 tarsiene, 5 metatarsiene si 14 falange; = rotula (patela) osul genunchiului. 38ROLUL SISTEMULUI OSOS ‘Ssstemul osos indeplineste functii importante pentru viafa organismului: + asigura stafiunea bipeda a omului; dau forma caracteristica corpului; reprezinta locuri de insertie pentru muschi; formeazi cavititi de protectie: - cutia craniana, ad&posteste encefalul; ~ canalul vertebral, adposteste miduva spindrii: - cutia toracica, adaposteste inima, plimanii, vasele mari; - bazinul, adiposteste organe ale sistemului digestiv, excretor si reproducator, * — constituie depozit de sdruri minerale; © prin madvva rosie contribuie la formarea elementelor figurate ale sangelui; * oasele reprezinti parghiile cu rol in migeare. CRESTEREA iN LUNGIME $I GROSIME A OASELOR, 1) Crestere: lungime: - caracterizeaz oasele lungi (exemplu: femur, tibie, radius, | Coloanicucifoza — Coloand normala ulna); - se realizeazi cu ajutorul cartilajelor de crestere, situate la limitele dintre diafza si epifiza; = asiguré formarea de {esut osos nou spre diafizi prin osificarea de cartilaj 2) Cresterea in grosime: ~ caracterizeaza toate formele de oase: lung, late, scurte; ~ se realizeazA prin activitatea periostului - membrana conjunctiva situaté la exteriorul osului care asigurd formarea de {esut csos nou prin osificare de membrana. Fig31-Cifoza Cresterea oaselor depinde de factori endocrini, de prezenta vitaminelor (A, C, D), de o alimentatie bogatd in calciu gi fosfor. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE 1. DEFORMARILE OSOASE pot avea cauze diferite: = suprasolicitari in timpul unor activitati: = incaltaminte stramta; = statul indelungat in picioare; - finut incorecta a corpului timp indzlungat. a) cifoza (fig,31) — caracterizati prin accentuarea curburii toracale a coloanei vertebrale (cocoasa).. Cauza — finuta incorecté a corpului_ timp ‘indelungat. Mai des intélnité la ceasornicari, cizmari, ciclisti, persoane care muncesc stand in pozitie aplecata. b) scolioza (fig.32) — consti in devierea laterald a coloanei vertebrale, rezultatul fiind o asimetrie a trunchiului, caracterizati prin. ridicarea unui umér si coborarea celuilalt, Cauza — pozitia incorecti a corpului. vertebrale. ©) lordoza (fig.33) - caracterizati prin accentuarea concavitatii curburii lombare a coloanei Fig.32 Scotioza 4) piciorul plat — apare in timpul cresterii oaselor deoarece nu se formeazi bolta piciorului, contactul piciorului se face pe toati talpa 39Cauza - statul in picioare timp indelungat; -folosirea unei_—_incalyaminte necorespunzatoare 2. FRACTURILE constau jin ruperea sau fisurarea oaselor, Pot fi: - fracturi inchise, daca pielea riméne intact; - fracturi deschise, daci sunt afectati muschii si piclea, iar capetele osului ies la exterior. ‘Cauze — politraumatisme, accidente. Manifestari — durere, echimoze (vanatai), deformarea regiunii, scurtarea regiunii 3. ENTORSELE se caracterizeaza prin intinderea sau ruperea ligamentelor intr-o articulatie. Cauze — miscaribruste, ~ necontrolate, traumatisme. Manifestiri — dureri locale, echimoze, umflaturi ale articulatiei. 4. LUXATIILE se caracterizeazi prin dslocari ale clementelor componente ale unei in special a suprafetelor osoase articulare. Pot fiz - luxatii traumatice — datorate unui traumatism (exemplu, ciderea pe cot poate produce luxatia umarului): - — luxatii patologice — datorate uncr infectii; - — luxajii congenitale ~ indivizii se nase cu ele. Prevenire: regim alimentar bogat in vitamine si s8ruri minerale; exercitii fizice: regim alimentar bogat in vitamine si sruri minerale; respectarea regulilior de protect.e a muncii si de circulatie. SISTEMUL MUSCULAR PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHI Si Dupa regiunile corpului, | Seg mugchii sunt grupati in: 1. Mujehii—_capului; 2. Muschii gatului; 3. Muschii trunchiului; 4, Muschii membrelor. 1, MUSCHI CAPULUI sunt: a. Musel cutanafi: = frontal; - occipital; ~ muschii erupati in jurul orificiilor: nazale, orbitale, auditive. imicii ~ Rol in determi- narea expresiei fetei. b) Muschii masticatori: - maseteri; Fig.34- Principalete grupe de muschi somatici 40- temporali. ©) Muschii timbii d) Muschii extrinseci ai globului ocular: - drept superior si drept inferior; - drept extern si drept intern; - oblic superior si inferior. 