Schimbarile pe care le aduce Tratatul de la Lisabona:

1.Un articol la inceputul TUE defineste clar valorile care stau la baza Uniunii. Un altul stabileste
obiectivele Uniunii.

2.Carta drepturilor fundamentale capata forta juridica si are aceeasi valoare juridica ca si
tratatele, desi textul acesteia nu va fi inclus in tratate.

3.Proiectul de tratat prevede un nou temei juridic pentru aderarea Uniunii la Conventia
europeana privind drepturilor omului. Consiliul va decide in unanimitate, cu acordul
Parlamentului European si aprobarea statelor membre.

4.Desi dispozitiile referitoare la cetatenie vor fi cuprinse in TFUE (Tratatul privind Functionarea
Uniunii Europene), conceptul de cetatenie europeana si-a reluat locul bine meritat si acum, in
urma insistentei reprezentantilor PE, este prevazut, dupa cum urmeaza, la articolul 8 din TUE:
"Orice persoana care are cetatenia unui stat membru are cetatenia Uniunii. Cetatenia Uniunii se
adauga cetateniei nationale si nu o inlocuieste pe aceasta."

5.Este consolidata democratia participativa, in special prin dreptul cetatenilor la initiativa, care
permite unui numar de cel putin un milion de cetateni dintr-un numar semnificativ de state
membre sa solicite Comisiei sa ia o initiativa intr-un anumit domeniu.

6.Codecizia este extinsa in mod semnificativ (asa cum era prevazut de Constitutie) si devine
procedura legislativa obisnuita. Prin urmare, Parlamentul European devine un legiuitor aflat pe
picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislatia comunitara. Implicarea Parlamentului
creste legitimitatea democratica a legislatiei europene.

7.Noua procedura bugetara asigura paritate deplina intre Parlament si Consiliu in aprobarea
bugetului general (nu se mai face distinctie intre cheltuielile obligatorii si cheltuielile
neobligatorii) si a cadrului financiar multianual, care capata statut juridic obligatoriu.

8.Votul cu majoritate calificata devine regula generala in Consiliu. Definitia acestuia ca

majoritate dubla a 55% din state, reprezentand 65% din populatia Uniunii, este aceeasi ca si in
Constitutie (fiind nevoie de un numar minim de 4 state membre pentru a constitui o minoritate de
blocaj), desi nu va intra in vigoare pana in 2014. Acesta va face totodata obiectul unei perioade
de tranzitie de 3 ani, pana in 2017, timp in care o decizie va putea fi blocata in conformitate cu
dispozitiile de votare prevazute in Tratatul de la Nisa. Mai mult, un nou mecanism bazat pe
"compromisul de la Ioannina" prevede ca o minoritate de state membre poate solicita o
reexaminare a unei propuneri legislative, inainte de adoptarea acesteia. Potrivit unei declaratii
anexate la noul tratat, o decizie a Consiliului va acorda statut legal acestui mecanism.

9.Mai mult, va fi mai usor decat in prezent sa se recurga la cooperarea consolidata. Parlamentul
trebuie sa isi dea acordul in acest sens.

10.Un nou Presedinte permanent al Consiliului European (ales pentru o perioada de doi ani si
jumatate de catre sefii de stat si de guvern) va prezida si va dirija activitatea acestuia. Acesta va
asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European, in incercarea de a facilita
coeziunea si consensul in cadrul acestuia si va prezenta Parlamentului European un raport dupa
fiecare dintre reuniunile Consiliului.

11.CIG a cazut de acord cu privire la noua componenta a Parlamentului, pe baza propunerii

facute de Parlament, suplimentand-o cu un loc. Acest loc va fi atribuit Italiei. Ca urmare,
Parlamentul se va compune din 750 de deputati, plus Presedintele.

12.Presedintele Comisiei va fi ales de catre Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care

il compun. Candidatul va fi propus Parlamentului European de catre Consiliul European, care il
va nominaliza cu majoritate calificata, luand in considerare rezultatele alegerilor pentru
Parlamentului European si dupa organizarea consultarilor necesare. Parlamentul va vota, de
asemenea, pentru investitura intregii Comisii, inclusiv a Inaltului reprezentant pentru afaceri
externe, care va avea, de asemenea, si functia de vicepresedinte al Comisiei.

13.Pentru a asigura eficienta Comisiei, numarul membrilor acesteia va fi redus: dupa 2014,
Comisia se va compune dintr-un numar de comisari care vor reprezenta doua treimi din numarul
de state membre. Pentru a garanta egalitatea intre statele membre, este introdus un sistem de
rotatie care sa asigure ca fiecare stat membru este reprezentat in doua colegii din trei. De la
intrarea in vigoare a Tratatului de reforma, pana in 2014, Comisia se va compune dintr-un
membru pentru fiecare stat membru (inclusiv vicepresedintele/Inaltul reprezentant).

