C8.

MOTOARE HIDROSTATICE LINIARE (CILINDRII HIDRAULICI)

Cuprins:1. Obiective. Cilindrii hidraulici;

2. Construc ia şi func ionarea cilindrilor hidraulici;
3.Test de autoevaluare. Calculul parametrilor principali ai motoarelor hidrostatice liniare în
regim permanent
4.Calculul de rezisten al motoarelor hidrostatice liniare
5.Aplicatie numerica
6.Bibliografie
+

1.Obiective. Motoarele hidrostatice

liniare (cilindri hidraulici) au o larg utilizare în
ac ionarea maşinilor de lucru, datorit relativei
simplit i constructive, compactit ii şi
performan elor pe care le pot realiza.

Figura 1
Privite din punct de vedere energetic,
acestea transform energia hidrostatic Qxp,
primit de la pompa de alimentare, în energie
mecanic Fxv dezvoltat la tija pentru ac ionarea
maşinii de lucru, putând fi considerate ca şi
motoarele hidrostatice rotative cvadripoli. Se pot
clasifica dup criterii constructiv-func ionale, în:
- motoare hidrostatice liniare cu ac iune simpl
(fig.1,a) sau dubl (fig.1,b);
- motoare hidrostatice liniare cu tij bilateral
Figura 2 (fig.1,c) sau unilateral (fig.1,a,b);

C8 -1-
- motoare hidrostatice diferen iale S1 S2 (fig.1,b) sau nediferen iale (fig.1,c);
- motoare cu piston sau cu plonjor (fig.1,d);
-motoare monocilindru sau policilindru (telescopice).
Deplasarea organului activ se poate face în dou moduri: cilindrul fix la batiul maşinii şi
pistonul mobil, împreun cu sarcina sau pistonul şi tija fixate la batiu şi cilindrul mobil împreun
cu sarcina.
2. Construc ia şi func ionarea cilindrilor hidraulici. În figura 2, sunt prezentate sec iuni
prin cilindri hidraulici tipiza i , iar în tabelul 1 principalele caracteristici constructiv-func ionale ale
acestora. Se observ în aceasta figur , solu iile care se pot adopta pentru etanşarea celor dou camere
de lucru ale motorului la nivelul pistonului, precum şi la nivelul tijei, unde se monteaz o garnitur
"r zuitor" 5, pentru cura irea tijei de impurit i mecanice la cursa de intrare, urmat de garnitura V
de etanşare propriu-zis .
În general, motoarele liniare se instaleaz pe maşina cu obligativitatea de a se evita solicitarea
acestora la momente încovoietoare, pentru asigurarea unor condi ii corespunzatoare de lucru
sistemelor de etanşare a acestora; în acest scop articula iile de cap t (ochiul şi capul basculant) sunt
prevazute cu cuzine i sferici. În cazul motoarelor hidrostatice liniare care lucreaz cu regimuri grele
de solicitare, se prev d dispozitive de frânare la cap de curs (fig.3).
Cilindri hidraulici tipiza i -parametrii principali Tabelul 1
Diametrul Dimensiuni cursa For a la tij [daN]
cmax
pis- tij D1 d1 d2 H M1 M2 R1 R2 mm La cursa de La cursa de
ton d mm mm mm mm mm mm intrare ieşire

