Bazele statisticii

Introducere

Natalia Gaşiţoi

17 februarie 2020

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Curriculumul unităţii de curs

1 Tema 1: Noţiuni introductive (cursul 1-2).

2 Tema 2: Analiza unei distribuţii (serii) statistice
unidimensionale (cursurile 3-6).
3 Tema 3: Analiza unei distribuţii (serii) statistice
bidimensionale (curs 7).
4 Tema 4: Probabilităţi şi distribuţii teoretice (curs 8).
5 Tema 5: Estimarea parametrilor unei populaţii (curs 9-10).
6 Tema 6: Testarea statistică (curs 11-13).
7 Tema 7: Indicatori ai seriilor de timp (curs 14).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Evaluare

40% – test grilă susţinut din materia primelor 3 teme;

20% – activitatea din cadrul seminarelor;
40% – examen grilă susţinut din materia temelor 4–7.

Pe parcurs vom completa o fişă cu formule pe care o veţi putea

folosi pentru test şi examen.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Bibliografie
1 Andrei, T., Statistică şi econometrie, Ed. Economică, 2003.
2 Baron T. et al., Statistică teoretică şi economică, EDP,
Bucureşti, 1996.
3 Biji, E.M., Lilea, E., Roşca, E., Vătui, M., Statistică aplicată
ı̂n economie, Editura Universal Dalsi, 2000.
4 Isaic-Maniu, Al., et. al., Statistica pentru managementul
afacerilor, Ed. Economică, 1999.
5 Jaba, E., Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică,
Bucureşti, 2002.
6 Jaba, E., Pintilescu, C. Statistică. Teste grilă şi
probleme, ed. a 2-a, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007.
7 James T.McClave, P. George Benson, Terry Sincich, Statistics
for Business and Economics, Pearson, Education New Jersey ,
2008.
8 Wonnacott, H., Wonnacott, T., Statistiques, Economica,
Paris, 1991.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Citim ı̂n presă . . .

Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova comunică

că anul de studii 2015-2016 a ı̂nceput ı̂n ı̂nvăţământul primar şi
secundar general cu o reţea formată din 1323 unităţi, dintre care 2
sunt serale şi 1321 instituţii de zi (inclusiv: 118 şcoli primare, 794
gimnazii, 392 licee, 22 şcoli pentru copii cu deficienţe ı̂n
dezvoltarea intelectuală sau fizică).

În anul de studii 2019-2020 ı̂nvăţământul primar şi secundar

general se desfăşoară ı̂n 1226 unităţi, inclusiv 103 şcoli primare,
762 gimnazii, 348 licee şi 13 şcoli pentru copii cu deficienţe ı̂n
dezvoltarea intelectuală sau fizică.
Comparativ cu anul de studii 2015-2016 numărul instituţiilor de
ı̂nvăţământ primar şi secundar general s-a diminuat cu 97 unităţi.
Sursa: www.statistica.gov.md
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Citim ı̂n presă . . .

În anul de studii 2019-2020, ı̂n ı̂nvăţământul primar şi secundar

general au fost ı̂nscrişi 333,1 mii elevi, sau cu 1,0 mii mai puţini
comparativ cu anul de studii precedent, prezentând 90,2% din
populaţia cu reşedinţă obişnuită din grupa de vârstă de 7-18 ani.
Din punctul de vedere al distribuţiei pe sexe şi pe medii de
reşedinţă, 50,9% din elevi au fost băieţi, iar 51,9% au studiat ı̂n
mediul urban.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Etimologia termenului Statistică”
”
Cuvântul statistică” provine de la:
”
latinul status” cu sensul de stat, stare politică,
”
italianul statista” cu sensul de politician sau om de stat,
”
latinul modern statisticus” cu sensul de relativ la stat,
”
germanul statistik” introdus de către Gottfried Achenwall
”
(1719-1772) cu sensul de ştiinţă care se ocupă cu date
”
despre starea unui stat sau a unei comunităţi” ı̂n lucrarea
sa Vorbereitung zur Staatswissenschaft” ı̂n anul 1748.
”

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Din istoria dezvoltării Statisticii

Investigaţiile arheologice confirmă că deja ı̂n Grecia Antică, ı̂n

Imperiul Roman existau preocupări privind inventarierea bunurilor,
a resurselor umane, descrierea geografică şi politică a diverselor
state.