2. MUSCHI GATULUI sunt: - pielosul gatului; -sternozleidomastoidienii; -hioidienii. 3. MUSCHI TRUNCHIULUI su: a) Muschi spatelui si ai cef ~ trapez; - dorsa’; -ai sanjurilor intervertebrale. b) Muschii toracelui: - pectoralii; = dintati; ~ intercostalii, + diafragmul ¢) Muschii abdomenului: ~ drepyi abdorinali; - oblici externi; - oblici interni. 4, MUSCHII MEMBRELOR © Muschii membrelor superioare sunt: a) Muschii umarului - deltoidul; b) Muschi bragului - biceps si triceps brahial; ©) Musehii antebrafului - flexori si extensori ai degetelor, pronatori si supinatori ai antebrafului; 4) Musehii mainii, ey _______ er membrelor inferioare ober th niece sunt: SOTRACTA ESCM SCHELE ee TIPURI DE CONTRA a) Musehii fesieri - in jurul articulatiei coxo — femurale, b) Muschii coaps ~ muschiul croitor; ‘aie - muschiul cvadriceps femural; cons - muschiul biceps femural; | - muschii adductori ai coapsei. = ©) Musehii gambei: - muschiul triceps sural alcdtuit din muschii gastrocnemieni si solear; - muschiul extensor ai degetelor, ss ' flexori ai degetelor; Fig35- Tipuri de contractii musculare + -muschiul pronatori si supinatori ai picioralui. d) Muschii plantei: - mugchiul flexori si extensor ai degetelor. TIPURI DE CONTRACTII (fig.35) Muschii_sunt organe active ale miscarii care asigura tonusul, postura, echilibrul, mimica gi migearile voluntare. CONTRACTIILE IZOMETRICE ‘se caracterizeazi prin: 41- musckiul nu igi modifica dimensiunile, ci starea de tensiune din mugchi; ~ energia este transformata in cildurd = nu realizeaza lucru mecanic; ~ sunt caracteristice musculaturii posturale care asiguré stajiunea bipeda a corpului. * CONTRACTILE IZOTONICE se caracterizeaza prin: - muschiul se scurteaza si se produce miscarea; - tensiunea rimane aceeasi; - realizeazi lucru mecanic; - sunt caracteristice majorititii mugchilor membrelor (exemplu - prin contractia musculaturii membrelor inferioare se realizeaz mersul).. © CONTRACTIA SIMPLA sau secusa musculard se objine daca se aplic’ muschiului o excitafie unica, de scurta durata, declansat& de o singurd stimulare a muschiului. * CONTRACTILE FUZIONATE sunt de mai multe tipuri: a) tetanos incomplet; b) tetanos complet; ¢) tonus muscular. a) TETANOSUL INCOMPLET - se cbfine prin aplicarea repetitiva a stimulilor cu freevenfa joasa; - graficul inregistreaza un platou dinfat care exprimi sumarea incompleti a secuselor. b) TETANOSUL COMPLET ~ se obfine prin aplicarea repetitiva a stimuluilor cu frecvenfé mai mare; - graficul inregistreaza un platou regulat, exprimind sumarea totala 1 secuselor. ©) TONUSUL MUSCULAR - reprezinta starea de contractie permanenta, dar partiala a musculaturit - este rezultatul unor impulsuri nervoase care provin de la maduva si care stimuleaza alternativ fibrele musculare. ‘Are rol in: - _ termoreglare: mentinerea tonusului postural (pozitia corpului); expresia fefeis usureaza declansarea contractiilor musculare. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE ‘CAUZE SIMPTOME | PREVENIRE ~ activitate fizicl dezorganizata; | - dureri musculare; jozarea MUSCULARA | - stress: ~ scfiderea forjei efortului - scade randamentul energetic; | musculare; muscular; ~ acumulare de acid lactic, lipsa | - scaderea excitabilitayii | - evitarea oxigenului, scdderea substanfelor | musculare; sedentarismuluis mactoergice (ATP), a glucozei la | - disparitia fazei de + tratarea unor nivelul placii motori:. relaxare; boli endocrine; ~ instalarea contracturii | - stil de viata musculare, echilibrat, INTINDERI $1 _| - eforturi musculare “intense ~ dureri locale; = Fepaus; RUPTURI (frecvente la sportivi); ~ echimoze gi tumefierea | - regim de viati MUSCULARE _ | - intinderea musculara - zonei afectate; echilibrat; contractie excesiva amuschiului | - varsituri si colaps in | - tratament peste limita de elastivitate; cazuti grave chirurgical in cazuri ~ ruptura musculard; ruperea grave ‘muschiului sau a tesntului conjunctiv adiacent. we a2AUTOEVALUARE 1, Construifi patru enunturi afirmative, céte doua pentru fiecare continut, utilizénd limbajul stiintific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele continuturi: = Cresterea in lungime si in grosime a oaselor; * Tipuri de contractii musculare 2. Alestuifi minieseuri intitulate: = Scheletul si muschii_membrelor superioare Scheletul si muschii_membrelor inferioare - Scheletul si muschii trunchiului - Scheletul si muschii capului - Notiuni de patologie a sistemului 00s $i muscular In acest scop, enumerafi cate sase notiuni specifice fiecarei teme alese. Construiti, cu ajutorul acestora, cate un text coerent, format din trei-patru fiaze, folosind corect si in corelatie notiunile enumerate. 