40 182 63 48 20 62 M16x1,5 M10x1 18 27 3e+05 16001220 2000

5

63 284 92 76 25 90 M16x1,5 M18x1,5 23 23 5e+06 40003000 5000

0

80 365 112 95 32 112 M24x1,5 M24x1,5 28 40 6e+06 64004900 8000

0

90 405 126 102 35 127 M27x2 M30x1,5 40 48 7e+06 23006400 10200

5

100 456 134 114 40 137 M27x2 M33x1,5 40 50 8e+06 100007600 12600
3

110 456 142 127 45 145 M33x2 M36x1,5 45 65 9e+06 1.200e+09 15200
3

125 558 162 140 50 166 M33x2 M42x2 45 55 1e+07 1.580e+09 19600
0

140 639 180 159 56 183 M33x2 M48x2 45 65 1e+07 1.960e+09 24600
0

C8 -2-
 În acest caz, dup p trunderea capului 1 al tijei în alezajul
din capacul 2 al cilindrului, lichidul din cavitatea A nu mai poate
fi expulzat din motor decât prin droselul 4, creându-se prin
aceasta o contrapresiune sporit , de decelerare, pe suprafa a S a
pistonului. Supapa de sens 5, rezemat pe arcul 3, permite
ac ionarea în sens invers.
În figura 4a,b se prezint alte solu ii utilizate în
construc ia unor cilindri hidraulici cu dubl ac iune şi tija
unilateral , cu aceeaşi semnifica ie a reperelor ca în figura 2, iar
în figura 5, construc ia unor motoare liniare policilindrice
(cilindri telescopici), cu ac iune simpl , la care cursa de intrare a
cilindrilor se efectueaza sub greutatea proprie a mecanismului
ac ionat.
Acest ultim tip de cilindri este utilizat cu prec dere în
opera ii de ridicare-coborâre la platforme sau bene basculante,
care necesit curse mari de ac ionare. Elementele constructive
mai importante ale motoarelor hidrostatice liniare, sunt:

Figura 3

Figura 4,a

Figura 5,b

C8 -3- Figura 4,b

 Pistonul, la care solu iile
constructive adoptate trebuie s ina seama în
principal de presiunea de lucru a motorului şi
de m rimea cursei active, care impun condi ii
tehnologice de execu ie specifice piesei
conjugate - cilindrul. În figura 6,a se
reprezint un piston complet metalic la care
etanşarea se face în raport cu m rimea jocului
radial. Canalele practicate pe piston au rolul
de echilibrare a for elor de presiune radial şi

Figura 5,a
Figura 6 reducerea frec rilor, precum şi de colectare a
impurit ilor.
Aceast construc ie se utilizeaz la cilindri cu curs activ mic şi for a de ac ionare medie.
O aplica ie important a acestei solu ii este utilizat în construc ia generatoarelor
electrohidraulice de vibra ii pentru încercarea dinamic a maşinilor; în acest caz frec rile reduse între
piston şi cilindru asigur un r spuns dinamic corespunz tor la impulsurile comand , dar implic
dificult i tehnologice suplimentare de execu ie.
La varianta din figura 6,b, pistonul este etanşat cu segmen i metalici (font ), utilizându-se
la curse mici, medii şi presiuni pân la 150 daN/cm2. Eficacitatea etanş rii depinde la o anumit stare
a suprafe elor cilindrului şi segmen ilor, de presiunea
de contact dintre aceştia, realizat de for ele de
prestrângere elastic a segmen ilor şi respectiv de
presiunea sub segment fp π (D 2h)bp.
La variantele din figurile 6 c şi d etanşarea
pistonului se face cu manşete simple (cilindri cu curs
lung şi dificult i tehnologice de finisare) şi respectiv
cu manşete cu inele de protec ie, ultima putând lucra
Figura 7

C8 -4-
cu bune rezultate la presiuni ridicate, prin creşterea rezisten ei manşetelor rezemate pe inele metalice;
în ambele cazuri, presiunile de lucru p1 şi p2 contribuie la etanşare prin ap sarea garniturii pe
cilindru.
O solu ie frecvent utilizat este reprezentat în figurile 6, e, f, la care pistonul este etanşat
prin inele "O", cu sau f r inele de protec ie, caracterizându-se prin simplitate constructiv , uzur
redus , între inere usoar .
Tija 3 a pistonului se etanşeaz de obicei cu ajutorul unor garnituri 1 presate mecanic în
corpul 4 prin elementele 2 (presetupe) - fig.7
Uzurile care apar în timpul exploat rii la
nivelul garniturilor sunt preluate prin str ngerea
suplimentar a flanşei 2 (v.fig.7,c).
Cilindrul se execut din eav de o el laminat
sau din aliaje de aluminiu. Suprafa a interioar
(alezajul) trebuie s aib un înalt grad de finisare
(roluire, honuire, rectificare, superfinisare).
Figura 8
Pentru creşterea rezisten ei la uzur ,
alezajul se cromeaz dur, se cementeaz sau se
nitrureaz , dup caz.
Capacul cilindrului realizeaz
închiderea acestuia la cele dou capete, putând fi
nedemonatbil sau demontabil (fig.8). Alte detalii
constructive se dau în figurile 2 şi 4.
3.Calculul parametrilor principali ai Figura 9
motoarelor hidrostatice liniare în regim
permanent. Determinarea parametrilor hidraulici de alimentare a motorului hidrostatic liniar, aflat
în regim permanent, se face pornind de la elementele geometrice caracteristice şi de la suma for elor
rezistente care ac ioneaz asupra ansamblului piston-tij (fig.9).
Debitul de alimentare a motorului hidrostatic liniar în regim permanent se determin din
condi ia:
1 1
Vm v Q1 [cm 3/s] sau S! v Q1 [cm 3/s] (1)
ηv ηv