14.Crearea unui post de Inalt reprezentant pentru afaceri externe cu dublu rol, care, pe de o parte,
va prezida Consiliul pentru afaceri externe, iar, pe de alta parte, va fi unul dintre vicepresedintii
Comisiei, va garanta coerenta intregii politici externe a Uniunii. Acesta va fi numit de catre
Consiliul European, cu acordul Presedintelui Comisiei. In calitate de vicepresedinte al Comisiei,
acesta va face obiectul votului de investitura a intregii Comisii a Parlamentului.

15.Progresul inregistrat in domeniul politicii externe si de securitate comune a fost mentinut in

intregime, inclusiv progresul fragil inregistrat in cresterea eficientei procesului decizional si
crearea unui Serviciu european pentru actiune externa care il va asista pe Inaltul reprezentant in
garantarea coerentei intregii actiuni externe a Uniunii.

16.In domeniul apararii, statele membre care au capacitatile si dorinta necesare pot dezvolta o
cooperare structurata, care poate conduce la un sistem comun de aparare. Se introduce o clauza
de solidaritate: daca un stat membru este victima unei agresiuni militare pe teritoriul sau,
celelalte state membre il ajuta si ii ofera asistenta prin toate mijlocele care le stau la dispozitie.

17.Spatiul de libertate, securitate si justitie intra in sfera de aplicare a dreptului comunitar, iar
codecizia si majoritatea calificata sunt extinse, desi initiativele din partea statelor membre raman
posibile in anumite cazuri. Integrarea in sfera legislatiei comunitare este combinata cu anumite
proceduri de "franare de urgenta", care sa permita statelor membre sa adreseze anumite probleme
Consiliului European, atunci cand sunt in joc interesele lor vitale in acest domeniu. In aceste
cazuri, se faciliteaza cooperarea consolidata. Sunt prevazute exceptii pentru Regatul Unit si
Irlanda (mecanismele de opt-in/opt-out) in protocoale specifice.
18.Jurisdictia Curtii de Justitie este extinsa pentru a acoperi toate activitatile Uniunii, cu exceptia
politicii externe si de securitate comune (dar incluzand controlul masurilor care restrang
drepturile cetatenilor).

19.Se acorda personalitate juridica unica Uniunii, iar structura pe piloni dispare, astfel incat
politicile comune in domeniul libertatii, securitatii si justitiei sa intre in domeniul de aplicare al
dreptului comunitar. Politica externa si de securitate comuna este, cu toate acestea, abordata in
TUE (in timp ce alte sectoare ale actiunii externe ale UE sunt abordate in TFUE) si continua sa
fie reglementata de proceduri decizionale specifice.

20.Este introdusa o repartizare exacta si clara a competentelor, insotita de o clauza de

flexibilitate, similara celei existente in prezent, dar in care Parlamentul trebuie sa isi dea acum
acordul.

21.Pe langa asa-numita procedura "cartonasul galben"(yellow card) (in cazul in care o treime din
parlamentele nationale resping o propunere legislativa, Comisia o va reexamina), a fost introdus
un nou mecanism menit sa permita parlamentelor nationale sa controleze aplicarea principiului
subsidiaritatii: daca o majoritate simpla de parlamente nationale adopta un aviz in care se afirma
ca o propunere legislativa nu respecta principiul subsidiaritatii si fie Consiliul, fie Parlamentul
sunt de acord cu respectivele parlamente nationale, propunerea este respinsa.

22.Se introduc noile temeiuri juridice pentru energie (consolidat), brevete, turism, sport, spatiu si
cooperare administrativa, iar politica de mediu a fost completata cu o referinta la schimbarile
climatice.

23.O noua clauza "sociala" orizontala garanteaza ca, in definirea si aplicarea politicilor sale,
Uniunea va lua in considerare cerinte precum promovarea unui "nivel ridicat de ocupare a fortei
de munca", "protectia sociala adecvata", "lupta impotriva excluderii sociale" si un "nivel ridicat
de educatie, formare si protectie a sanatatii umane".

24.Un temei juridic specific recunoaste caracteristicile specifice ale serviciilor de interes
economic general. Un protocol vine in completarea preocuparilor Uniunii in acest domeniu.

25.Ierarhizarea normelor este pastrata prin distinctia care se face intre actele legislative, actele
delegate si actele de punere in aplicare, desi termenii de "lege" si "lege-cadru" au fost abandonati
in favoarea pastrarii terminologiei actuale (directive, regulamente si decizii). Parlamentul si
Consiliul vor avea competente egale in ceea ce priveste definirea modalitatilor de control al
actelor delegate si al celor de punere in aplicare (comitologie).

