Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ECHIPA:
MAZILU MĂDĂLINA
VRABIE-DELEANU ALEXANDRA
ANUL I
2019-2020
SIE
CUPRINS
1
I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE.......................................................... 3
V. STUDIU DE CAZ.................................................................................... 6
VI. CONCLUZII......................................................................................... 15
VII. BIBLIOGRAFIE..................................................................................
I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
2
Situația de criză poate fi definită ca un eveniment sau complex de evenimente, neașteptate,
neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea sau siguranța clasei și
membrilor acesteia. Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla și soluționa o situație de
criză presupune efort, strategii de intervenție ferme, consum de energie, cu șanse de a determina
consecințe greu de evaluat în planul echilibrului psihic al persoanelor implicate.
Etica profesională impune stabilirea unor reguli interne în fiecare profesiune, care pot lua
forma „bunelor practici”, „codurilor etice” sau „codurilor deontologice”.
– intermitente (dispar in urma masurilor de intervenţie însă reapar dupa o anumită perioadă de
timp);
– crize individuale
– crize de grup
Ca fenomene școlare în interiorul clasei de elevi se pot constitui adevărate crize: conflicte și
situații relaționale greu controlabile între:
-elevi: certuri injurioase, bătăi soldate cu traumefizice și psihice(rănirea elevilor) care au implicat
mai mulți elevi ai clasei și au condus la divizarea grupului, implicarea mai multor elevi ai clasei în
asemenea acțiuni: furturi, consum de droguri,tentative de sinucidere,
-inter-clase: prin exagerarea stărilor de concurență în diverse împrejurări prin conflicte deschise
între membrii marcanți ai celor două colective, toate însă cu proiecțiiample în planul relațiilor ori a
stabilității organizației clasei și identificabile prin scăderea eficienței activităților educaționale.
III. DECIZIA reprezintă selectarea unui anumit curs al acțiunii dintr-un număr de
alternative, hotărând astfel declanșarea anumitor acțiuni care conduc la realizarea obiectivelor
stabilite.
CONTROLUL: trebuie să însoțească orice demers acțional. Importanța acestuia constă în grija
pentru localizarea cât mai fidelă a fenomenului, evitarea și prevenirea altor efecteale crizei sau chiar
micro-crize paralele.
EVALUAREA: are în vedere măsurarea și aprecierea stării finale a clasei în urma încheierii
demersurilor rezolutive. Un obiectiv esențial al etapei evaluative îl constituie concluziile inferate în
urma impactului cu starea de criză și angajarea tuturor celor implicați în acțiuni de cunoaștere și
prevenire a viitoarelor situații de acest gen.
Studiu de caz
Profilul unui elev cu hiperactivitate
5
Motivarea temei
Hiperactivitatea la copii sau ADHD este o afecţiune comportamentală, de natură
neurobiologică, destul de frecvent întâlnită la copii şi adolescenţi.
Orice copil poate avea stări de lipsă de atenţie, impulsivitate sau hiperactivitate, dar copilul cu
ADHD prezintă aceste simptome şi comportamente mai frecvent şi mai sever decât copiii de aceeaşi
vârstă. ADHD apare la copiii de şcoală, debutând în jurul vârstei de 6-7 ani şi continuă până în
perioada de adult.
Hiperactivitatea la copii este însoţită de o serie de simptome. Fără prezenţa lor, nu putem
spune că un copil este hiperactiv. Nu orice copil agitat este şi hiperactiv. Simptomele hiperactivităţii
îl pot afecta destul de serios pe copil atât în viaţă de familie, cât şi în societate, respectiv în relaţia
cu prietenii sau cu colegii.
Iată câteva dintre simptomele prin care se manifestă hiperactivitatea în cazul copiilor:
- lipsa de concentrare, dificultăţi în menţinerea atenţiei în timpul îndeplinirii sarcinilor sau la
joacă;
- agresivitatea neobişnuită;
- impulsivitatea;
- pierderea frecvenţa a obiectelor utile;
- dificultăţi în organizarea sarcinilor şi activităţilor;
- imposibilitatea de a duce la capăt instrucţiuni sau de a le urmări;
- atenţia.
8
Conduita în grup, integrarea socială a elevului
Participarea la viaţa de grup:
- mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ
- participă numai dacă este solicitat
♣ este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive
- sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii
- activ, sociabil, cu iniţiativă
- alte menţiuni …datorită tulburărilor de vorbire este nesigur, stabileşte mai greu relaţii cu ceilalţi
copii, este puţin mai retras.
Caracteristici ale personalităţii
7. Temperamentul
♣ puternic exteriorizat, impulsiv, iritabil, uneori agresiv, activ, cu tendinţe de dominare a altora
- exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, nestatornic (vorbeşte cu
copiii în timpul jocului, iar ei îl înţeleg şi încercă să-l integreze)
- calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări repetitive
- interiorizat, hipersensibil, retras, nesigur, anxios
- tip combinat – caracteristici:
8. Aptitudinile
a. aptitudini generale
- pentru activităţi de construcţii
b. aptitudini speciale
- îi place să citească imagini din cărţi
9. Trăsături de caracter în devenire
a. atitudini a de sine
- atitudine pozitivă a de sine
b. atitudini a de ceilalţi
- deschisă, prietenoasă a de colegii săi.