unde, Vm=S1 c/c este capacitatea motorului liniar;în cm3/cm; v-reprezint viteza la tij în regim
permanent, în cm/s; ηv este randamentul volumic al motorului (0,97...0,99).
Pentru determinarea presiunii de lucru a motorului liniar în regim permanent, se scrie ecua ia
de echilibru a for elor care ac ioneaz asupra ansamblului piston-tj :
F F u Fcp Fft [daN] (2)

în care: Fu este for a rezistent util la tij , necesar mecanismului ac ionat; Fcp este for a de
contrapresiune, determinat de contrapresiunea p2, necesar învingerii rezisten elor liniare şi locale

C8 -5-
pe circuitul 2 (de retur la rezervor);
m m
Fcp S2 p2 S2 Δp i Δp L ; (3)
1 1

Ffp este for a de frecare dezvoltat de elementele de etanşare ale pistonului, calculat
astfel: - la etanşare cu segmen i metalici (fig.6,b):
Ffp π (D 2h ) (i p s p ) b µ [daN] (4)

E ( f/D )
unde: ps [daN/mm 2] este ap sarea elastic a segmentului; E=2.104 [daN/mm2],
D
7,08 ( 1 )3
h
pentru for a; i este num rul de segmen i; p este presiunea din camera de lucru a cilindrului;
µ 0,07...0,15 este coeficientul de frecare de alunecare.
- la etanşare cu manşete din material plastic sau cauciuc:
Ffp π D l p µ [daN] (4')

unde D este diametrul alezajului; l este l imea garniturii; p este presiunea în camera activ a
cilindrului; µ 0,08 este coeficientul de frecare de alunecare;
Fft este for a de frecare în sistemul de etanşare al tijei (presetupa);
Fft π d l µ1 [daN] (5)

unde d este diametrul tijei; l este l imea presetupei l=(0,8...1,2)d; µ 2,0...2,2[daN/cm 2] este
ap sarea specific a presetupei asupra tijei, în daN/cm2.
Notând în rela ia (2) Fut = Fu+Ffp+Fft, F=p1S1 si Fcp=p2S2, se poate scrie,
1
p1 ( Fuf p2 S2 ) [daN/cm 2] (6)
S1

rela ie care permite calculul presiunii de alimentare a motorului hidrostatic liniar în regim
permanent, dac se consider randamentul hidraulic al acestuia ηh 1 .
Func ionarea motoarelor hidrostatice liniare în regim tranzitoriu; modelul dinamic al
motorului liniar. Regimul dinamic al motoarelor hidrostatice liniare apare la trecerea de la un regim
sta ionar la altul, când varia iile de presiune determin apari ia accelera iilor şi a for elor iner iale.
4.Calculul de rezisten al motoarelor hidrostatice liniare .În calculul de rezisten al
motoarelor hidrostatice liniare, unul dintre principalele criterii care trebuie avute în vedere, este
economicitatea solu iilor şi economia de metal. Pentru construc ii uzuale, cilindrii hidraulici se
construiesc cu pere i din o el sau din aliaje de aluminiu, ultima variant fiind frecvent utilizat în
construc ii aerospa iale, sau în cazul în care maşina sau agregatul prezint restric ii severe în privin a
greut ii.
În acest sens, se prezint varia ia greut ii cilindrilor hidraulici, raportat la unitatea de

C8 -6-
lungime a cursei, în func ie de diametru şi presiunea de lucru (fig.10), pentru construc ii din o el sau
aliaje de aluminiu. Se vede c pentru presiuni de lucru p > 280 daN/cm2 şi alezaje D > 125 mm, nu
se mai justific din punct de vedere al greut ii, adoptarea construc iilor de aluminiu.
Pentru efectuarea calculului de rezisten al cilindrilor hidraulici, trebuie avute în vedere
solicit rile principale care apar în timpul procesului de lucru:- solicit rile date de presiunile
interioare; - sarcinile exterioare aplicate cilindrului.
În ac ionarea maşinilor de construc ii şi a utilajului mobil în general, cilindrii hidraulici se
dimensioneaza ca tuburi cu pereti sub iri, De/D 1,2 ; în acest caz, rela ia de dimensionare a grosimii
peretelui cilindrului este,
pD
δmin c mm, (7)
230 σa p min

în care, p este presiunea interioar de lucru, în daN/cm2; D este diametrul interior al cilindrului, în
mm; σa este efortul unitar normal admisibil, în daN/mm 2; cmin este coeficient de majorare a
grosimii peretelui care ine seama de abaterea dimensional corespunzatoare clasei de precizie în
care se execut cilindrul hidraulic, cu valorile urm toare:

D[mm] 30 30...80 80...120 120...180

cmin[mm] 0,5 0,7 0,8 1,0
Rezisten a admisibil se recomand sa se stabileasc dup rela ia:
σr
σa η [daN/mm 2] (8)
n s
în care, σr este rezisten a la rupere a
materialului; n este coeficient de siguran ,
a c rui valoare recomandat este: n =3 -
pentru toate agregatele hidraulice supuse
la presiuni interioare; n =5...6 - pentru
cilindri, conducte, supuse la pulsa ii mari
de presiune; n =4 - pentru conducte
eliptice; ηs este coeficient de rezisten
pentru cordoane sudate; se aplic atunci
când cilindrul are capace sudate, în
limitele: ηs = 0,7 - otel, sudura manual ; ηs
= 0,8 - o el sudur automat sub flux; ηs
Figura 11
=0,4...0,5 - aliaje tari din aluminiu, sudur
manual .

C8 -7-
 În figurile 11 şi 12 sunt prezentate diagrame care permit determinarea preliminar direct a
grosimii pere ilor şi respectiv deformarea radial a cilindrilor hidraulici, solicita i la presiunea
interioar de lucru.
Sub ac iunea for elor exterioare, cilindrul hidraulic solicitat în ansamblu la compresiune îşi
poate pierde în anumite condi ii stabilitatea (fig.13,a). La pierderea stabilit ii prin flambaj,
deforma iile care apar pot scoate cilindrul din func iune, prin deterior ri mecanice sau ale etanş rilor.
Pentru evitarea flambajului cilindrului hidraulic supus la solicit ri externe de compresiune,
se determin for a admisibil de exploatare, cu asigurarea condi iei de stabilitate, dup rela ia,
unde: - k=1,15 este un coeficient care ine seama de posibilitatea creşterii presiunii;
Fcr
Fe [daN] (9)
k ny
- ny este coeficient de siguran , func ie de
material şi destina ia cilindrului; ny=1,5...3,
pentru oteluri; ny=2...4 pentru aliaje de aluminiu;
ny=4...5 pentru font ;
F cr ζ Fa [daN] (10)

ζ fiind un coeficient care ine seama de varia ia

sec iunii transversale a cilindrului (v.fig.1,b) iar
π2 E I Figura 12
Fa c [daN] (11)
L2
unde: c- este un coeficient func ie de tipul
de rezemare al cilindrului. Fig.13; E- este
modulul de elasticitate al materialului, în
daN/cm2; I- este momentul de iner ie al
sec iunii transversale a cilindrului, în cm4;
L- este distan a dintre reazeme, în cm.

Trebuie avut în vedere c rela ia

(11) este valabil numai în domeniul
Figura 13
elastic, unde

L L E
( ) π ,
i i min σe

unde σe este limita de elasticitate a materialului;

i I/A este raza de iner ie; A este aria sec iunii
Figura 14

C8 -8-
transversale. În tabelul 2 sunt redate valorile pentru diverse materiale.
Materiale pentru construc ia cilindrilor hidraulici Tabelul 2
Material Caracteristici E σr σe (L/i)min
[daN/cm2] [daN/cm2] [daN/cm2]

O eluri moi 2,1*106 4000 2600 91

O eluri tari 21,1*106 10000 7000 55

Aliaje de aluminiu 0,7*106 3800 2700 51

Elementele de asamblare a capacelor, a pistonului la tij , precum şi articula iile cilindrului

se calculeaza în raport cu solu iile adoptate şi care se înscriu în teoria general a rezisten ei
materialelor şi organelor de maşini.