26.Parlamentul European joaca un rol consolidat in procedura de revizuire a tratatului. Acesta

are dreptul la initiativa, face parte din conventia care sta la baza noii proceduri obisnuite de
revizuire, iar acordul sau este necesar in cazul in care Consiliul doreste sa nu convoace o
conventie in cazul unor modificari minore.

27.Procedurile simplificate de modificare a tratatelor introduse de Constitutie cu privire la

politici si proceduri sunt pastrate:
- Partea din TFUE privind politicile si actiunile interne poate fi modificata prin decizia unanima
a Consiliului European, cu acordul statelor membre (PE este consultat);

- O alta procedura simplificata permite trecerea de la unanimitate la majoritate calificata in

Consiliu sau de la procedura legislativa speciala la procedura legislativa obisnuita (codecizie)
prin decizia unanima a Consiliului, cu acordul PE. Daca un parlament national obiecteaza,
decizia nu poate fi adoptata. In acest caz, poate fi aplicata numai revizuirea obisnuita a tratatului.

In sfarsit, TUE va contine o clauza de retragere, in care sunt definite modalitatile si procedura
prin care un stat membru poate parasi Uniunea Europeana. Si in acest caz este nevoie de acordul
Parlamentului European.

Sursa: www.nicodim-bulzesc.eu

___________________________________________________________________________________

Semnarea acestui tratat a venit pe fondul nevoii de a reforma cadrul institutional al

Uniunii Europene ajunsa la 27 de membri si a neratificarii de catre toate statele Uniunii
Europene a Constitutiei Europene, al carei text final a fost agreat de statele membre in
iunie 2004.

Tratatul de la Lisabona, numit oficial Tratatul de la Lisabona de amendare a Tratatului privind

Uniunea Europeana si Tratatul instituind Comunitatea Europeana, a fost semnat la 13 decembrie
2007 la summitul de la Lisabona, Portugalia.

Consiliul European reunit la Bruxelles in iunie 2007 a hotarat redactarea unui nou tratat care sa
inlocuiasca textul Constitutiei respinse. Acest tratat, numit initial “Tratatul de Reforma”, urma,
nu sa inlocuiasca (asa cum s-ar fi intamplat in cazul adoptarii Constitutiei), ci sa amendeze atat
Tratatul instituind Comunitatea Europeana cat si Tratatul privind Uniunea Europeana. Mai mult,
s-a hotarat ca in Tratatul de Reforma sa fie inclusa numai o prevedere in legatura cu Carta
Drepturilor Fundamentale care sa transforme acest document intr-un instrument cu aceeasi
valoare legala ca si Tratatele, spre deosebire de Constitutie care urma sa inglobeze in textul sau
Carta.

Tratatul de la Lisabona intentioneaza sa pastreze toate schimbarile institutionale pe care statele

membre le-au inclus in Constitutia European, precum infiintarea functiei de presedinte al
Consiliului European, a celei de ministru de externe (numit oficial Inaltul Reprezentant al
Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate), pastrarea aceleasi distributii a
locurilor in Parlament, acordarea personalitatii juridice Uniunii Europene (in prezent numai
Comisia Europeana are personalitate juridica) si posibilitatea unui stat de a se retrage din UE.

In continuare sunt sintetizate cele mai importante schimbari pe care le aduce Tratatul de la
Lisabona.
Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislatiei, a bugetului si a
aprobarii acordurilor internationale. O noua procedura legislativa, numita „ordinara” se va aplica
majoritatii domeniilor, iar Parlamentul va avea aceleasi puteri ca si Consiliul. Pentru restul
domeniilor se va aplica „procedura legislativa speciala”, conform careia Parlamentul are dreptul
de a consimti asupra unei masuri a Consiliului, sau invers. In afara de aceste proceduri, ramane
in vigoare si vechea procedura de consultare – Consiliul, inainte de a vota o propunere a
Comisiei trebuie sa consulte Parlamentul si sa tine cont de propunerile sale.
Conform noului tratat, si parlamentele nationale vor avea puteri sporite, mai ales in ceea ce
priveste orice alta reforma a Tratatului asupra Uniunii Europene, a raspunsului la orice noua
aplicatie pentru statutul de membru ale UE si a cooperarii judiciare pe probleme civile.
Parlamentul va avea 751 de parlamentari (750 plus presedintele), orice stat membru va avea cel
putin sase si cel mult 96 de membri, iar locurile vor fi impartite intre tari conform
„proportionalitatii regresive”, adica un parlamentar dintr-o tara cu o populatie mai mare va
reprezenta mai multi oameni decat un parlamentar dintr-un stat cu o populatie mai mica.