9
b.preocupări de tip liber
- jocuri cu sora lui
11. Alte însuşiri semnificative
- are deprinderi igienice formate;
- îi place să vină la grădiniţă ,dar în fiecare dimineaţă face mofturi şi plânge la despărţirea de mama
sa, ca apoi să nu mai vrea să plece.
- în cadrul jocurilor comentează la fiecare regulă a jocului ,dorind mereu să i se dea atenţie numai
lui în mod special.
- are o atitudine deschisă a de educatoare, nu se fereşte de ele, ci doreşte să vorbească cu ele, are
încredere în ele;
- în relaţiile cu copiii este deschis, dar copiii nu îl preferă (deşi acum în ultimele săptămâni am
văzut că sunt câţiva copii care se joacă zilnic cu el);
- Radu nu are atitudini agresive de respingere a de ceilalţi copii.
Metode de cunoaştere
- observaţia permanentă
- convorbirea
- metoda biografică
- testul
ETAPA a II-a
10
ETAPA a III-a
PLAN DE INTERVENŢII
11
C)”Şi eu sunt la fel de bun”
„Rezolv toate sarcinile primite în timpul propus.”
- activităţi de analiză a modului de realizare a sarcinilor (discuţii libere);
„Cum te-ai simţit astăzi când ai realizat aceste activităţi?” (discuţie cu educatoarea)
METODE FOLOSITE :- învăţarea prin cooperare;
- învăţarea experimentală;
- vizualizarea creativă;
- călătoria;
- jocul de rol;
- autoevaluarea;
D)”Ce mi-a plăcut astăzi la grădiniţă sau acasă ?”
ACTIVITĂŢI PROPUSE:
- discuţie cu educatoarea;
- desenează ce ţi-a plăcut ;
- jucăria preferată;
- prietenul cel mai bun;
- jocuri colective.
METODE FOLOSITE:
- reflexia;
- vizualizarea reflexivă;
- metode de comunicare şi facilitare a interacţiunii(Îmi place aceasta pentru că...);
- autoevaluarea (Cum te-ai simţit după aceste activităţi?);
- imageria mentală.
ACTIVITĂŢI PROPUSE
- rol de lider în jocurile de rol ;
- sarcină de care să răspundă numai el(ordine la bibliotecă ,completarea calendarului naturii) ;
- terapie prin joc ;
- învăţarea de abilităţi pentru interacţiune;
- consiliere individuală.
12
METODE FOLOSITE
- jocul de rol;
- reflexia;
- autoevaluarea;
- călătoria;
- comentarea de imagini;
ACTIVITĂŢI PROPUSE
- de autoevaluare;
- discuţii cu educatoarea;
- realizare de desene;
- discuţii cu părinţii împreună cu Radu;
METODE FOLOSITE
- dezbaterea în grup;
- autoevaluarea ;
- problematizarea ;
- punerea în situaţie;
- completarea de scale;
- completarea de fişe de evaluare.
13
- angajarea activă în procesul de învăţare;
- crearea unei atmosfere în care să fie posibile erorile şi greşelilor;
- crearea unei atmosfere propice dintre participanţii la procesul de instruire;
- motivarea procesului de învăţare practicat;
- trecerea gradată de la învăţarea deprinderilor simple la cele complicate;
- posibilitatea autoevaluării;
- folosirea feedback - ului ca metodă de evaluare continuă;
- reducerea stresului;
- încurajarea de soluţii proprii;
- terapie şi asistenţă în situaţii de criză.
Concluzii
În urma programului de intervenţie, Radu are progrese vizibile, reuşind să fie atent la
activități în proporţie mai mare (cu pauze între perioadele de atenţie), dar nu mai este atenționat
pentru întârzierea sau neîndeplinirea sarcinilor şcolare. Este mândru de micile sale realizari şi se
bucură, chiar dacă pentru scurt timp, de activităţile pe care altădată le refuza. Este tot mai mult
apreciat şi încurajat de către colegi, care îi tolerează mai mult “ieşirile” comportamentale şi îl
14
acceptă aşa cum este. Se face util în clasă ştergând tabla, împărţind laptele şi cornurile colegilor,
fiind astfel mai mulţumit de utilitatea sa. Are un tonus bun şi îi place să constate că şi el stie tot atât
cât ştiu colegii, mai ales când este şi recompensat cu câte o bomboană sau o jucărioară.
Părinţii sunt mult mai relaxaţi în ceea ce priveşte activitatea şcolară a lui Radu, colaborează
foarte bine cu educatoarea şi sunt mai încrezători în viitorul copilului.
15
Bibliografie
16