Iniţial statistica era folosită de către conducători şi regi, care

aveau nevoie de informaţii despre terenuri, agricultură, comerţ,
populaţia din statele lor pentru a evalua potenţialul lor militar,
avere, impozitare şi alte aspecte ale guvernării.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Istoria dezvoltării Statisticii

Abordarea statisticii cunoscută sub numele de descrierea

”
statului” a predominat până ı̂n secolele XVII-XVIII, perioadă ı̂n
care ı̂ncepe să se dezvolte şcoala descriptivă germană. În concepţia
reprezentanţilor şcolii descriptive germane, statistica apare ca o
ramură a ştiinţelor cameraliste (cameralismul a apărut ı̂n
Germania, ı̂n secolul al XVII-lea, ca ansamblu de teorii economice,
financiare şi administrative privind conducerea statului feudal).
Şcoala descriptivă germană a fost reprezentată, ı̂n principal, prin
Herman Conring (1606-1681), Gottfried Achenwall (1719-1772),
August Ludwig von Schlözer (1735-1809), iar cea românească prin
Dimitrie Cantemir (1673-1723), Nicolae Şuţu (1798-1871) şi
George Bariţiu (1812-1893).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Istoria dezvoltării Statisticii

Începând cu a doua jumătate a secolului XVII, ı̂n Anglia, apare

un curent statistic nou, cunoscut sub numele de Aritmetică
politică. Noul curent din statistică se caracterizează prin:
analiza datelor de observaţie prin procedee matematice;
evidenţierea regularităţilor ı̂n fenomenele social-economice;
formulări şi ı̂ncercări de previzionare a unor fenomene.
Principalii reprezentanţi ai şcolii Aritmeticii politice au fost John
Graunt (1620-1674), William Petty (1623-1687), Edmund Halley
(1662-1742). Reprezentanţii români ai acestui curent au fost Ion
Ionescu de la Brad (1818-1891) şi Dionisie Pop Marţian
(1829-1865).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Întemeietorii statisticii

Inventarea Calculului probabilităţilor la sfârşitul secolului al

XVIII-lea a impulsionat dezvoltarea statisticii. Jacob Berboulli
(1654-1705) şi Pierre-Simon Laplace (1749-1827) au utilizat
modelele teoriei probabilităţilor ı̂n studiul statistic al fenomenelor
economice şi sociale.
Gândirea probabilistică se consolidează ı̂n statistică ı̂n secolul al
XIX-lea. Un reprezentant de seamă din acea perioadă a fost
matematicianul, astronomul şi statisticianul belgian Adolphe
Quételet (1796-1874), care a aplicat teoria probabilităţilor la
studiul fenomenelor sociale.
Contribuţii de seamă la progresul statisticii au fost aduse şi de
reprezentanţii şcolii statistice ruse Dmitrii Juravski (1810-1856),
Pafnutii Cebâşev (1821-1894), Andrei Markov (1856-1922).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Întemeietorii statisticii

Începutul secolului XX e caracterizat de fundamentarea

statisticii moderne, care se datorează lucrărilor lui:

1 Francis Galton (16.02.1822–17.01.1911)

2 Karl Pearson (27.03.1857–27.04.1936)
3 William S. Gosset (13.06.1876-16.10.1937)
4 Ronald Fisher (17.02.1890–29.07.1962)

Epoca noastră cunoaşte o dezvoltare considerabilă a acestei

teorii, care este aplicată, aproape fără excepţie, ı̂n toate domeniile
de activitate (fizică, chimie, biologie, tehnică, astronomie,
medicină, economie, sociologie, arheologie, psihologie, lingvistică
ş.a.).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Relaţia dintre Probabilitate şi Statistică

Teoria Probabilităţilor şi Statistica sunt două domenii ı̂nrudite,

dar distincte ale matematicii.
Pentru a explica succint diferenţa dintre aceste două domenii
să ne gândim la două urne: urna probabilistică şi urna statistică.
În cazul urnei probabilistice se cunoaşte componenţa ei, de
exemplu 7 bile albastre, 15 bile galbene şi 10 bile roşii. Problema
de probabilitate ar fi următoarea: din urnă la ı̂ntâmplare se ia o
bilă, care este probabilitatea (şansa) că bila este roşie?
În cazul urnei statistice nu se cunoaşte componenţa ei. Se
extrage un eşantion şi ı̂n baza eşantionului extras se ı̂naintează o
ipoteză referitor la compoziţia bilelor din urnă (se face o predicţie
referitor la componenţa urnei).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Relaţia dintre Probabilitate şi Statistică

Datorită revoluţiei computerelor, Statistica a evoluat foarte

mult ı̂n direcţia computaţională, pe când Teoria probabilităţilor
foarte puţin.
Matematicianul englez David Williams scria ı̂n cartea sa
Weighing the Odds: A Course in Probability and Statistics”:
”
Teoria Probabilităţilor şi Statistica au fost odată căsătorite; apoi
”
s-au separat; ı̂n cele din urmă au divorţat. Acum abia că se mai
ı̂ntâlnesc”...

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Statistica

Actualmente există o serie largă de definiţii ale statisticii, ı̂n care se

deosebesc două curente: statistica-ştiinţă şi statistica-metodă.
Definiţie.
Statistica este ştiinţa care se ocupă cu:
culegerea,
sintetizarea,
descrierea,
analiza,
interpretarea datelor referitoare la fenomenele de masă.