Consiliul European devine oficial institutie a Uniunii Europene si va fi condusa de un

Presedinte, ales pentru un mandat de doi ai si jumatate. Daca Tratatul de la Lisabona va fi
ratificat, primul presedinte al Consiliul European va fi ales in 2009. Aceasta functie nou
infiintata si-a atras denumirea de „Presedinte al Uniunii Europene”, in special in media in
discutiile despre cine va ocupa prima data aceast post. Desi nu va avea puteri executive sporite,
Presedintele Consiliului European va avea ca sarcini organizarea lucrarilor Consiliului si va
veghea la asigurarea consensului intre statele membre. In plus, functia de Presedinte al
Consiliului European este incompatibila cu orice alt mandat la nivel national.

Cea mai importanta schimbare pe care noul tratat il aduce functionarii Consiliului Uniunii
Europene se refera la procedura de luare a deciziilor. Dupa intrarea lui in vigoare, majoritatea
calificata se va extinde si la alte domenii decat cele din prezent (spre exemplu imigrare si
cultura). Din 2014 va fi introdusa o noua procedura de luare a deciziilor – majoritatea dubla.
Pentru a adopta o regelementare europeana va fi nevoie ca majoritatea statelor membre (55%) sa
reprezinte majoritatea populatiei europene (65%). Aceasta procedura va fi insotita de un
mecanism prin care un numar mic de state membre se pot opune adoptarii unei masuri.

Numarul membrilor Comisiei Europene ar putea fi redus de la 27 la 18, incepand cu 2014, noul
sistem implicand faptul ca pentru o perioada de 5 ani (cat dureaza mandatul Comisiei Europene)
intr-un ciclu de 15 ani, fiecare stat membru nu va fi reprezentat in Comisie. O alta schimbare pe
care o aduce Tratatul se refera la presedintele Comisiei, a carui numire va fi strans legata de
rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European si ale carui puteri vor fi sporite, putand sa
demita pe oricare dintre comisari.

Una dintre cele mai importante noutati aduse de Tratatul de la Lisabona se refera la infiintarea
functiei de Inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de
securitate. Acest Inalt Reprezentant va avea un rol dublu: va reprezenta Consiliul in problemele
legate de politica externa si de securitate comuna (PESC) si va detine functia de vice-presedinte
al comisiei, comisar pentru afaceri externe.
Tratatul de la Lisabona stipuleaza cine va actiona, in ce domeniu – Uniunea Europeana sau
statele membre, identificand trei categorii de competenta pentru UE:
- Competenta exclusiva – in domenii precum uniunea vamala, politica comerciala si de
concurenta numai Uniunea Europeana are putere legislativa
- Actiuni de sprijin, coordonare si complementare – in domenii ca educatia, cultura, industria,
Uniunea Europeana poate numai sa sprijine statele membre (acordand finantari, spre exemplu)
- Competenta comuna – in ceea ce priveste mediul, transportul si protectia consumatorilor, atat
Uniunea Europeana cat si statele membre au putere de legiferare, fara a uita insa de principiul
subsidiaritatii.

Dupa aderarea la Uniunea Europeana, orice stat poate sa aleaga in orice moment daca ramane
sau nu membru al acestei structuri. Desi exista un precedent in care un teritoriu a incetat sa mai
faca parte din Comunitatea Europeana (Groenlanda in 1985), in prezent nu exista nici o
prevedere legala conform careia un stat poate parasi Uniunea Europeana. De aceea, pentru prima
data Tratatul de la Lisabona include o clauza conform careia este la latitudine oricarei tari sa
ramana sau nu membru al UE.

Trataul de la Lisabona inseamna si un pas inainte in ceea ce priveste drepturile omului. Pe langa
faptul ca se garanteaza punerea in aplicare a Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale,
deschide si oportunitatea pentru Uniunea Europeana de a adera la Conventia Europeana pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata, Tratatul introduce un nou
drept pentru cetatenii europeni, conform caruia o petitie cu 1 milion de semnaturi din mai multe
state membre poate fi trimisa Comisiei pentru a demara o initiativa legislativa.

Tratatul cuprinde si protocoale aditionale privind schimbarile climatice si lupta impotriva

incalzirii globale. De asemenea, cateva prevederi ale Tratatului se refera la solidaritatea in
probleme legate de furnizarea de energie si a schimbarilor in domeniul politicii energetice
europene.

Pentru a intra in vigoare, Tratatul de la Lisabona trebuie sa fie ratificat de catre statele membre.
Uniunea Europeana si-a stabilit ca data de adoptare 1 ianuarie 2009, astfel incat Tratatul sa se
aplice inainte de alegerile parlamentare din iunie 2009. Ungaria a fost prima tara care a ratificat
Tratatul chiar in decembrie 2007, fiind urmata de alte cateva state membre: Franta, Malta,
Romania si Slovenia.

Linkuri:

http://europa.eu/lisbon_treaty/faq/index_en.htm#20
http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/institutions/index_en.htm
http://europa.eu/lisbon_treaty/full_text/index_en.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Treaty_of_Lisbon
http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/democracy/index_en.htm
http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/rights_values/index_en.htm