2. 2, FUNCJHILE DE NUTRITIE Funetiile de nutritie - realizeazi schimburile de substanfe dintre organism si mediu, precum si transformatrile din interioral organismului - se realizeaz prin urmatoarele procese: digestia, (fig. 36), circulatia, respiratia si excretia. DIGESTIA $I ABSORBTIA Glande salivare Ficat Vecies biliar Duoder Colon travers. Colon ascendet Apendice. vermiform Orifictu anal Fig, 36 ~ Sistemul digestiv Sistemul digestiv componente: - tub digestiv; - glande anexe. Tubul digestiy - format din: - cavitatea bucalé~ conjine limba - organ musculos, cu rol in: ~ vorbire; - masticatie; - deglutitie; a - sensibilitatea gustativa. dingii - organe dure, cu rol in: - masticatie; ‘ ~ vorbire. _faringele - conduct musculo - membranos; - loc de incrucisare a cdi digestive cu cea respiratorie; - comunica anterior cu fosele nazale, cavitatea bucali, laringele: - comunicé lateral cu urechea medie; - comunica inferior cu esofagul. esofagul - organ musculo - membranos; - situat posterior fata de trahee; - rol in deglutiie. 4Bstomacul - situat in abdomen, in loja gastric’; - este organ cavitar; = comunica cu esofagul prin orificiul cardia si cu duodenul prin orificiul pilor; - format din: fornix (fundul stomacului), corp, antru, canal pilorie; - in mucoasa stomacului se gasesc glandele gastrice ce secret sueul gastric. = intestinul subjire - se intind de la pilor la valvula - ileocecala; - are trei segmente: duodenul, jejunul si ileonul; - duoderul - portiune fixa.- cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului; - jejunut si ileonul - portiuai mobile; - in mucoasa intestinal se afld glande care secret suc intestinal yi mucus; - pe suprafaja mucoasei initestinale se afla vilozitiile intestinale. © vilozitatea intestinaldé - aledtuita din: - epiteliu simplu cilindric - cu enterocite - celule cu microv' jesut conjuictiv lax; vase de sdnge - arteriola, capilare, venula; capilar limfatic - chilifer central; - fibre musculare netede; = rolul vilozitatilor: de marire a suprafejei de absorbtie. = intestinul gros ~ se intinde de la valvula ileocecala pana la anus; = mucoasa intestinului gros este lipsita de vilozitati intestinale, iar celulele sale secret mucus; - aleituit din cee, colen gi rect; - cecul - se continua cu apendicele vermiform; - colonul- cu segmen‘ele: ascendent, transvers, descendent si sigmoid; = rectul - se continua cu canalul anal ce se deschide prin anus. Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: glandele salivare, ficatul si pancreasul, = Glandele salivare - parotide, subling 1ale, submandibulare; = sunt situate in vecinaitatea cavitatii bucale; = sunt glande acinoase care secreta saliva. - Ficatui - situat in cavitatea abdominala, sub diafragm, in loja hepatica; = are o secretie exocrin’ - bila - care se elimina in perioadele digestive in duoden, iar in timpul perioadelor interdigestive este depozitata in vezicula biliara; = este alcatuit din lobi, segmente si lobuli. © Lobulul hepatic - este unitatea structural si functionala a ficatului: - aledtuit din: hepatocite (celule hepatice), capilare sanguine, canalicule biliare, tesut conjunctiv; - Pancreasul - gland& mixta; ~ iat retroperitoneal, inapoia stomacului; - alcatuit din cap, corp, coada; = partea exocrind secret sucul pancreatic care este eliminat in duoden. TRANSFORMARI FIZICO-CHIMICE ALE ALIMENTELOR iN TUBUL DIGESTIV Digestia reprezinta totalitatea transformarilor suferite de alimentele ingerate - transforma substantele organice complexe in substante organice simple, solubile, absorbabile, numite nutrimente. in tubul digestiv alimentele sufera transformari mecanice, fizice si chimice. Tansformarile mecanice: - masticatia; - triturarea; 