Definiți semnul și arătați importanța semnificației în comunicare în funcție de
elementele procesului de comunicare. Exemplificați în 15 rânduri.
Semnul reprezintă un concept care posedă semnificație, însemnătate și care are o
reprezentare conceptuală (desemnează un obiect, sugerează o noțiune cunoscută de vorbitori) Semnificația poate varia în funcție de caracteristicile elementelor procesului de comunicare. Semiotica (știința care se ocupă cu studiul semnelor) este singura știință care oferă un rol activ receptorului. Nu de puține ori, producerea aceluiași semn poate genera înțelesuri (în urma decodificării) radical diferite. Spre exemplu, dacă emițătorul produce un gest (face cu ochiul) acesta poate fi interpretat diferit la nivelul receptorului. Presupunând că emițătorul e băiat și se adresează unui alt băiat, e foarte posibil ca receptorul să interpreteze ca un gest de putere (în unele grupuri sau cartiere poate desemna importanță, aroganță sau în termeni jargonici „șmecherie”). O fată ar putea interpreta în mod diferit, ea putând considera că e un gest de flirt. Totodată, acel gest din ochi poate suferi variațiuni și la nivelul emițătorului. Intenția de a strănuta în timp ce emițătorul dorește să producă acest gest poate afecta calitatea lui și-l poate duce într-o zonă peiorativă, hazlie, putând chiar să fie ignorat.
Link campanie: https://www.youtube.com/watch?v=KJZgmUZpj9A
E un semn al încruntării feței la secundele 0:18-0:26 care trădează ironia.