APLICATIE : CALCULUL FORTEI CAPABILE LA UN CILINDRU HIDRAULIC

CU TIJA UNILATERALA

i  0  20
5 N
Dc i  ( 100  5  i)  mm  mh1  0.97 lp  60  mm bar  10 
2
4 m
dtij i  ( 70  i)  mm  mh2  0.96 ma  10  kg
daN  10  N
ltij  2326  mm dcon  42  mm  v  0.97
8 m kg
 a  5  10  Pa vcon  3   1  0.07  otel  850 
s m
3

 i   2 
i 
  mm pe  4  bar bp  3  mm
 10 
Eotel  2.1  10  Pa
7
k   1.5  mm psup  10  bar lfr  20  mm
se calculeaza presiunea maxima

2  a pmax i
pmax i    i  k   pef i 
Dc i 1.25
-forta rezultanta va fi :

    Dc i   dtij i     Dc i
2 2 2
F1rez i    1.8  pef i  psup    mh1   pe   mh2
4 4
   Dc i     Dc i   dtij i 
2 2 2
F2rez i    1.8  pef i  psup    mh1   pe   mh2
4 4
debitul prin cilindrul hidraulic
2
  dcon liter
Q   vcon Q  249.38
4 min
4 Q  v 4 Q  v
v1c  v2c 
  Dc
2
  Dc  2
 dtij
2

forta de frecare la nivelul tijei si pistonului

 bp  3  bp Ffp i    Dc i   1   bp  pef i

masa pistonului si a tijei Fftij i    dtij i   1   bp  pef i

   dtij i    Dc i
2 2
mt i   otel   ltij mp i   otel   lp
4 4

C8 -9-
 5.Aplicatie numerica. Se dau
masa redusa si forta de inertie:
dimensiunile geometrice la un cilidru
hidraulic cu tij unilateral : Dc, δ- diametrul  mri  mti  mp i  ma
şi grosimea cilindrului; dtij, ltij-diametru şi
 mri max  v1c i  v2c i
2
lungimea tijei; kδ- coeficient care Fii 
supradimensioneaz grosimea cilindrului; 2 lfr
σa, ρotel, Eotel - rezisten a admisibil , forta capabila :

densitatea, modulul de elasticitate al Fimpingi  F2rez i  Ffp i  Fftiji  Fii

o elului; ηmh1, ηmh2, ηv- randamentul
Ftrag i  F1rez i  Ffp i  Fftiji  Fii
mecanic hidraulic şi
Se verifica tija la tractiune, compresiune si flambaj:
volumic al cilindrului hidraulic; dcon, vcon-
diametrul şi viteza fluidului pe conduct ; pe-   dtiji
4
lf
presiunea pe conducta de retur; ps- Imin i  lf  0.707 ltij  i 
64 4 Imini
suprapresiunea de reglaj a supapei; ma- masa
  dtiji
2
ac ionat ; lp- lungimea pistonului; bp, µ1- daca  > 105 pentru OL37 se aplica formula lui Euler
l imea respectiv coeficientul de frecare din
manşet ; lfr- spa iul de frânare. Se cere s se ef1 i  4 max  F1rez i  F2rez i
  dtiji
2
calculeze for a capabil a
cilindrului la tragere şi respectiv la 2
 Eotel Imini
împingere şi s se verifice la flambaj. Fcrt i 
2
lf
daca  < 105 pentru OL37 se aplica formula lui Tetmajer - Iasinski

daN daN
ef2 i  3040   11.2  i 
2 2
cm cm

ef2 i
csigi 
ef1 i

BIBLIOGRAFIE
[1]. ERMAKOV V.V. Bazele calcului ac ion rilor hidraulice. I.D.T. 1962
[2]. E. GILLE, M. PELLEGRIN - Elementele sistemelelor de
ac ionare hidraulic -Ed. tehnica, Bucuresti, 1966.
[3]. FLOREA S., DUMITRACHE I. Elemente de executie hidraulice şi pneumatice.
[4]. FL. IONESCU, CATRINA D., AL.DORIN Mecanica fluidelor si ac ion ri
hidraulice si pneumatice. Ed. D. P. Bucureşti , 1980
[5] .OPREAN A. ş.a Sisteme hidraulice ale maşinilor unelte. Ed.Tehnica 1965
[6]. OPREAN A. ş.a Actionari si automatizari hidraulice. Ed.Tehnica 1989
[7]. P.PATRUT , I.NICOLAE - Actionari hidraulice si automatizari-Nausicaa 1998

C8 -10-