Argumentare contra comunismului

Conform Dexonline:
comunism sms [At: GHICA, A. 511 / E: fr communisme] 1 Doctrină socială, politică
și economică constituită pe principiul abolirii proprietății private și al instaurării proprietății
colective Cf bolșevism, socialism. (Academia Română, Institutul de Lingvistică, 2010)
Comunismul, regim politic totalitar de stânga, s-a conturat în secolul al XIX-lea, Karl
Marx fiind cel care a pus bazele acestei ideologii. Într-un sistem comunist proprietatea
colectivă nu se află în mâinile oamenilor, guvernul fiind cel care deține controlul absolut
asupra tuturor resurselor. Acest lucru vrea să împiedice formarea claselor sociale și să reducă
impactul banilor ca valoare, dar efectul real este limitarea libertății și a oportunităților de a
decide. (Pop, 2015) Karl Marx și Friedrich Engels au scris „Manifestul Partidului Comunist”
care expune următoarele reguli: (Marx și Engels, 1848 apud. Artigue și Iacob 2007)
1. Abolirea proprietăţii funciare şi utilizarea rentei funciare pentru cheltuieli publice.
2. Impozitare cu puternic caracter progresiv.
3. Desființarea tuturor drepturilor de moştenire.
4. Confiscarea proprietăţii tuturor emigranţilor şi a rebelilor.
5. Centralizarea creditului în mâinile statului, prin intermediul unei bănci naţionale cu
capital de stat şi cu monopol.
6. Centralizarea mijloacelor de comunicare şi de transport în mâinile statului.
7. Sporirea numărului fabricilor şi a uneltelor de producţie deţinute de stat;
desțelenirea şi îmbunătăţirea solului după un plan general.
8. Egala obligativitate a muncii pentru toți. Organizarea de armate industriale,
îndeosebi pentru agricultură.
9. Imbinarea muncii agricole cu cea industrială; măsuri având ca scop înlăturarea
treptată a opoziției dintre oraş şi sat printr-o distribuţie mai echitabilă a populaţiei în întreaga
țară.
10. Învățământ public gratuit pentru toţi copiii. Interzicerea muncii în fabrici a
copiilor, în actuala ei formă. Îmbinarea educaţiei cu producţia materială.
Valorile se află printre premisele argumentării, fiind noțiuni pe care se bazează
„discursul de acțiune” (Frumușani, 2000, p. 46). Ideologia comunismului se bazează pe
violență, ca valoare de bază, acest lucru reiese chiar din vorbele fondatorilor.
 Karl Marx susține că „Progresul este imposibil fără apariţia unui conflict, a unui spirit
revoluționar.” (Mares, nd.) Friedrich Engels a spus: “O revoluţie este cu siguranţă cel mai
autoritar lucru ce poate exista; este actul prin care o parte a populaţiei îşi impune voinţa
împotriva celeilalte părţi prin puşti, baionete şi tunuri – mijloace autoritare, dacă acestea
există; şi dacă partidul victorios nu doreşte să se fi luptat în zadar, trebuie să-şi menţină
conducerea prin teroarea pe care armele sale o inspiră reacţionarilor”. (Engels, 1848, apud.
The Epoch Times, 2020) Partidele comuniste încurajează conflictul de clasă – iar acest
conflict este o luptă pe viaţă şi pe moarte. Aşa cum se spune în Manifestul Comunist:
“Comuniştilor le repugnă să-şi ascundă opiniile şi scopurile. Ei declară deschis că scopurile
lor pot fi atinse numai prin răsturnarea forţată a tuturor condiţiilor sociale existente”. (Marx și
Engels,1848, apud. The Epoch Times, 2020)
Regimurile comuniste au apărut în mare parte în urma unui conflict, iar acest contex
de război s-a menținut pe parcursul istoriei lor. Cele trei politici de teroare politică, teroare
economică şi teroare religioasă, practicate de iacobini în Revoluţia Franceză, au apărut ca
preludiu al tiraniei Partidului Comunist (The Epoch Times, 2020). Revoluția Bolșevică și
Primul Război Mondial au stat la baza instaurării regimului comunist în Rusia. Revoluția din
1917 a produs un haos de nedescris, cu ani de foamete, sute de mii de asasinate, justificate
prin războiul civil, pe care ulterior îl câștigă comuniștii, ca Armata Roșie, iar asta determină
adoptarea regimului în țările Europene. În Asia, comunismul se instaurează ca urmare a
conflictului dintre japonezi și chinezi. (Wolton, 2019)
Acesta reprezintă un argument bazat pe structura realului, fiind o legătură cauzală,
„ambele direcții de analiză fiind la fel de importante: i) dat fiind evenimentul să se ajungă la
decelarea și definirea cauzei; ii) fiind dat un eveniment să se poată prognoza efectul”.
(Frumușani, 2000, p. 52)
„Pentru a aprecia un eveniment, trebuie judecate efectele sale.” (Frumușani, 2000, p.
52) Aceste efecte reprezintă argumentul pragmatic, ce „permite aprecierea unui act sau
eveniment în funcție de consecințele sale favorabile sau defavorabile”. (Frumușani, 2000, p.
52) Printre efectele negative ale comunismului se numără (Regoli, 2017), (Regoli, 2019),
(Amadeo, 2019), (Vukovska, 2017):
 Restricționarea drepturilor fundamentale – oamenii pot să acționeze doar în
conformitate cu obiectivele și nevoile statului chiar și în materie de preferințe, interese,
carieră, pasiuni, antreprenoriat
 Restricționarea drepturilor civile – populația poate să voteze doar partidul
comunist și nu pot să își exprime în niciun fel preferințele politice care contravin regimului
  Izolarea față de celelalte țări și realitate – datorită cenzurii, doar informațiile
care pun statul într-o lumină bună sunt acceptate, iar guvernul este în deplin control al mass-
mediei, stabilind până și frecvențele TV
 Creșterea riscului de terorism – persoanele care încearcă să se facă auzite
recurg la violență
 Inovația este scăzută – datorită limitelor de câștig, oamenii își pierd motivația
să depășească nivelul de productivitate setat de guvern
 Sărăcia – bunăstarea rămâne la nivelul statului, în timp ce oamenii au strictul
necesar pentru supraviețuire
 Abuzul asupra libertății – statul este cel care controlează legile, el poate decide
oricând asupra ilegalităților și poate acționa în consecință
 Educația se rezumă la propagandă – toate materialele educaționale și insituțiile
sunt menite să îndoctrineze
 Piața neagră – statul determină prețurile, cerințele și resursele de pe piață, fără
să țină cont de dorințele oamenilor. Astfel, piața nu se sincronizează cu nevoile reale ale
populației și ajunge să fie destabilizată. Pentru a face rost de produsele lipsă, oamenii au
recurs la piața neagră.
 Creativitatea e descurajată – talentele artistice sunt considerate nefolositoare,
iar arta este obligată să educe despre beneficiile comunismului, să idolatrizele dictatorii și să
critice capitalismul
 Egalitatea între sexe e doar de formă – chiar dacă femeile au dreptul de a lucra
în aceleași domenii precum bărbații, diferențele salariale rămân aceleași
 Poluarea – țările comuniste recurg la orice metode pentru a-și îndeplini scopul
economic, chiar și cu riscul de a deteriora mediul
Exemplele reprezintă argumente care creează structura realului, fiiind decisive prin
statutul de fapt și pregnanță (Frumușani, 2000, p.55). Rezultatele catastrofale față de
bunăstarea și chiar existența oamenilor în urma guvernării comuniste poate fi ilustrată prin
următoarele exemple:
 În total, au fost înregistrate peste 100 de milioane de persoane omorâte sub
conducerea comuniștilor. (Courtois et al., 1997)
 Folosit întâi în Rusia (1919-1921), scenariul înfometarii planificate a fost apoi
aplicat popoarelor înglobate în URSS. Fenomenul a cunoscut punctul maxim în perioada
1932-1933 (1 an) în Ucraina (Holodomor), unde numărul estimat al victimelor a atins cifra de
4 milioane. Consecințele cele mai drastice ale înfometării populației au fost două – una
implicând starea sănătății populației pe termen lung, cealaltă denaturarea ființei umane la
impactul cu măsuri ideologice inumane: 1. Distrofia – datorată consumului de ierburi, frunze,
rădăcini. 2. Antropofagia/ canibalismul – o reacție extremă datorată imposibilității de a mai
găsi ceva comestibil. (Bălănescu, 2011)
 Etica profesională și motivația sunt inexistente în comunism. Un studiu asupra
populației din URSS a dezvăluit că peste 50% din muncitori consumau alcool în timp ce se
aflau la locul de muncă, iar 40% aveau în secret o slujbă suplimentară pentru a putea să
trăiască mai bine. (Chu et. al., 2009)
Ca și argument quasi-logic, regimul comunist este incompatibil prin „natura lucrurilor
sau a decizilor umane” (Frumușani, 2000, p. 50). Comunismul își demonstrează ineficiența
prin urmările care nu corespund cu ideologia inițială: „de la fiecare după capacităţi, fiecăruia
după nevoi“ (Pop, 2015).
Contradicțiile apar chiar și în afirmațiile celui care a pus bazele comunismului.
Autorul Max Beer critică o parte a conţinutului Manifestului în „Life and teaching of Karl
Marx”, afirmând că lucrarea nu este lipsită de anumite defecte clare. Max Beer este de părere
că anumite pasaje se contrazic în idei, atunci când se vorbeşte despre “middle class” că este o
categorie a oamenilor leneşi, care nu muncesc iar mai apoi, tot despre această clasă se spune
că au reuşit performanţe mai mari decat Egiptul sau Imperiul Roman, creând gigantice forţe
de producţie decât toate generaţiile trecute la un loc. (Beer, 1921, apud. Mares, nd.)
Unul dintre principalele obiective după care se ghidează comunismul este eliminarea
claselor sociale. Realitatea este complet contrară pentru că liderii comuniști nu renunță la
puterea lor și în acest fel separă populația în două clase: elita, reprezentată de membrii statului
și clasa inferioară dezavantajată, în care se încadrează restul oamenilor. (Vukovska, 2017)
Un alt postulat al comunismului incompatibil cu realitatea este distribuția egală a
bunurilor către fiecare membru al societății. Faptul că Republica Populară Chineză este pe
locul doi ca număr de miliardari contrazice economia comunistă. Acest lucru se datorează
faptului că, începând cu 1980, majoritatea țărilor comuniste au adoptat un fel de capitalism de
stat, dar au continuat să mențină sistemul partidului unic. (Vukovska, 2017)
Întreaga teorie a lui Marx se bazează pe o eroare logică. Pentru el valoarea este un
atribut propriu obiectului. În realitate, valoarea este un concept dat de mintea umană ce diferă
la fiecare. Pentru unii, cel mai valoros lucru sunt diamantele, în timp ce pentru alții apa
potabilă e neprețuită. Nimic nu poate avea o valoare intrinsecă. (Vukovska, 2017)
 Bibliografie
Courtois, S. et al, 1997, „The Black Book of Communism: Crimes, Terror,
Repression”, Franța, Harvard University Press
Frumușani, D. R. (2000) „Argumentarea. Modele și Strategii”, cap.5, București:
Editura BIC ALL
Wolton, T. (2019) „O istorie mondială a comunismului. Încercare de investigație
istorică”, vol.2, București: Editura Humanitas

Academia Română, Institutul de Lingvistică (2010) „Micul dicționar academic”, ediția

a II-a, Univers Enciclopedic, via. Dexonline. Disponibil la:
https://dexonline.ro/definitie/comunism. Accesat: 7 martie 2020.
Amadeo, K. (2019, 30 octombrie). Communism, Its Characteristics, Pros, Cons, and
Examples. The Balance. Disponibil la: https://www.thebalance.com/communism-
characteristics-pros-cons-examples-3305589. Accesat: 7 martie 2020.
Bălănescu, F. (2011, 21 iulie). Repere ale înfometarii în timpul regimului comunist din
România. Cultura. Disponibil la: https://revistacultura.ro/nou/2011/07/repere-ale-infometarii-
in-timpul-regimului-comunist-din-romania/. Accesat: 7 martie 2020.
Chu, R. et. al. (2009). Comunism and Computer Ethics. Stanford. Disponibil la:
https://cs.stanford.edu/people/eroberts/cs201/projects/communism-computing-
china/workethic.html. Accesat: 7 martie 2020.
Iacob, L. și Artigue, G. (2008). Manifestul Partidului Comunist. Marxists. Disponibil
la: https://www.marxists.org/romana/m-e/1848/manifest/index.htm. Accesat: 7 martie 2020
Mares, L. (nd.). Marx, Engels și manifestul ce a schimbat lumea. Historia. Disponibi
la: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/marx-engels-si-manifestul-ce-a-schimbat-
lumea. Accesat: 7 martie 2020.
Pop, C. (2015, iunie). Karl Marx Părintele ideologiei comuniste. History Lapse.
Disponibil la: https://ro.historylapse.org/karl-marx. Accesat: 7 martie 2020.
Regoli, N. E. (2017). 12 Pros and Cons of Communism. Vittana (blog). Disponibil la:
https://vittana.org/12-pros-and-cons-of-communism. Accesat: 7 martie 2020.
Regoli, N. E. (2019, 1 ianuarie). 15 Major Advantages and Disadvantages of
Communism. Connectus. Disponibil la: https://connectusfund.org/15-major-advantages-and-
disadvantages-of-communism. Accesat: 7 martie 2020.
 The Epoch Times (2020). Cum conduce spectrul comunismului lumea. Cap. 8.
Spectrul Comunismului. Disponibil la: https://www.spectrul-comunismului.com/capitolul-8-
ii-cum-seamana-comunismul-haos-in-politica/. Accesat: 7 martie 2020.
The Epoch Times (2020). Cum conduce spectrul comunismului lumea. Cap. 2.
Spectrul Comunismului. Disponibil la: https://www.spectrul-comunismului.com/capitolul-2-
inceputurile-europene-ale-comunismului/. Accesat: 7 martie 2020.
Vukovska, M. (2017, 14 aprilie). 15 Brutal Facts About Communism. The Richest.
Disponibil la: https://www.therichest.com/shocking/15-brutal-facts-about-communism/.
Accesat: 7 martie 2020.

Puiu Ana Maria

Publicitate, anul 3, grupa 2
2020