Statistica modernă prezintă două aspecte diferite, dar

complementare: aspectul descriptiv (statistica descriptivă) şi cel
inductiv (statistica inferenţială).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Statistica descriptivă

Definiţie.
Statistica descriptivă este o direcţie a statisticii care vizează
descrierea stării şi variabilităţii unei colectivităţi statistice după una
sau mai multe caracteristici.
Realizarea acestui obiectiv presupune:
culegerea datelor statistice,
prelucrarea şi
prezentarea lor sintetică, fie sub formă numerică prin
indicatori statistici, fie sub formă grafică prin diagrame şi
tabele statistice.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Statistica inferenţială

Definiţie.
Statistica inferenţială este o direcţie a statisticii care vizează
estimarea caracteristicilor unei colectivităţi pornind de la
cunoaşterea unei colectivităţi parţiale şi presupune măsurarea
incertitudinii rezultatelor şi calcularea riscurilor pe care le implică
luarea unei decizii fundamentale pe baza unei informaţii ce nu
poate fi exhaustivă.

Principalele probleme ale statisticii inferenţiale sunt:

estimarea parametrilor distribuţiei unei colectivităţi şi
testarea ipotezelor statistice.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Reglementarea serviciilor de statistică
Credem cu seriozitate că statistica este, pentru cei care o
”
poseda, o preţioasă avere naţională... Statistica este singurul
tărâm sigur pe care un guvern prevăzător trebuie să-şi
ı̂ntemeieze raţiunea reformelor sale”. Dionisie Pop Marţian
(1829–1865) – statistician şi economist român, iniţiator al şcolii
economice protecţioniste, primul director al Oficiului Central al
Statisticii din România. A organizat primul recensământ modern
din România (1860).

Statistica oficială ı̂n România se desfăşoară prin serviciile de

statistică oficială, e organizată şi coordonată de Institutul Naţional
de Statistică, organ de specialitate al administraţiei publice
centrale, ı̂n subordinea Guvernului, finanţat de la bugetul de stat,
ı̂n baza Legii organizării şi funcţionării statisticii oficiale ı̂n
România (M.O. al României, Partea I, Nr. 397/11.VI.2009).

În RM activitatea serviciilor naţionale de statistică este

reglementată de Legea nr. 412 din 19.12.2004.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Rolul Statisticii ı̂n Economie

cunoaştere a gradului de dezvoltare a economiei naţionale;

stabilire a obiectivelor şi direcţiilor strategice de dezvoltare;
elaborare a programelor de dezvoltare curentă şi de
perspectivă;
fundamentarea măsurilor care trebuie ı̂ntreprinse ı̂n procesul
de luare a deciziilor;
control al calităţii etc.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Populaţii (colectivităţi) statistice

Dicţionar de termeni
Populaţia statistică (colectivitatea statistică) este mulţimea
tuturor obiectelor sau indivizilor care au aceeaşi natură,
trăsături esenţiale comune şi care prezintă interes pentru un
studiu statistic.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Populaţii (colectivităţi) statistice

Populaţiile (colectivităţile) statistice sunt finite, spre

deosebire de populaţiile teoretice, studiate ı̂n teoria
probabilităţilor, care sunt infinite.
Elementele populaţiei statistice au caracter obiectiv şi sunt
asociate printr-o trăsătură esenţial comună, numită
omogenitate, dar diferă ı̂ntre ele după alte caracteristici, pe
care, de asemenea, le posedă aceste elemente.
O populaţie statistică trebuie să fie clar delimitată din punctul
de vedere al:
conţinutului,
spaţiului,
timpului şi
formei de organizare.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Populaţii (colectivităţi) statistice

Dicţionar de termeni
Grupurile de elemente ale unei colectivităţi statistice
diferenţiate ı̂ntre ele din punctul de vedere al unei caracteristici
calitative se numesc subcolectivităţi.

Dicţionar de termeni
Grupe omogene de elemente, din cadrul unei colectivităţi sau
subcolectivităţi statistice, care sunt diferenţiate ı̂ntre ele după
gradul de intensitate sau de dezvoltare atins după o anumită
caracteristică se numesc tipuri.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Clasificarea colectivităţilor statistice

Colectivităţile statistice pot fi clasificate ı̂n funcţie de:

natura elementelor (elemente cu un conţinut material sau
din elemente cu conţinut imaterial);
gradul de cuprindere (totale sau parţiale).
Majoritatea studiilor au ca suport anume datele colectate la nivel
de eşantion. Deci este extrem de importantă problema constituirii
eşantionului, care trebuie să fie reprezentativ, ı̂ntrucât apelând la
inferenţa statistică, se vor estima parametrii la nivelul ı̂ntregii
colectivităţi statistice.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Unităţi statistice

Dicţionar de termeni
Elementele componente ale unei populaţii statistice se numesc
unităţi statistice.