44- — deglutita Transformarile fizice: - inmuierea alimentelor; - dizolvarea substantelor hidrosolubile; = emulsionarea grisimilor. Transformarile chimice. - transformarea substanjelor alimentare complexe in substante organice simple sub actiunea enzimelor digestive. © Enzimele digestive: - sunt componente ale sucurilor digestive: - sunt substanje organice care actioneazi numai asupra anumitor substante organice alimentare; - —unele enzime sunt secretate sub forma inactiva si devin active in prezenta anumitor substante. © Categorii de enzime digestive: - enzime glicolitice (amilolitice) - transforma ghicidele in monozaharide glucoza fructoz’, galactoza - _ enzime lipolitice - transforma lipidele in glicerind $i acizi grasi: - _ enzime proteolitice - transforma proteinele in aminoacizi. DIGESTA BUCALA in cavitatea bucala alimentele suferd modificari mecanice, fizice gi chimice. Masticatia - proces prin care alimentele solide si semisolide sunt prelucrate mecanic prin taiere, zdrobire si triturare prin patticipareamandibulei, muschilor _masticatori, dinfilor, buzelor, limbii, obrajilor. Saliva - este produsul glandelor —salivare si actioneazi in cavitatea bucala; = roluri: — inmuierea alimentelor, solubilizarea unor constituenti alimentari, vorbire, protecjie _antibacteriana (prin lizozim), formarea bolului alimentar, deglutitia; = conjine —enzima glicoliticd amilaza salivard (ptialina) care hidrolizeaza amidonul preparat. Deglutitia - — totalitatea proceselor prin care bolul ‘Amidon prepart | __@mets_ tort] ier, copt) saliva ‘fn urma acestor wansformati: masticatie Alimentele ingerate a a] Boluri in cavitatea bucala apiepesen ane alimentare — sina Proteine | Ba ‘Albumoze i [spiaiele | = * | peptone Cazeinogen eee Paracazeinat de owl. |. ca camaro gelatnaza Gelatina Gelatina Smanares 17 rate nebenaee Lipide emulsionate din Iipaza gastrica ‘Acizi grag gi lapte, fig, ous se Henna wah 45alimentar, format in cavitatea bucala, striate faringele si esofagul, ajungand in stomac; - are loc in trei timp: bucal, faringian, esofagian. DIGESTIA GASTRICA Digestia gastricd este rezultatul activititii secretorii si motorii a stomacului. Activitatea secretorie — consti in secretia de suc gastric, produs de glandele gastrice. ‘Sucul gastric ~ confine api, substante anorganice ( HCI; cloruri de Na, K; fosfati de Ca, Mg) substanje organice (enzime, mucus); = rolul HCI: activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric, stimuleazi evacuarea gastric’, actiune entiseptica; = confine enzime proteolitice: - pepsinogenul inactiv devine pepsina activa, labfermentul, gelatinaza si lipolitice — lipaza gastric’. Activitatea motorie - este asigurati de doua tipuri de contractii: tonice si peristaltice. ~ _ miscarile tonice prin care stomacul se umple cu alimente; - _ miscérile peristaltice prin care alimentele se amestec& cu sucul gastric si se formeaza chimul gastric care se evacueazi lent si fractionat in duoden. DIGESTIA INTESTINALA Digestia intestinala este rezultatul activititii secretorii si motorii a in‘estinului subjire. Activitatea secretorie - const in secretia biliara, pancreatica si intestinala. © Secretia biliaré - bila (fierea): - — este secretatd de ficat si acjioneaza in duoden; = confine pigment biliari (bilirubina si biliverdina}, séruri biliare, colesterol, lecitina; = nu confine enzime; = rolul sdrurilor biliare: emulsionarea grisimilor, absorbtia grisimilor din intestin, activarea enzimelor lipolitice. eoioti0 neat © Secretia Albumoze gi Panera. Peptide pancreaticé - — sucul Epes chimboripsina i pancreatic: = este secretat de partea Peptide serene exocrina a pancreasului si : actioneaza in duoden; ‘Paicias eves elastaza : contine _substante Te oe anorganice —_(bicarbonatul care contribuie a ‘Amidon cud amilaza pancreatica neutralizarea chimului SK Eee aR Se gastric) si substante lipaza pancreaticd organice (enzimele); Jinide ee eer Glicerol si eames ae proteolitice emulsonate acizi grasi ‘ — tripsinogen (devine tripsind in intestin sub actiunea enterokinazei), chimotripsinogen (devine chimotripsina activ sub actiuea tripsinei), carboxipeptidazele si elastaza; lipolitice - lipaza pancreatic’ si amilolitice - amilaza panereatic3. © Secretia intestinalé: ~ glandele din mucoasa duodenala secret un lichid bogat in mucus gi bicarbonat 46- enzimele sunt prezente la nivelul membranei apicale a enterocitelor si sunt reprezentate prin enzime proteolitice - peptidaze: amilolitice - dizaharidaze; lipolitice - lipaza. Activitatea_motorie - este Thipeptide gi | eptidaze a asigurati de trei tipuri_de a | contractii: tonice, peristaltice si segmentare; dizaharidaze ——___ - migedrile peristaltice sunt eee | Monozahatid unde de contractie circulara lipaza intestinal ——_______ care se propaga de-a lungul eee ee Acizi grasi si intestinului spre colon; |__slicerot_ |< misedrile segmentare constau in contractii inelare care apar la intervale regulate, de-a lungul intestinului, apoi se relaxeaza si apar alte contracjii circulare la mijlocul segmentelor dintre contractile precedente. Amestecd chimul gastric cu secrefiile digestive si transport continutul intestinal spre colon. In urma acestor transformari Activitatea secretorie ‘Chimul gestic ee eeneanTenEE TS Activitatea motorie ABSORBTIA INTESTINALA Absorbfia reprezinta procesul prin care produsii simpli, rezultati din digestie, strabat peresii tubului digestiv, trecdnd in sange si limfi. Adaptirri ale mucoasei intestinale pentru realizarea functiei de absorbjie: - — epiteliu unistratiticat; - _ enterocite cu microvili la polul apical; - _vilozitati intestinale cu capilare sanguine gi limfatice; - _ contractia vi lor mobilizeaz’ produsii absorbiti, |__ Absorbtia se realizeaza prin urmatoarele mecanisme: a) pasive - fara consum de energie; ~ substantele tree din lumenul intestinal - de la o concentsajie mai mare, in singe sau limfa - la 0 concentratie mai mica. 4) active - cu consum de energie furnizata de ATP, impotriva gradientului de concentratie. ©) prin vezicule de pinocitozd - la nivelul membranei enterocitelor. Absorbtia proteinelor Proteine __| Mecanismul absorbtiel ‘Aminoaciz = Activ - in singe [Proteine = Prin vezicule de pinoeitozi Absorbtia glucidelor _Glucide Mecanismul absorbtiei [Pentoze Riboza ~ Pasiv - in singe | Hexoze Glucoza - Activ - in singe | Fructoza = cu un transportor comun cu Na | Galactoza | Manoza _ 47Absorbtia lipidelor ‘Mecanismul absorbfiet Glcerol - Pasiv - in sange | Acizi grasi ou Tanj scurt ~ Pasiv - in sange Acizii gragi cu lant lung = Pasiv - in limfS sub forma de chilomicroni ‘Mecanismul absorbtiei ~ Activ - in intestinul subfire si in colon ~ Aciiv ~ la nivelul duodenului, in prezenta vitaminel D - Pasiv -in restul intestinului Fe = Activ - in jejun gi ileon, stimulat de vitamina C ‘Aga = Pasiv= in intestinul subtire si gros Absorbgia vitaminetor : Vitamine ‘Mecanismul absorbyiei Hidrosolubile L Bu Vitaminele By, Bz, Be, ~ Activ - in singe (Tiposotubite Vitaminele A.D, K,E | - Pasiv in limf& sub forma de chilomicroni FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS in intestinul gros se desfisoari activitiji secretorii, motorii, de absorbiie, procese de fermentatie si de putrefactie in urna c&rora se formeaza materiile fecale. Activitatea secretorie const’ ii - producerea de mucus cu rol in formarea materiilor fecale; - secretia de potasiu, Activitatea de absorbtie consta in: - absorbjia apei (pasiv), Na’ (activ), Cl. Activitatea motorie const’ in: - contraetii segmentare, stafionare (in colonul proximal) care favorizeaz& absorbtia apei: - migc&ri segmentare si unde peristaltice (in colonul distal) cu efect propulsi - contraetii ,,in masa” rare, puterrice (in colonul descendent si sigmoid) propulseaza confinutul colonului spre rect Procesul de_fermentatie - realizati de flora de fermentajie aerobé (localizaté in colonul ascendent si jumatatea dreapta a colonului transvers): - scindeazi glucidele vegetale nedigerate in acizi organici (lactic, butirie) si gaze (CO, CH,): - sintetizeaza vitamina K gi vitamine din complexul B. Procesul de putrefactie - realizat’ de flora de putrefactie anaerobé (localizata in jumitatea sténga a colonului transvers si colonul descendent): ~ scindeaz& proteinele nedigerate in amine, indol, scatol, amoniac, care se resorb si ajung la ficat, unde sunt detoxificati. Defecatia - eliminarea materiilor fecal ~ este un act reflex coordonat de centrii medulari si este controlat cortical. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE A SISTEMULUI DIGESTIV BOLI | CAUZE SIMPTOME PREVENIRE Caria dentari - ~bacteriene. ~ cangrend; ~ splllarea pe mini proces care distruge - descompunerea_ inaintea meselor si dupa fesuturile dentare fesuturilor dentare; folosirea toaletei; - granulom - pungi de 48puroi la varful ridacinii | ~ spdlarea pe dingi dupa unui dinte. fiecare masa; FStomari inflamajia | - virusuri, = roseata; | sperfcials a ~ bacterii - leziuni, ~ control stomatologic |" sucoasei bucale = greutate in masticafie si} periodic al danturii; 1 deglutitie. Enterocoli ~ greaia, vomii; ~ evitarea consumului de inflamatii ale = dureri abdominale; alimente si bauturi prea | sucoasei intestinului | - paraziti; = febra; reci sau prea fierbinti; | subjire sau a - tratament cu - diaree. | imtestinului gros antibiotice. - conservarea gi ; " 3 prepararea corecta a | Giroza hepatied - ~ hepatita cronica; | =lipsa poftei de miincare; _ | alimentelor, | Soald cronicé a - infectii repetate; | - groquri, balonari; |" Scatului prin care se | - alcoolism. - oboseala; ~ spilarea fructelor sia | | distruge parenchimul - mirirea ficatului; legumelor; | | tepatic - cresterea in volum a | abdomenului, ~ respecatrea orarului | Litiaza biliara - ~ eresterea = colica biliara; meselor; prezenfa unor caleuli | concentratieide | - grequri, varsaturi; (pietre”) in canalul | s&ruri in bila. - febra, frisoane; ~ evitarea consumului biliar sau vezicula ~ icter. exagearat de alcool, cafea, biliara tutun, condimente; Pancreatita - ~ intoxicatit; ~ duireri abdominale, inflamatia acuta sau | - infect; ~ greuri, varséturis ~ reducerea consumului de sronica a pancreasului_| - alcoolism. = slabire. grisimi. AUTOEVALUARE 1. Construiti patru enunturi afirmative, cate dou’ pentru fiecare continut, utilizénd limbajul stiintific adecvet. Folositi, in acest scop, infermatii referitoare la urmatoarele continuturi - Fiziologia intestinului gros - Funcfia motorie a stomacului, 2. Alcatuiti minieseuri intitulate: * Digestia si absorbria glucidelor * Digestia si absorbyia proteinelo. * Rolurile glandelor anexe ale sistemului digestiv in digestia alimentelor " Digestia si absorbria lipidelor in acest scop, eaumerati cate sase notiuni specifice fiec&rei teme alese. | Construiti, cu ajutorul acestora, cate un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect si in corelatie notiunile enumerate. CIRCULATIA GRUPELE SANGUINE - pe suprafata hematiilor se pot afla proteinele numite antigene - aglutinogene - A, B si D (fig.37) - in plasma sAngelui se pot afla proteinele numite anticorpi - aglutinine - ulfa gi beta. Sisiemul ABO cuprinde patru grupe sanguine: Grupa] Aglutinigen ] Aghutinina ] Pot dona la Pot primi de la sanguin’ om z alfa, beta | toate grupele oO A(D A beta Asi AB AsiO Ball B alfa Bsi AB BsiO ABV) | AB AB toate grupele 49inlinquirea aglutinogenului_ cu _aglutinina Antigen A Antigen B corespunziitoare (A cu alfa si B cu beta) este incompatibili deoarece se produce reactia antigen - anticorp care determina: ~ _ hemoliza - distrugerea hematiilor; ; “ Grupa sangvina B = aglutinarea hematiilor _ -adunarea Grupa sagnvind A maneey hematiilor la un loc. Transfuzia: Aniigen AB Far antigene A si B = cu cantititi mari de sange se realizeazi in cadrul aceleiasi gripe (singe izogrup); - cu cantitati mici de singe (sub 500 mi) se realizeaza dupa schema de compatibilitate la aaa cise transfuzie: : Sistemul Rh: Fig37 — Antigone Oamenii pot avea: - Rh pozitiv - dacd au pe membrana hematiilor antigenul D (mostenit de la tat); - Rh negativ - dacd nu au pe membrana hematiilor antigenul D. Importanta cunoasterii Rh - ului: 1. Prin transfuzii repetate de singe Rh pozitiv la ig persoane Rh negativ se produc anticorpi anti D Ast (anti-Rh) care vor produce hemoliza. i 2. in cazul mamei Rh negativ, cand tatal este Rh pozitiv, copii rezultati vor mosteni caracterul Rh pozitiv al tatélui. Prima sarcina poate decurge normal, dar la sarcinile urmitoare se pot produce accidente de incompatibilitate _(distrugerea hematiilor fitului-icter hemolitic, avort precoce). TMUNITATEA Imunitatea reprezinti capacitatea organismului de a recunoaste si de a neutraliza particule sau celule strdine acestuia. Antigenn! este o substanfi straind organismului si care, p&:runsé in mediul intern, declangeaza producerea de ctre organism a unor substanfe specifice, numite anticorpi, care neutralizeaz& sau distrug antigenul. Organismul uman foloseste impotriva factorilor biologici din mediul extern doud sisteme: imunitatea nespecifica i imunitatea specific’. 1. Imunitatea nespecifica (inndscuta): © este prezenti la tofi oamenii; * se realizez& prin - mecanisme celulare - fagocitoza - procesul de capturare si digestie a microorganismelor patrunse in corpul uman. ~ mecanisme umorale - substanje produse de celule locale: /izozimul (din secretia salivar’, lacrimal), acidul clorhidric (din secretia gastric’), acizii organici (din secretia glandelor sebacee). I. Imunitatea specifica (dobandita): © apare in urma contactului cu agenti patogeni; este realizata de limfocitele T - imunitatea celular - si de limfocitele B - imunitate 50umorald. Tipuri de imunitatea specifica: 1. Imunitate dobandité natural: - activ: in urma unor boli. 2. Imunitate dobdndité artificial: - activ: prin vaccinare - introducerea in organism a un pasiv: prin transfer transplacentar de anticorpi sau din laptele matern; 1or agenfi patogeni atenuaji sau omordti care determina producerea de anticorpi specifici; dureaza 1 - 7 ani; - pasiv: prin administrare de seruri care contin anticorpi ACTIVITATEA CARDIACA gata formafi; dureazi 2-3 stiptimani Inima (fig.38) - este un organ musculos, cavitar; - este situata in mediastin; ~ este aletuiti din patru camere: dou atrii si dou’ ventricule; acestea comunicd intre ele, pe vend cavl superioard fiecare parte prin _orificiile atrioventriculare, —prevazute cu valvule; = pereiele inimii este alcatuit din trei. straturi: epicard, miocard, endocard. Miocardul / muschiul inimii este constituit din doua tipuri de celule: rosé: ‘runchi pulmonar interventricular jeard AS-ariul sting VD-ventricul drept VS -ventrucul sting Fig.38 ~ Structura inimit celule miocardice contractile si celule miocardice modificate care intra in alc&tuirea fesutului excitoconductor sau nodal. Sistemul excitoconductor este format din: nodulul sinoatrial: - se afl in peretele atriului drept, in vecinatatea orificiu = freevenga descircatrilor este de 70 - 80 / minut; - conduce activitatea cardiaca. © nodulul atrioventricular: ui de varsare al venei cave superioare; - se afl in partea inferioard a septului interatrial si se termina in septul interventricular; - frecventa descarciirilor este de 40 / minut; ~ functioneaza permanent si in paralel cu nodulul atrioventricular. fasciculul His: - pleaca din nodulul atrioventricular; = se imparte in doua rammuti care coboara in ventricule si formeaz refeaua Purkinje; - frecvenja de decarcare este de 25 / minut; Proprietitile miocardului 1. Automatismul (ritmicitatea) reprezinti capacitatea cel ‘tulelor miocardice de a se contracta ritmic datorita impulsurilor primite de [— gaa la celulele fesutului nodal. Activitatea cardiack este condusi de nodulul sinoatrial. Daca acest nodul este [Nodulul |, [Nodulut distrus centrul de comandi este [sinoatrial |" [atrioventricular preluat de nodulul atrioventricular. Fastaual ee FP ca Dac si acest nodul este distrus, His * Baldnla contractile ventriculare| 51centrul de comanda este preluat de fasciculul His. 2. Conductibilitatea consta in conducerea potenfialului de actiune de la centrul de comands in intreg miocardul. Potentialul de actiune parcurge urmatorul traseu: 3. Excitabilitatea este proprietatea celulelor miocardice in repaus de a raspunde la stimuli prag prin-r-un potential de actiune. 4, Contractilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui stimul prin modificari ale dimensiunilor gi tensiunii. Forja de contractie este mai mare in ventricule decat ‘in atrii , :ar ea este mai mare in ventriculul sténg. Contractile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile diastole. Ciclul cardiac - este format dintr-o sistola si o diastola; - are durati de 0,8 s pentru 70 contractii / minut; - creslerea ritmului cardiac peste 70 contractii / minut se numeste tahicardie (factori ce influentez&: c&ldura, adrenalina, noradrenalina, influente simpatice): - sciderea ritmului cardiac sub 70 contractii / minut se numeste bradicardie (factori ce influenjeaz&: frigul, acetilcolina, influente parasimpatice). Atri: - sistola atriald - dureaz 0,1 secunde; determina trecerea sangelui din atrii in ventricule. - diastola atrialé - dureaz& 0,7 secunde; urmeaza dupa sistola atrial. Ventricule: * _ sistola ventricularé - dureazi 0,3 secunde; ~ urmeazi dupa sistola atrial’, - se inchid valvele atrioventriculare dintre atrii si ventricule; - se deschid valvele semilunare de la baza aortei si arterei pulmonare; - singele este evacuat din ventricule in vasele mari de sange. * — diastola ventriculard - dureazi 0,5 secunde; - urmeazi dupa sistola ventriculara; - se inchid valvele semilunare care impiedica reintoarcerea sangelui in ventricule; - se deschid valvele atrioventriculare. « — diastola generald - dureaz& 0.5 secunde; - atriile si ventriculele se relaxeazi; - dureazi de la sfargitul sistolei ventriculare pana la inceputul unei sistole atriale din ciclul cardiac urmator. Inima nu oboseste deoarece: - intr-un ciclu cardiac durata diasolei este mai mare decat cea a sistolei; - existenta diastolei generale; - miocardul nu funcfioneazi prin ,,datorie de Oy”, deoarece aportul de O, este crescut in timpul diastolei. PARAMETRII FUNCTIONAL AT ACTIVITATH CARDIACE 2. Frecvenja cardiaca - reprezinté numarul de contractii ale inimii pe minut. 3. _Debitul sistolic (Ds) - cantitatea de snge expulzat de ventricule la fiecare sistola (70-90 ml). 4. Debatul cardiac (De) - cantitatea de singe expulzat& de inima intr-un minut; reprezint produsul dintre debitul sistolic (Ds) si frecventa cardiacd (Fe) pe mimut. De=Ds x Fe= 80x 70=5,61 Debitul cardiac creste in timpul efortului muscular, al sarcinii, al febrei gi scade in timpul sommului. 325. Tensiune (presiunea) arteriala - reprezinta fora exercitata de catre coloana de singe asupra perefilor vaselor de sange prin care circula - se misoar& la nivelul arterei brahiale cu ajutorul tensiometrului, in condijii de repaus gi relaxare; - are o-valoare maxima (sistolica) de 120-140mmHg: - are ovaloare minima (diastolic’) de 70-80 mmHg: - _cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale se numeste hipertensiune, iar sc8derea hipotensiune: - _ valorile normale ale celor douat presiuni crese odati cu varsta. 5. Pulsul arterial - este rezultatul undei determinata de distensia peretilor aortei, ca urmare a evacuirii bruste a sngelui din ventriculul sting: - este perceput cdnd se comprima o artera pe un plan osos; - _ informeazi asupra freevenjei si ritmului cardi CIRCULATIA MARE $I MICA Sangele parcurge in sistemul circulator doud circuite: circulajia sistemicd (marea circulatie) si circulatia functionala a plamanului (mica circulate). Marea circulagie - incepe in ventriculul sténg, prin artera aortd, care transport singele cu ‘oxigen gi substanfe nutritive spre tesuturi si organe; - la nivelul capilarelor din fesuturi singele cedeaz oxigenul gi nutrimentele. si se inearc’ cu dioxid de carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare pe care ii aduce-ta inima in atriul drept prin cele dou’ vene cave. Mica circulafie - incepe in 2 ; z ‘eaticuial | attera sont vene eave ventriculul drept, prin trunchiul ag ee ee eee ee arterei pulmonare care a COs rept transport sange incarcat__ cu dioxid de carbon spre plaméni; > trunchiul pulmonar se imparte in cele doua artere pulmonare care se ramific& in interiorul fiecdrui plimén; - la nivelul capilarelor alveolare sangele cedeaz alveolelor dioxidul de carbon care este eliminat prin expiratie in mediul aerian si se incarc& du oxigen: - singele cu oxigen este preluat de la nivelul alveolelor pulmonare, prin venele pulmonare si transportat in atriul drept. ventriculul autera pulmonast a; | Nene pulmonare [tut rept stan = co; Oral See NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE A. SISTEMULUI CIRCULATOR BOLT CAUZE ‘SIMPTOME ~] PREVENIRE Cardiopatia ischemici — | - ateroscleroza; ~ durerifn regiunea inimii; | - respectarea unui afectiune cardiact ~ consum mare de - senzajie de constricte. regim echilibrat de provocata de scaderea —_|_grasimi; activitate gi odihn’; vascularizatiei inimii ~ spasm; ~ compresie. - evitarea consumului 53