TEMĂ LIMBA ROMÂNĂ

 De citit lecția ”Pippi Șoșețica” de Astrid Lindgren, apoi de transcris vocabularul în

caiet – pagina 45;
 De rezolvat exercițiile: 2, 3, 4, 5, 11, 12, 13 – pagina 45-46;
 TEMĂ MATEMATICĂ
De scris în caietul de clasă următoarele lucruri:
UNITĂȚI DE MĂSURĂ
Unități de măsură pentru lungime
Unitatea principală de măsură pentru lungime este METRUL.
Submultiplii metrului sunt: decimetrul (dm), centimetrul (cm), milimetrul
(mm).
Multiplii metrului sunt: decametrul (dam), hectometrul (hm), kilometrul
(km).
Instrumente de măsură pentru lungime: metrul tâmplarului, ruleta, metrul
croitorului, rigla etc.
Atunci când vrem să transformăm dintr-o unitate de măsură în alta ne
ajutăm de următoarea schemă:

De copiat în caiet (sau printat și lipit în caiet) următoarea schemă CU ROȘU!!

De rezolvat pe caietul de teme următoarele exerciții: 3, 5 din manual pagina 65 și

exercițiile 1, 2 și 3 din următoarea poză:
 TEMĂ ISTORIE

De scris în caiete următoarea lecție:

CUCERIREA INDEPENDENȚEI ÎN TIMPUL REGELUI CAROL I

După încheierea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, românii s-au gândit să
atragă sprijinul marilor puteri prin numirea ca domnitor a unui principe străin,
scopul fiind obținerea independenței țării.
Carol I era un pricipe de origine germană și se înrudea cu regele Prusiei și
împăratul Franței. El a condus țara ca domnitor între anii 1866-1881 și ca rege
între anii 1881-1914. Preocuparea lui principală a fost pregătirea ofițerilor și
înzestrarea armatei cu armament nou și modern.
La 1 iulie 1866 Carol I a aprobat prima constituție a țării, constituție ce
prevedea numele țării de România.
În anul 1877, România a încheiat o alianță cu Imperiul Rus, prin care îi
permitea acestui popor să treacă cu armata în drum spre lupta cu Imperiul
Otoman.
La 9 mai 1877, România și-a proclamat independența față de Imperiul
Otoman, ostașii români câștigând luptele de la Plevna, Grivița, Rahova, Vidin,
Smârdan.
Independența țării a fost recunoscută de marile puteri ale lumii în cadrul
Congresului de la Berlin, iar România și-a recăpătat un vechi teritoriu:
Dobrogea.
România a cunoscut o mare dezvoltare economică, socială și culturală, mai
ales după ce a devenit regat.
Printre cele mai importante realizări ale regelui Carol I se numără:
• Dezvoltarea căilor ferate;
• Podul de la Cernavodă;
• Portul Constanța;
• Banca Națională a României;
 TEMĂ EDUCAȚIE CIVICĂ

De scris în caiet tabelul retine de la pagina 17 și de rezolvat exercițiul 3 pag 17.

 TEMĂ ȘTIINȚE ALE NATURII

De scris în caiet următoarea lecție:

PLUTIREA CORPURILOR

Toate corpurile (ființe sau obiecte) sunt alcătuite din substanțe. La rândul
lor, substanțele sunt alcătuite din particule mici, care nu se văd cu ochiul liber.
În unele substanțe aceste particule sunt mai apropiate, iar în altele
particulele sunt depărtate. Așezarea aceasta a lor (mai aproape sau mai
departe) determină densitatea corpurilor.
Corpurile cu densitate mai mare sunt mai grele, iar cele cu densitate mai
mică sunt mai ușoare.
Dacă un corp are densitatea mai mică decât a apei, atunci acesta va pluti.
În caz contrar, corpul se va scufunda.
În concluzie, proprietatea unui corp de a pluti este în strânsă legătură cu
densitatea acestuia nu cu mărimea acestuia.
 TEMĂ GEOGRAFIE

De scris următoarea lecție în caiet:

DEALURILE ȘI PODIȘURILE

Atunci când ne referim la dealurile și podișurile din România, ne referim la

6 mari unități principale:
1. DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI
Depresiunea Colinară a Transilvaniei reprezintă o unitate geografică mai
joasă, situată în interiorul arcului carpatic.
Depresiunea Transilvaniei este alcătuită din: Podișul Târnavelor și Podișul
Someșan;
Principalele bogății sunt gazul metan, resursă naturală care nu se mai
găsește în altă parte a țării și sarea.
În jumătatea sudică a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între văile
râurilor Mureș (la nord și vest) și Olt (la sud), se află Podișul Târnavelor.
Denumirea vine de la cele mai importante râuri ale Transilvaniei: Târnava
Mică și Târnava Mare.
Depresiunea Colinară a Transilvaniei este traversată, în partea sa centrala,
de râul Mureș, care desparte Podișul Târnavelor, din sud, de alte două
subunități: Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan.

2. PODIȘUL MOLDOVEI
Podișul Moldovei este cel mai întins podiș din țară. El este alcătuit din:
Podișul Sucevei și Podișul Bârladului.
În partea de nord, între Carpații Orientali, valea râului Moldova și de o
parte și de cealaltă a râului Siret se întinde Podișul Sucevei, o unitate de relief cu
dealuri mai înalte (400-500 de metri altitudine), acoperite cu păduri de foioase.
Între râurile Siret și Prut, se întinde Podișul Bârladului. Dealurile au înălțimi
mijlocii (400-450m), fiind cultivate cu viță-de-vie, floarea-soarelui și cereale.

3. SUBCARPAȚII
 La marginea Carpaților Orientali și a Carpaților Meridionali se
întind Subcarpații, o unitate de relief aparte, care face trecerea de la munți spre
podișuri sau spre câmpii.
Subcarpații sunt formați din șiruri de dealuri care se aseamănă cu munții.
Subcarpații sunt alcătuiți din trei grupe de dealuri și depresiuni:
• Subcarpații Moldovei (între râurile Moldova și Trotuș);
• Subcarpații Curburii (între Trotuș și Dâmbovița);
• Subcarpații Getici (între Dâmbovița și Motru).

4. PODIȘUL GETIC
Podișul Getic se evidențiază prin dealurile sale foarte netede, despărțite de
râurile ce vin dinspre munți.
Cuprins între Motru și Dunăre, în nord-vestul Podișului Getic, se întinde
Podișul Mehedinți, cea mai mică unitate geografică din România.

5. DEALURILE DE VEST
La marginea Carpaților Occidentali se întind Dealurile de Vest, care fac
trecerea spre Câmpia de Vest.
Culmile acestor dealuri sunt domoale și numai rareori trec de 300 m
înălțime. Datorită climei prielnice, dealurile sunt cultivate cu viță-de-vie și pomi
fructiferi.
Dealurile de Vest se împart în:
• Dealurile Banatului la sud de râul Mureș;
• Dealurile Crișurilor între cele trei Crișuri;
• Dealurile Silvanei între râul Barcău și Someș;

6. PODIȘUL DOBROGEI
Podișul Dobrogei, situat între Dunăre, Marea Neagră și granița cu Bulgaria,
cuprinde dealuri cu înălțimi și înfățișări diferite. Cea mai mare înălțime o au
Munții Măcinului, care reprezintă resturile unor munți mai vechi decât Carpații.