Unităţile statistice trebuie să fie clar definite, astfel ı̂ncât să se
excludă posibilitatea interpretării diferite de către observatori şi
deci apariţia erorilor care pot prejudicia investigaţia.

Dicţionar de termeni
Numărul unităţilor statistice care alcătuiesc populaţia statistică
reprezintă volumul populaţiei.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Clasificarea unităţilor statistice

Unităţile statistice pot fi clasificate după următoarele criterii:

1 gradul de complexitate sau componenţă:
unităţi statistice simple, formate dintr-un singur element;
unităţi statistice complexe, formate din una sau mai multe
unităţi simple şi care depind de modul lor de organizare.
2 rolul ı̂n procesul ı̂nregistrării statistice:
unităşi statistice active, care transmit direct date statistice
asupra lor şi asupra unităţilor statistice pe care le reprezintă.
unităţi statistice pasive, despre care se transmit date.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Variabile (caracteristici) statistice

Dicţionar de termeni
Caracteristica (variabila) statistică este o trăsătură esenţială co-
mună tuturor unităţilor statistice ale unei populaţii.

Valorile caracteristicii diferă de la o unitate statistică la alta. Un

anumit nivel al caracteristicii observate la nivelul unităţii statistice
se numeşte variantă sau valoare.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Tipuri de variabile statistice

Într-un studiu statistic, se pot ı̂ntâlni 3 tipuri de variabile:

empirice;
teoretice;
de selecţie.

Variabilelor empirice, care exprimă valori reale ı̂nregistrate la

nivelul unităţilor statistice ale unei populaţii, le corespund
distribuţii empirice (distribuţii statistice sau distribuţii observare
sau distribuţii de frecvenţă).

Variabilele teoretice se referă la valori abstracte şi lor le

corespund distribuţii teoretice (distriibuţii probabiliste).

Variabilele de selecţie se referă la cercetările prin sondaje

statistice.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Clasificarea variabilelor statistice

Caracteristicile (variabilele) statistice se clasifică ı̂n raport cu:

importanţa (esenţiale sau neesenţiale);
natura (variabile de timp, variabile de spaţiu sau variabile
atributive);
modul de exprimare (cantitative şi calitative);
modul de manifestare variabile alternative şi variabile
nealternative.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – importanţa

Variabilele esenţiale exprimă natura internă a fenomenului şi

sunt purtate de toate unităţile colectivităţii şi răspund scopului
propus ı̂n programul de observare.

Variabilele neesenţiale au caracter ı̂ntâmplător şi pot fi

purtate numai de unele unităţi din colectivitate, sunt considerate
ajutătoare, aduc un plus de informaţie.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – natura

Variabilele de timp arată apartenenţa unităţilor la un moment

sau la un interval de timp.

Variabilele de spaţiu exprimă teritoriul ı̂n care există şi se

manifestă unităţile colectivităţii.

Variabilele atributive exprimă un atribut sau o ı̂nsuşire

esenţială a unităţilor statistice (alta, decât timpul sau spaţiul).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – modul de exprimare

Variabilele cantitative sunt acele variabile ale căror stări se

exprimă prin valori numerice.

Variabila discretă este acea variabilă care ia valori exprimate

prin numere raţionale (mai frecvent ı̂ntregi), caracterizate printr-un
salt ı̂ntre valorile ei.

Variabila continuă este acea variabilă care poate lua orice

valoare reală din intervalul său de variaţie.

Variabilele calitative sunt variabile nenumerice, numite şi

variabile atributive, care pot fi nominale sau nominal-ordinale.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – modul de manifestare

Variabilele alternative presupun numai două valori individuale,

complementare.

Variabilele nealternative se prezintă cu variante numerice sau

calitative distincte la nivelul unităţilor populaţiei.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Exerciţiu
Fie populaţia statistică reprezintă mulţimea clienţilor unei firme de
taxi. Caracterizaţi următoarele variabile statistice:
Vârsta clienţilor:
X = {x1 = [16, 20); x2 = [20, 24); x3 = [24, 28); . . .}.
Frecvenţa de apelare:
Y = {y1 = foarte rar; y2 = rar; y3 = des; y4 = foarte des}.
Data ultimului apel:
Z = {z1 = 29.01.16; z2 = 03.02.16; z3 = 05.02.16; . . .}.
Localizarea punctelor din care au fost făcute apelurile:
U = {u1 = cartierul Dacia sau u1 = strada Decebal; . . .}.
Numărul de apeluri ı̂ntr-o lună anumită:
V = {v1 = 0; v2 = 1; . . .}.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii