Intrebari grila

1.Procedurile preoperatorii sunt următoarele, cu excepţia:

a.bilanţ clinic general completat de bilanţul paraclinic

b.obţinerea consimţământului pacientului (verbal şi scris)
c.educaţie pentru promovarea sănătăţii

2.În primele zile postoperatorii as. med. trebuie să prevină şi/sau să intervină în caz de:
a.durere, insomnie, anxietate
b.complicaţii pulmonare, stază venoasă, escare
c.ambele
R-c
3.În cadrul pregătirilor preoperatorii, culegerea datelor despre pacient trebuie să includă:
a.revizuirea documentelor medicale
b.starea de nutriţie a pacientului (G, deficienţe proteice şi de vit. C, vărsături, diaree)
c.ambele
R-c
4.Elementele de supravegheat la un pacient operat sunt:
a.mişcările active
b.eliminările: diureză, scaun, transpiraţii, vărsături, pierderi prin aspiraţii şi drenaje
c.nici un răspuns nu este correct
R-b
5.Un bun pansament este acela care:
a.Este executat in conditii de asepsie
b.se folosesc pt. tratarea plagii solutii de antibiotice
c.protejeaza plaga de agentii termici, microbieni, mecanici
R-a,c
6.Problemele pacientului cu durere sunt:
a.disconfort
b. anxietate
c. insomnie
d.toate variantele sunt corecte
R-d

7..In efectuarea hemostazei provizorii cu garoul pt. eficienta sa, se respecta urmatoarele principii:
a.garoul se aseaza pe traiectul vasului pe un rulou de fasa
b.garoul se aseaza pe traiectul vasului pe un rulou de fasa, se mentine 2 ore desfacandu-se lent
din 20 in 20 de minute pt. 1-2 minute
c.garoul se mentine 6 ore desfacandu-se din 2 in 2 ore
R-b
8. Care este motivul principal pentru inregistrarea cantitatii de urina eliminate in perioada imediata
postoperatorie?
a. sa monitorizeze functia renala indeaproape
b. sa monitorizeze capacitatea vezicii urinare
c. sa puna in evidenta o fistula urinara
R=a

9.In cazul arsurilor :

a.hainele se inlatura obligatoriu de pe victima
b.hainele nu se inlatura de pe victima
 c.hainele se inlatura de pe victima doar daca sunt impregnate cu lichid fierbinte sau substante
caustice
R-b,c
10.In arsurile de gradul I, se produc :
a.distrugerea partii superficiale a epidermului
b.afectarea dermului
c.distrugerea in totalitate a structurii dermului
R-a
11.Agentul cauzal al arsurilor devine nociv la o temperatura de:
a.peste 40 grade
b.peste 60 grade
c.peste 80 grade
R-a
12.In caz de degeraturi, reancalzirea segmentului se va face cu:
a.apa calduta la 32-34 grade
b.apa calduta la 37 grade
c.cu apa fierbinte
R-a,
13.Simptomele degeraturilor in primele ore sunt urmatoarele:
a.eritem, edem
b.parestezii, dureri
c.ulceratii si tulburari motorii
R-a,b
14.Vindecarea unei plagi se produce mai repede, in functie de:
a.daca regiunea unde se afla plaga este mai vascularizata
b.regiunea unde se afla plaga este mai putin vascularizata
c.depinde de starea biologica a pacientului
R-a,c
15.In cazul unei plagi muscate se poate face:
a.sutura plagii
b.sutura plagii este interzisa
c.tratament antirabic
R-b,c
16.Complicatiile imediate ale plagilor sunt urmatoarele cu exceptia:
a.socul traumatic
b.infectia, septicemia, tromboflebita
c.cicatrizarea inestetica a plagii
R-c
17.Anestezia generala se caracterizeaza:
a.suprimarea starii de constienta a pacientului
b.disparitia functiilor vitale
c.suprimarea senzatiilor dureroase si a reflexelor
R-a,c
18.Frecventa respiratiei la nou-nascut este cuprinsa intre:
a.40-60r/min
b.16-18r/min
c.35-45r/min
d.25-35r/min
R=c
19.Imediat dupa supt, sugarul trebuie:
a.culcat in decubit ventral
b.tinut in pozitie verticala, cu capul sprijinit si batut usor pe spate, pentru favorizarea eructatiei
c.culcat in decubit lateral
 d.tinut in brate si leganat usor
R=b

20.Alimentatia artificiala a sugarului consta:

a.alimentarea sugarului in primele 3-4 luni cu un alt preparat de lapte, decat cel de mama
b.alimentarea sugarului cu lapte de mama si un alt preparat de lapte
c.alimentarea sugarului cu preparate necorespunzatoare varstei
R.=a
21.Colostrul este:
a.laptele de femeie secretat in prima luna
b.laptele de femeie secretat in primele 3-4 zile
c.laptele de femeie secretat in primele 2 ore dupa nastere
R=b
22.Indicatiile probei suptului sunt:
a.diareea sugarului
b.plansul, agitatia la putin timp dupa supt
c.curba ponderala stationara sau in scadere
d.starea de sanatate a mamei
R=b,c

23.Efectuarea probei suptului consta in:

a.cantarirea sugarului dupa suptul de la ora 7
b.cantarirea sugarului inainte si dupa toate supturile dintr-o zii
c.cantarirea sugarului ininte si dupa toate supturile dintr-o zi, fara al schimba intre aceste 2
cantariri
R=c
24.La un sugar de 7 luni in convulsii cu temperatura de 40C, se acorda urmatoarele ingrijiri de urgenta:
a.administrare de oxigen
b.hidratare pe cale orala
c.administrare de Diazepam 0,10-1/2 fiola
d.anuntarea medicului
e.administrarea de supozitor antitermic
f.administrarea de antibiotice
g.administrare de Fenobarbital o tableta per os
R=c,d,e
25.Criza convulsive se manifesta prin:
a.plafonarea privirii
b.maxilare inclestate
c.triada:cefalee-varsaturi-dispnee
d.mialgii
e.contractii musculare tonico-clonice generalizate
R=a,b,e
26.Pozitia in care trebuie asezat copilul in convulsii este:
a.decubit lateral
b.sezand
c.decubit dorsal
R.=c
27.Un copil cu deshidratare acuta prezinta:
a.tegumente si mucoase umede
b.persistenta plicii cutanate
c.deprimarea fontanelei
 d.cianoza peri-oro-nazala
R=b,c
28.Asigurarea conditiilor de mediu pentru sugar, presupune:
a.o temperatura constanta in camera de 21-22 C
b.semiobscuritate in camera
c.umiditate corespunzatoare, prin plasarea de vase cu apa pe sursa de caldura
R.=a,c
29.La nou-nascut si sugar, in primele luni de viata, pulsul se poate masura:
a.la artera pedioasa
b.la artera radiala
c.la nivelul fontanelei anterioare
R=c

30.Locul de electie al injectiei intramusculare la sugar este:

a.musculatura fesiera
b.musculatura coapsei
c.in muschiul deltoid
R=a

31.În cadrul pregătirilor preoperatorii, culegerea datelor despre pacient trebuie să includă :
a.revizuirea documentelor medicale
b.starea de nutriţie a pacientului (G, deficienţe proteice şi de vit. C, vărsături, diaree)
c.ambele
R=c
32.Elementele de supravegheat la un pacient operat sunt :
a.mişcările active
b.eliminările: diureză, scaun, transpiraţii, vărsături, pierderi prin aspiraţii şi drenaje
c.nici un răspuns nu este correct
R=b
33.Una din intervenţiile autonome ale as. med. acordate unui pacient în stare de şoc este:
a. abordul venos periferic
b.administrarea medicaţiei (adrenalină, dopamină etc.)
c.defibrilarea
R=a
34.Pentru permeabilizarea căilor respiratorii, asistentul medical efectuează aspirarea secreţiilor nazale
şi traheobronşice:
a.cu seringa
b.cu o sondă ţinută într-un borcan cu ser fiziologic şi un antiseptic slab
c.ambele
R=b
35.Alimentaţia pe cale naturală a pacientului în stare gravă se reia atunci când:
a.reflexul de deglutiţie e prezent
b.după ieşirea pacientului din terapie intensivă
c.imediat ce pacientul a fost instalat în salon
R=a
36.Respiraţia ineficientă în stările grave poate avea diferite cauze:
a.diminuarea stării de confort
b.obstrucţia căilor respiratorii, modificarea integrităţii cutiei toracice
c nici un răspuns nu este correct
R=b
37.Un pacient care are grupa de sânge O I şi Rh - negativ, poate primi sânge de la:
a.grupa O I, Rh - pozitiv
b.grupa AB IV, Rh - negativ
 c.grupa O I, Rh – negative
R=c
38.Tratamentul unei entorse simple constă în:
a.punerea în repaus a articulaţiei afectate
b.aparat gipsat 21 de zile, administarare de antialgice
c.ambele
R=a
39.Un pacient are un aparat gipsat la membrul inferior stâng. Care din următoarele semne relevă
apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat?
a.edemul, impotenţa funcţională şi cianoza degetelor
b.senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut
c.dureri, furnicături, răceală şi albirea degetelor
R=b
40.Conjunctivita se manifestă prin:
a.durere oculară, fotofobie, scăderea acuităţii vizuale
b.prurit palpebral, durere la clipire, secreţie purulentă
c.înroşirea conjunctivei, senzaţie de arsură, secreţie conjunctivală seroasă, mucoasă sau
purulentă
R=c
41.În afecţiunile urechii externe, pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:
a.tulburări de echilibru, scăderea tensiunii intraoculare
b.secreţii purulente, ameţeli
c.hipoacuzie, disconfort auricular
R=a
42..Principiile pe care trebuie să le respecte efectuarea corectă a unui pansament sun
urmatoarele, cu exceptia:
a.educatia pentru sanatate a pacientului
b.să se lucreze în condiţii de asepsie perfectă (instrumente şi materiale sterile,
măinile as. med. şi tegumentele din jurul plăgii dezinfectate)
c.să asigure absorbţia secreţiilor
d.să se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzătoare stadiului ei de evoluţie
e.să asigure protejarea plăgii faţă de factori nocivi – termici, mecanici şi infecţioşi
din mediul înconjurător (compresele trebuie să depăşească marginile plăgii şi să
fie bine fixate cu leucoplast, sol. adezivă sau bandaj)
f.să se asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pt. a grăbi cicatrizarea
R=a
43.Un bun pansament este acela care:
a.este executat in conditii de asepsie
b.se foloseste pt. tratarea plagii solutii de antibiotice
c.protejeaza plaga de agentii termici, microbieni, mecanici
R= a,c
44.Pentru aseptizarea unei plagi se pot folosi ca solutii antiseptice:
a.apa oxigenata, rivanol%
b.tincture de iod, alcool 70g
c.cloramina 1-2g%
R=a.c

45.Compresiunea ca metoda de hemostaza provizorie se face prin urmatoarele metode, cu exceptia;

a.prin compresiune la distanta manuala sau digitala
b.direct pe plaga prin pansament compresiv
c.cu garoul pe traiectul vasului
d.prin ligaturarea vasului
R=d
46.In efectuarea hemostazei provizorii cu garoul pt. eficienta sa se respecta urmatoarele principii:
a.garoul se aseaza pe traiectul vasului pe un rulou de fasa
b.garoul se aseaza pe traiectul vasului pe un rulou de fasa, se mentine 2 ore desfacandu-se lent
din 20 in 20 de minute pt. 1-2 minute
c.garoul se mentine 6 ore desfacandu-se din 2 in 2 ore
R=b
47.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:
a.atele Krammer sau din lemn
b.esarfa
c.ambele procedee
R=c
48..Pacienta cu inflamatii genitale, poate prezenta probleme:
a.leucoree, febra, tulburari urinare
b.dureri in hipogastru
c.ambele
R=c
49..In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:
a.se face spalatura vaginala cu doua ore inainte
b.cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local
c.nu se face pregatire
R=b
50.Secretia vaginala se recolteaza pt. examene de laborator:
a.hormonal, bacteriologic
b.parazitologic
c.hematologic
R=a,b
51..Supravegherea eliminarilor in perioada postoperatorie dupa histerectomie consta in:
a.verificarea permeabilitatii sondei urinare permanente
b.asigurarea unui aport suficient de lichide
c.masurarea TA, si Pulsul
R=a

52.Prin autoexaminarea sanilor se pot depista:

a.tumori in stadiile incipiente
b.aparitia unei secretii mamelonare
c.modificari ale conturului sanilor
R=b,c
53.Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin:
a.edem
b.scăderea Na seric
c.deshidratare
R=a
54.Procedurile preoperatorii sunt următoarele, cu excepţia:
a.bilanţ clinic general completat de bilanţul paraclinic
b.obţinerea consimţământului pacientului (verbal şi scris)
c.educaţie pentru promovarea sănătăţii
R=c
55.În primele zile postoperatorii as. med. trebuie să prevină şi/sau să intervină în caz de:
 a.durere, insomnie, anxietate
b.complicaţii pulmonare, stază venoasă, escare
c.ambele
R=c
56.În starea de şoc, indiferent de cauza sa, se produc:
a.tulburări digestive şi respiratorii
b.perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabolice la nivelul ţesuturilor
c.nici un răspuns nu este corect
R=b
57.Colapsul periferic se caracterizează prin:
a.tegumente calde, hiperemice
b.hipotensiune arterială, sub 70 mm Hg
c.hipertermie
R=b
58.Pentru întreruperea ventilaţiei mecanice, asistentul medical are în vedere:
a.pacientul să fie în inspiraţie
b.să nu se fi administrat medicamente sedative cu 6 h înainte
c.să se facă în prezenţa medicului, scăzându-se treptat cantitatea de oxigen
R=c
59.Circulaţia inadecvată se poate manifesta în stările grave prin:
a.facies palid, tegumente hiperemice, vărsături
b.tahicardie, hipotensiune arterială, polipnee, paliditate
c.hipotensiune arterială, polakiurie
R=b

60.Semnele de recunoaştere a unei luxaţii sunt următoarele, cu excepţia:

a.febra ridicata şi congestiei la nivelul articulaţiei
b.tumefacţiei locale şi deformării regiunii
c.durerii vii care nu cedează la calmante
R=a
61.Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din:
a.efectuarea unor spălături imediate şi prelungite cu apă sau ser fiziologic
b.acoperirea ochiului cu un pansament curat
c.aplicarea unui unguent oftalmic
R=a
62.Pentru a aprecia bilanţul zilnic al apei, intervenţiile as. med. sunt:
a.colectarea şi notarea vărsăturilor, aspiraţiilor, diurezei, scaunului
b.măsurarea lichidelor ingerate şi a temperaturii corporale
c.ambele
R=c
63.Intervenţiile preoperatorii autonme ale asistentei medicale includ:
a.restricţionarea de lichide cu 12 h înainte de operaţie
b.pregătirea tegumentului în zona de incizie
c.montarea unei sonde vezicale în ziua dinaintea operaţiei
R=a,b
64.Starea de colaps periferic se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă:
a.pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform
b.pacient agitat, tahicardic, hipertensiv
c.pacient somnolent, transpirat, bradipneic
R=a
65.Alimentaţia pacientului în stare gravă pe cale parenterală se realizează cu:
a.soluţii nutritive calorice de glucoză şi aminoacizi
b.ser fiziologic
c.ambele
R=a
66.Circulaţia inadecvată care are drept cauză hipovolemia posthemoragică, se manifestă şi prin:
a.ameţeli, hipertensiune arterială, bradicardie
b.facies palid, ochi înfundaţi în orbite
c.hipotensiune arterială, tahicardie
R=c
67.În cazuri de urgenţă se ţine cont în administrarea sângelui de:
a.nu se administrează sânge dacă pacientul a mâncat în ultimele 30 de minute
b.grupa de sânge a pacientului şi grupa de sânge ce urmează a fi transfuzată
c.nivelul de conştienţă al pacientului
R=b

68.Tratamentul de urgenţă în cazul unei fracturi este:

a.imobilizarea segmentului afectat şi calmarea durerii
b.transportul victimei la cel mai apropiat spital
c.ambele
R=c
69.O pacientă de 38 de ani a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie; are tulburări grave de
respiraţie şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. Care este prima măsură luată de
asistentul medical?
a.hemostază provizorie prin pansament compresiv
b.examinarea permeabilităţii căilor respiratorii
c.măsurarea pulsului şi a TA
R=b
70.Pacientul amidalectomizat va fi alimentat în perioada postoperatorie:
a.cu ceai cu multă lămâie pe care îl bea cu paiul
b.cu lichide reci prin înghiţituri mari, după atenuarea durerii şi oprirea hemoragiei
c.nu are importanţă modalitatea şi felul alimentaţiei
R=b
71.Interventiile autonome ale asistentei medicale in cazul unui pacient cu durere sunt:
a.asigurarea confortului si indepartarea factorilor agravanti
b.incurajarea pacientului
c.administrarea de calmante
R=a,b
72.Problemele pacientilor cu afectiuni locomotorii sunt:
a.discomfort
b.deficit de autoangrijire
c.ambele
R=c
73.In cazul pacientului imobilizat in aparat gipsat asistenta urmareste:
a.culoarea segmentelor distale
b.schimbarea culorii aparatului gipsat la nivelul plagii(sange, puroi)
c.ambele
R=c
74.Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop:
a.prevenirea complicatiilor, paralizii, hemoragii
 b.inlaturarea anxietatii pacientului
c.reducerea durerii
R=a,c
75.Masurile luate de asistena medicala in caz de tendinita sunt:
a.repausul regiunii afectate
b.infiltratii locale
c.tratament symptomatic pt. reducerea durerii si a inflamatiei(la indicatia medicului)
R=a,c

76.Corectarea unor deficiente de orientare temporo-spatiala la persoanele varstnice,

presupune:
a.protezarea, oculara, auditiva
b.regim alimentar
c.izolare si repaus
R=a
77.Modificarile fiziologice la nivelul aparatelor, la persoana varstnica sunt, cu exceptia:
a.artroze
b.izolare
c.dispnee
R=b
78.Sursele de dificultate in satisfacerea nevoii de a mentine tegumentele curate si integre,la persoana
varstnica sunt:
a.imobilizarea prelungita
b.refuzul
c.ambele
R=c
79.Deficientele senzoriale si motorii la persoanele varstnice pot produce urmatoarele
probleme:
a.alterarea tegumentelor si mucoaselor
b.imposibilitatea de a se alimenta independent
c.ambele
R=c
80.Pentru prevenirea accidentelor la persoana varstnica, asistenta medicala ia urmatoarele masuri:
a.asigura un mediu securizat
b.respecta obiceiurile de activitate ale varstnicului
c.asigura protectia exagerata a persoanei varstnice
R=a
81.Printre tulburarile neurologice ale persoanelor varstnice, sunt urmatoarele cu exceptia:
a.abolirea reflexelor
b.reactii intarziate
c.Hipertensiune arteriala
R=c
82.Schimbarile fiziologice care insotesc imbatranirea, sunt urmatoarele cu exceptia:
a.albirea si rarirea parului
b.tegumente palide, uscate si ridate
c.cresterea in greutate
R=c
83.Care din urmatoarele elemente pot duce la izolarea sociala?
a.pensionarea
b.eliminarea prin incontinenta
c.ambele
R=c
84.Tratamentul non-medicamentos al durerii se poate realiza prin urmatoarele tehnici cu exceptia:
a.psihoterapie
b.terapie ocupationala
c.frectii cu antiinflamatoare
R=c
85.Durerea la persoana varstnica poate fii expresia unei:
a.singuratati
b.izolari
c.boli incurabile
d.toate variantele
R=d
86.La persoana varstnica cu incontinenta urinara se aplica urmatoarele interventii:
a.lipsa hidratarii
b.sondaj vezical
c.aplicarea de pempers
R=c
87.Factorii declansatori ai crizei de epilepsie pot fii urmatorii: cu exceptia:
a.stimuli sonori si luminosi din mediul extern
b.alimentatia bogata in glucide
c.nerespectarea tratamentului neurologic
R=b
88.Urmatoarele tulburari sunt manifestari de dependenta ale starii de constienta cu exceptia:
a.dezinteres fata de lumea exterioara si fata de sine
b.hiperestezie
c.dezorientare si confuzie
R=b
89.Monoplegia reprezinta:
a.paralizia membrelor superioare
b.paralizia membrelor inferioare
c.paralizia unui singur membru
R=c
90.Simptomele din atacul ischemic tranzitor au o durata de:
a saptamani
b.ore
c.minute, cu remisiune in 24 de ore.
R=c
91.Obiectivele vizate de asistenta medicala in ingrijirea pacientului cu afectiuni psihice sunt, cu
exceptia:
a.linistirea pacientului
b.prevenirea accidentarii acestuia
c.administrarea de medicatie sedativa
R=c

92.Dizartria este o tulburare de:

a.limbaj
b.comunicare
c.memorie
R=a
93.In afectiunile neurologice examenul de electie se face prin:
a.punctie lombara
b.compiuter tomograf
c.fund de ochi
R=b
94.Care din urmatoarele tipuri de mers sunt patologice ?
a.mers cosit
b.mers stepat
c.ambele variante sunt corecte.
R=c
95.In ce situatie patologica apare redoarea cefei?
a.epilepsie
b.meningite de diferite etiologii
c.paralizii
R=b
96.Pentru pregatirea locala a pacientului in vederea interventiei pe craniu se executa
urmatoarele interventii, cu exceptia:
a.spalarea parului
b.raderea parului pe toata suprafata craniului
c.raderea parului numai in zona operata
R=a
97.Aprecierea starii neurologice de catre asistenta are drept scop:
a.sa aprecieze gradul de dependenta in autoangrijiri a pacientului
b.sa aprecieze starea de constienta a pacientului
c.ambele variente sunt corecte
R=c
98.In “Hipertensiunea Intracraniana”, cefaleea are urmatoarele caracteristici:
a.se accentueaza dupa varsaturi
b.se diminueaza dupa varsaturi
c.nu are legatura cu varsaturile.
R=b
99.Ce interventii presupune Intubatia Orotraheala din partea asistentei?
a.conectarea la un aparat de respiratie
b.Intubatia Orotraheala
c.urmarirea si supravegherea sondei, coloratia tegumentelor, comportamentul pacientului
R=c

100.Interventiile asistentei in faza tonico-clonica a crizei epileptice sunt urmatoarele:cu

exceptia:
a.permeabilizarea cailor aeriene superioare
b.desfacerea cravatei si a gulerului
c.imobilizarea fortata
R=c
101.Pentru stabilirea manifestarilor de dependenta in afectiunile psihice, asistenta
medicala evalueaza:
a.procesele psihice ( atentie,memorie, gandire)
b.comportamentul si infatisarea pacientului
c.ambele variante sunt corecte
R=c
102.Hemipareza se caracterizata prin:
a.deficit motor pe o parte a corpului
b.deficit motor total
c.activitate motorie normala
R=a
103.Tetraplegia reprezinta:
a.paralizia unui singur membru
b.paralizia membrelor de aceeas parte
 c.paralizia tuturor membrelor
R=c
104.Hemoragia cerebrala se produce prin:
a.ruperea unor vase cerebrala de sange
b.mecanism hipertensiv
c.ambele variante sunt corecte
R=c
105.Miocloniile sunt:
a.contractii involuntare bruste a unui muschi sau grup de muschi
b.miscari involuntare lente a unui muschi sau grup de muschi
c.miscari clonice stereotipe(repetitive)
R=a
106.Dupa punctia lombara asistenta medicala va urmarii:
a.starea de constienta a pacientului
b.locul punctiei
c.pozitia pacientului, locul punctiei, functiile vitale, starea de constienta.
R=c
107.Urmatoarele semne sunt considerate miscari involuntare, cu exceptia:
a.convulsii
b.tremor
c.supinatie si pronatie
R=c
108.Pentru inregistrarea EEG-ului, pacientul, necesita urmatoarele pregatiri:
a.regim hiposodat inainte cu 3 zile
b.spalarea parului
c.administrarea de medicatie neuroleptica
R=b
109.Care sunt elementele ce trabuie urmarite de asistenta medicala la pacientii operati pe craniu?
a.starea de constienta a pacientului
b.plaga si pansamentul
c.ambele variante sunt adevarate
R=c
110.Administrarea medicamentelor pe cale orala se face pentru obtinerea urmatoarelor efecte locale:
a.favorizarea cicatrizarii ulceratiilor mucoasei gastrice
b.protejarea mucoasei gastro-intestinale
c.inlocuirea fermentilor digestivi(cand acestia lipsesc)
R:A,B,C
111.Este contraindicata administrarea medicamentelor pe cale orala atunci cand:
a.medicamentul este inactivat de secretiile digestive
b. medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice
c.pacientul refuza medicamentul
R:A,B,C
112.Administrarea medicamentelor pe cale rectala este indicata la:
a.pacientii cu tulburari de deglutitie
b.pacientii operati pe tubul digestiv superior sau cu intoleranta digestiva
c.pacientii operati pe anus si rect
R:A,B
113.Pe cale respiratorie se administreaza medicamente sub forma de:
a.gaze sau substante gazeificante
b.lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori
c.pulberi fine
R:A,B
114.Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie se face pentru:cu exceptia:
 a.decongestionarea mucoasei cailor respiratorii
b.imbogatirea in oxigen a aerului inspirat
c.fluidificarea sputei
d.calmarea durerilor de intensitate mare
R=c
115.Pe suprafata mucoaselor se pot administra medicamente sub forma de:
a.solutii hipertone
b.drajeuri
c.unguente
R=c

116.Pe cale intravenoasa se pot administra medicamente:

a.izotone si hipertone
b.hipotone
c.sub forma de mixturi
R=a
117.Administrarea medicamentelor pe cale parenterala are urmatoarele avantaje:cu exceptia:
a.dozarea exacta a unui medicament ce ajunge in sange
b.evitarea tractului digestiv
c.posibilitatea administrarii medicamentelor la bolnavii inconstienti
d.cicatrizarea locului pe care se aplica
R=d
118.Prin injectia subcutanata se pot introduce in organism:
a.substante medicamentoase izotone,lichide nedureroase
b.substante medicamentoase hipertone
c.substante medicamentoase uleioase
R:A
119.Locurile de electie ale injectiei subcutanate sunt urmatoarele: cu exceptia:
a.fata externa a bratului
b.fata supero-externa a coapsei
c.regiunea deltoidiana
d.plica cotului
R=d
120.Prin injectia intra-musculara se pot introduce in organism:
a.glucoza 33%
b.solutii hipertone
c.solutii uleioase
R=c
121..Locurile de electie ale injectiei intramusculare sunt:
a.venele de la plica cotului
b.fata externa a coapsei, treimea mijlocie
c.regiunea subclaviculara
R=b
122.Accidentele injectiei intramusculare sunt urmatoarele: cu exceptia:
a.durere vie prin atingerea nervului sciatic
b.atingerea unei artere
c.embolie prin introducerea accidentala intrun vas de sange a unei substante uleioase
R=b
123.Accidentele injectiei intravenoase sunt urmatoarele cu exceptia:
a.flebalgie datorita injectarii prea rapide a unor substante iritante
b.hematomului, prin strapungerea venei
 c.paralizie prin lezarea nervului sciatic
R:C

124.In timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

a.desodat
b.hipersodat
c.normosodat
R:A
125.Curatenia reprezinta:
a.indepartarea totala a prafului, murdariei si a produselor straine de pe suprafata
unui obiec
b.etapa obligatorie inaintea dezinfectiei si sterilizarii
c.distrugerea totala a microbilor si virusilor de pe suprafata sau din profunzimea
unui obiect
R=a,b
126.In incinta unui spital, chiuvetele sunt considerate:
a.obiecte curate
b.obiecte sterile
c.obiecte murdare si nu se pun lucruri sterile in ele
R=c
127.Antisepsia reprezinta:
a.absenta tuturor microorganismelor
b.metoda folosita pentru distrugerea tuturor microorganismelor
c.substante chimice ce distrug microorganismele
R=b
128.Un obiect septic este:
a.steril
b.nesteril
c.ambele
R=b
129.Infectiile nosocomiale sunt imbolnaviri:
a.de natura infectioasa, dobandite in spital
b.infectii dobandite pe strada
c.infectii ce pot sa apara si dupa externarea pacientului din spital
R=a,c
130.Lantul epidemiologic reprezinta:
a.modalitatea prin care se transmite o infectie
b.metoda de combatere a infectiei
c.procedel de sterilizare a obiectelor sanitare
R=a
131.Sterilizarea reprezinta:
a.indepartarea fizica si chimica a tuturor microorganismelor
b.absenta totala a microorganismelor de pe suprafata sau din profunzimea unui
obiec
c.indepartarea prin mijloace mecanice a microorganismelor este suficienta pentru
ca un obiect sa fie steril
R: B
132.Sterilizarea la Poupinel se face prin:
a.caldura uscata la o temperatura de 180 C, timp de 60-90 de minute
b.caldura umeda
c.fierbere la peste 110 C
R:A
131.Contaminarea sigura post expunere la produse biologice se poate face prin:
 a.expunere accidentala la orice lichid ce contine sange
b.proiectia de secretii ce contin sange me mucoase sau pe tegumente lezate
c.proiectia de secretii cu sange chiar si pe tegumente integre
R: A,B
132.Instrumentarul si echipamentele critice sunt:
a.acele si seringile
b.mastile de oxigen
c.stetoscoapele
R=a
133.Cea mai eficienta metoda de sterilizare termica este:
a.sterilizarea umeda
b.sterilizarea uscata
c.ambele variante
R:A
134.Pentru prevenirea infectiilor transmise pe cale digestiva, personalul medical va avea urmatoarea
conduita:
a.va evita contactul direct cu alimentele bolnavilor
b.va evita contactul direct cu vesela bolnavilor
c.spalatul veselei va fi urmat de sterilizarea acesteia
R:A,B
135.Accidentele percutanate pot sa apara la:
a.administrarea tabletelor pacientilor
b.recapisonarea acelor
c.cateterism venos periferic
R:B,C
136.Frecventa respiratiei la persoana adulta este:
a.14-16 resp/minut
b.16-18 resp/ minut
c.18-22 resp /minut
R: B
137.Hipoxia reprezinta:
a.scaderea de O2 in sange
b.scaderea de O2 in tesuturi
c.scaderea cantitatii de CO2 in sange
R; B

138.Declansarea hemoptiziei este precedata de:

a.senzatie de caldura retrosternala, jena respiratorie
b.senzatie de voma
c.varsatura
R: A
139.Eliminarea sangelui provenit din arboreal bronsic se defineste ca:
a.hematemeza
b.hemoptizie
c.hematurie
R: B
140.TA la o persoana adulta este:
a.115-140/70-90 mmHg
b.150/80mmHg
c.90-115/50-80mmHg
R: A
141.Manifestarile de dependenta ale imobilizarii sunt:
a.anchiloza, crampa, atrofia musculara
b.miscari necoordonate
c.tremuraturi
R: A
142.Consecintele imobilizarii indelungate la pat pot fii:
a.spasmele musculare
b.atrofia musculara, escarole
c.contracturile musculare
R:B
143.Subfebrilitatea reprezinta:
a.scaderea temperaturii crporale sub 36C
b.mentinerea temperaturii intre 37C-38C
c.mentinerea temperaturii intre 38C-39C
R: B
144.Alimentatia artificiala prin perfuzie se practica obligatoriu la urmatoarele categorii de pacienti cu
exceptia:
a.inconstienti
b.cu tulburari de deglutitie
c.imobilizati la pat
R: C
145.Incontinenta urinara reprezinta;
a.incapacitatea vezicii urinare de asi goli continutul
b.eliminarea inconstienta, involuntara a urinei
c.mictiuni involuntare nocturne
R: B

146.Globul vezical este:

a.acumularea de urina in vezica urinara
b.acumularea de lichid in cavitatea peritoneala
c.acumularea de lichid in tesuturi
R=a
147.Vomica reprezinta:
a.varsatura cu continut alimentar
b.eliminarea unor colectii de puroi sau exudat din caile respiratorii
c.varsatura fecaloida
R: B
148.Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa ete de:
a.7-9h/24h
b.12-14h/24h
c.4-5h/24h
R: A
149.Diureza reprezinta :
a. urina adunata pe 3 ore
b.prima urina de dimineata
c.toata cantitatea de urina pe 24 de ore
R: C
150.Cele 14 nevoile fundamentale sunt :
a.Comune tuturor fiintelor umane
 b.Sunt personalizate in functie de persoana
c.Nu sunt comune tuturor fiintelor umane
R=a
151.Independenta in satisfacerea nevoii de a se misca si a avea o buna postura depinde de:
a.Integritatea aparatului locomotor
b.Nivelul de trai
c.tipul de locuinta pe care il detine pacientul
R=a
152.Pozitia ortostatica este atunci cand:
a.Pacientul sta in picioare
b.Pacientul sta in decubit dorsal
c.Pacientul sta semisezand
R; A
153.Asistenta medicala este profesionista care :
a.respecta fiinta umana ca entitate bio-psiho-sociala
b.acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizat
c.pastrarea distantei intre asistenta si familia pacientului
R: A, B

154.Nursingul ca parte integranta a sistemului de sanatate cuprinde:

a.promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor
b.ingrijirea persoanelor bolnave
c.ambele variante

R.C

3.Functiile autonome ale asistentei medicale consta in :

a.asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului
b.stabilirea relatiilor de incredere cu pacientul si familia
c.transmiterea de informatii si invataminte pacientului pentru pastrarea sanatatii

R: A, B, C

4.Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false:

a.Datele necesare cunoasterii pacientului se obtin numai prin interviu
b.Interviul este un instrument care permite personalizarea ingrijirilor
C.Evaluarea ingrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ingrijire

R. a=F ; b=A ; c=F

5.Relatia asistenta-pacient reprezinta un proces bazat pe:

a.incredere, demnitate, respect
b.comunicare afectiva si colaborare
c.aplicarea de sarcini ce nu intra in limita de competenta

R: A, B

6.Rolul asistentei medicale este:

a.sa asigure ingrijirea pacientului numai in raport cu indicatiile medicului
b.sa ajute persoana bolnava sa-si recapete sanatatea
c.sa suplineasca persoana bolnava pentru satisfacerea nevoilor sale

R: B, C
7.Modelul conceptual al Virginiei Henderson precizeaza:
a.iondividul este un tot
b.individul este un tot prezentand 14 nevoi fundamentale
c.individul este un tot unitat prezentand 14 nevoi fundamentale pe care trebuie sa si le satisfaca

R: C

1.Sonda nazo-gastrica este introdusa la un pacient cu o inaltime de 1,70cm, pana la diviziunea de:
a.45-50cm
b.60-70cm
c.35-40cm

R=A

2.Scopul regimului alimentar este:

a.urmarirea bilantului hidro-electrolitic
b.urmarirea starii de nutritie a pacientului
c.punerea in repaus a unui organ sau a intreg organismul cu scopul de a ajuta la procesul de vindecare.

R=C

3.Evaluarea starii de nutritie a pacientului se face:

a.prin anamneza si examen fizic
b.date de laborator
c.ambele variante sunt corecte

R=C

5. Plaga este:
a.distrugerea tesutului interesand intodeauna pielea, fiind rezultratul unui traumatism
b.metoda prin care este tratata o plaga
c.distrugerea partilor moi

R; A, C

6.Simptomatologia unei plagi este:

a.durere, hemoragie
b.impotenta functionala
c.interesarea unei regiuni anatomice

R: A, B

7.Contuzia este:
a.traumatism al tesuturilor subtegmentare cu distrugerea pielii
b.traumatism al tesuturilor subtegumentare fara distrugerea pielii
c.distrugerea pielii fara afectarea tesuturilor subtegumentare

R.B

13.Hemostaza provizorie se poate realiza prin:

a.compresiune digitala si pansament compresiv
b.garou
c.ligaturarea vasului care sangereaza

R: A, B

1.Regimul alimentar in afectiunile renale este:

a.normosodat
b.hiposodat
c.hipoproteic
R=B,C

2.Investigatiile paraclinice ale aparatului renal sunt:

a.uree,creatinina,ionograma
b.urografie
c.urocultura
R=A,B,C
4.Durerea de origine renala este localizata:
a.lombar
b.iradiaza spre zona inghinala
c.epigastrica
R=A,B
5.Urmatoarele manifestari de dependenta se intalnesc in tulburarile de emisie urinara:
a.polakiurie
b.anurie
c.disurie
R;A,C
6.Aparitia calculilor renali poate fii favorizata de:
a.staza urinara
b.modificarea ph-ului urinar
c.aport excesiv de sruri minerale
R; A, B, C
7.Incontinenta urinara poate determina:
a.anemie
b.infectii urinare recurente
c.depresie
R: B,C

5.Prin ancheta epidemiologica se stabileste :

a.izvorul de infectie
b.calea de transmitere
c.tipul virusului
R-a,b

1.Regimul alimentar in afectiunile renale este:

a.normosodat
b.hiposodat
c.hipoproteic
R=B,C

2.Investigatiile paraclinice ale aparatului renal sunt:

a.uree,creatinina,ionograma
b.urografie
c.urocultura
R=A,B,C
4.Durerea de origine renala este localizata:
a.lombar
b.iradiaza spre zona inghinala
c.epigastrica
R=A,B
5.Urmatoarele manifestari de dependenta se intalnesc in tulburarile de emisie urinara:
a.polakiurie
b.anurie
c.disurie
R;A,C
6.Aparitia calculilor renali poate fii favorizata de:
a.staza urinara
b.modificarea ph-ului urinar
c.aport excesiv de sruri minerale
R; A, B, C
7.Incontinenta urinara poate determina:
a.anemie
b.infectii urinare recurente
c.depresie
R: B,C

9.Urografia se face :
a.folosind ultrasunetele unui aparat
b.folosind solutie de contrast
c.urmarind cantitatea de urina/24h

R-B

1.Asistenta medicala este profesionista care :

a.respecta fiinta umana ca entitate bio-psiho-sociala
b.acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizat
c.pastrarea distantei intre asistenta si familia pacientului
R: A, B

2.Nursingul ca parte integranta a sistemului de sanatate cuprinde:

a.promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor
b.ingrijirea persoanelor bolnave
c.ambele variante

R.C

3.Functiile autonome ale asistentei medicale consta in :

a.asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului
b.stabilirea relatiilor de incredere cu pacientul si familia
c.transmiterea de informatii si invataminte pacientului pentru pastrarea sanatatii

R: A, B, C

5.Relatia asistenta-pacient reprezinta un proces bazat pe:

a.incredere, demnitate, respect
b.comunicare afectiva si colaborare
c.aplicarea de sarcini ce nu intra in limita de competenta

R: A, B

6.Rolul asistentei medicale este:

a.sa asigure ingrijirea pacientului numai in raport cu indicatiile medicului
b.sa ajute persoana bolnava sa-si recapete sanatatea
c.sa suplineasca persoana bolnava pentru satisfacerea nevoilor sale

R: B, C
7.Modelul conceptual al Virginiei Henderson precizeaza:
a.iondividul este un tot
b.individul este un tot prezentand 14 nevoi fundamentale
c.individul este un tot unitat prezentand 14 nevoi fundamentale pe care trebuie sa si le satisfaca

R: C
3.Pacientul cu miopie prezinta ca manifestare de dependenta:
a.departarea obiectelor de ochi, pentru a le vedea
b.apropierea obiectelor de ochi pentru a le vedea
c.tinerea obiectelor la 30cm de ochi pentru a le vedea
R=B

4.Infectiile ochiului se previn prin:

a.respectarea igienei personale
b.evitarea mediului cu praf
c.administrarea preventiva de antibiotice
R=A,B

5.Pansamentul ochiului in perioada postoperatorie dupa extractia cristalinului este:

a.monooculara
b.bioculara
c.nu se aplica pansament
R=A

6.Asistenta medicala intervine astfel in cazul unui pacient cu un corp strain corneean:
a.il indeparteaza cu ajutorul instrumentelor
b.trimite pacientul la medicul specialist
c.spala ochiul cu apa din abundenta
R=B

7.Pentru igiena vederii asistenta recomanda pacientilor ca:

a.sursa de lumina sa vina din partea stanga in timpul scrisului, cititului si lucrului
b.distanta pentru scris-citit sa fie de 50 cm
c.distanta pentru scris-citit sa fie de 25-30 cm
R=C

8.Pacientul cu cataracta senila prezinta ca manifestare de dependenta :

a.scaderea progresiva a acuitatii vizuale
b.secretie oculara purulenta
c.dureri oculare si perioculare vii
R=A

9.Pacientul cu glaucom cronic necesita urmatoarele ingrijiri :

a.alimentatie hiposodata
b.alimentatie hiposodata cu reducerea cantitatii de lichide
c.regim de viata fara restrictii
d.odihna, somn cu capul asezat pe 2-3 perne
R=B,D

10.Pentru determinarea tensiunii intraoculare, pacientul se pregateste astfel :

a.doua zile nu se instileaza medicamente in ochi
b.se face anestezie locala
c.nu se face pregatire
R=B

2.In contuzia cerebrala pozitionarea victimei se face in:

a.decubit lateral
b.decubit ventral
c.decubit ventral sau lateral cu fruntea sprijinita pe antebrat

R=C

Hematemeza reprezinta eliminarea de sange prin:

scaun
varsatura
sputa
R=b
In administrarea medicamentelor doza terapeutica reprezinta:
cantitatea cea mai mare suportata de organism, fara aparitia de fenomene toxice.
cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism.
cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit.
R=c
La Sectia de Urgenta se prezinta un pacient cu dispnee si ortopnee. Asistenta medicala il va aseza in
urmatoarea pozitie:
a.decubit dorsal;
b.decubit lateral;
c.pozitie semisezanda sau sezanda.
R=c
In cazul unui pacient cu criza de astm bronsic, conduita de urgenta a asistentei este:
a.administrare de oxigen;
b.pozitie in decubit dorsal;
c.administrarea de hemisuccinat de hidrocortizon si Miofilin
R=a

Punctia pleurala se efectueaza in scop explorator atunci cand:

a.se administreaza medicamente in cavitatea pleurala;
b.se recolteaza lichidul pentru examenul de laborator;
c.se evacueaza cantitatea de lichid pleural
R=b
In cazul unui pacient cu infarct miocardic acut, durerea are urmatoarele caracteristici:
a.Cedeaza la administrarea de Nitroglicerina;
b.Este ca o gheara, nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina
c.Cedeaza in 5 minute fara nici un tratament
R=b
Manifestarile de dependenta intalnite la un pacient cu HTA sint:
a.Tahicardie;
b.Dispnee;
c.Cefalee occipitala, ameteli.
R=c

Pacientilor cu afectiuni cardiace, care primesc tratament anticoagulant, li se pot administra:

a.Injectii i.v.;
b.Injectii i.m.;
c.Injectii s.c.
R=a

Pentru depistarea streptococului β hemolitic la pacientii suspectati cu afectiuni reumatismale, se

efectueaza urmatoarele investigatii:
a.Examen radiologic;
b.ASLO;
c.Exudat faringian.
R=c

Pentru efectuarea factorului reumatoid se recolteaza:

a.Lichid pleural;
b.Singe venos;
c.Sputa.
R=b

La pacientii cu D.Z. in urina de 24 de ore se evidentiaza:

a.glucoza;
b.corpi cetonici;
c.ambele raspunsuri sunt corecte.
R=c
Glicemia se recolteaza pe:
a.heparina;
b.citrat de Na;
c.fara substanta anticoagulanta.
R=c
Administrarea de Insulina Actrapid se face pe cale:
a.I.v.
b.I.m.
c.S.c.
R=a,c

Indepartare dopului de cerumen se face astfel:

a.Prin tamponarea conductului auditiv extern;
b.Prin spalatura auriculara;
c.Prin audiometrie.
R=b
Transportul pacientului operat pe cord se face in pozitia:
a.Decubit ventral;
b.Pozitie semisezinda;
c.Decubit dorsal.
R=c
1. In cazul unei plagi neinfectate, badijonarea cu antiseptic colorat se face astfel:
Incepind cu linia de incizie de la centru catre periferie si terminind cu zonele septice;
Incepind cu linia de incizie de la exterior catre interior, cu miscari circulare;
Prin tamponare de jos in sus.
R=a

Pacientul cufractura la nivelul coloanei cervicale prezinta:

a.Parapareza
b.Tetraplegie;
c.Hemipareza.
R=b
Pacientul cu fractura de bazin va fi transportat astfel:
a.Va fi asezat pe o targa tare, in decubit dorsal
b.Pozitia va fi in decubit lateral;
c.Pozitia va fi in decubit dorsal.
R=a
3. Semnele locale de certitudine ale unei fracturi sunt:
a.Intreruperea continuitatii osului, mobilitate anormala,crepitatii osoase
b.Tumefactia regiunii afectate
c.durere intensa la locul lezat
R=a
3.Aparatul gipsat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a.Sa nu fie prea gros;
b.Sa cuprinda articulatia de deasupra regiunii de fractura;
c.Sa cuprinda articulatiile vecine regiunii de fractura.
R=c

1.Dieta este necesara pentru:

a.Prevenirea bolilor;
b.Promovarea sanatatii;
c.Ambele raspunsuri sint corecte.
R=c
3.Pacientul cu miopie prezinta ca manifestare de dependenta:
a.departarea obiectelor de ochi, pentru a le vedea
b.apropierea obiectelor de ochi pentru a le vedea
c.tinerea obiectelor la 30cm de ochi pentru a le vedea
R=B

6. Pentru pregatirea locala a pacientului in vederea interventiei pe craniu se executa urmatoarele

interventii, cu exceptia:
a. spalarea parului
b. raderea parului pe toata suprafata craniului
c. raderea parului numai in zona operata
R=a
Urmatoarele semne sunt considerate miscari involuntare, cu exceptia:
convulsii
tremor
c. supinatie si pronatie

R=c

3.Evaluarea morfofunctionala a sistemului nervos se face prin:cu exceptia

a.CT-cerebral
b.RMN-cerebral
c.R.grafie toracica
d.EEG
R=c

4.Examenul fundului de ochi pune in evidenta:

a. prezenta unei hipertensiuni intracraniene
b.atrofie optica
c.gradul acuitatii vizuale
R=a,b

5.Rolul asistentei in aprecierea starii neurologice a pacientului este:

a.aprecierea gradului in care pacientul este capabil sa efectueze activitati de autoangrijire
b.sa stabileasca diagnosticul
c.stabilirea planului de ingrijire in functie de nevoi
R=a,c
17.Varsaturile de cauza neurologica sunt:
a.explozive, precedate de greata
b.neexplozive si precedate de greata
c.explozive si neprecedate de greata

R=c

18.Pentru reducerea presiunii intracraniene asistenta ia urmatoarele masuri autonome:

a.administreaza tratament cu manitol
b.ridica capul pacientului fata de pat cu 15-30 grade
c.educa pacientul sa evite eforturile fizice
R=b.c

17. Bolnavii operati cu rahianestezie vor fi asezati in pat in :

a. pozitie de decubit dorsal, fara perina
b. pozitie Trendelenburg
c. pozitie ventrala
R=a

18.In care din interventiile de mai jos, va fi reluata alimentatia mai rapid?
a. rezectia gastrica
b. operatia pentru varice ale membrelor inferioare
c. colecistectomie
R=b

Care din urmatoarele investigatii sunt examene de laborator in afectiunile dermatologice?

a.examenul micologic
b.endoscopia gastrica
c.artroscopia
R=a

5. Educatia pacientului cu afectiuni dermatologice se refera si la:

a. masuri de prevenire a transmiterii bolii
b. nu sunt necesare masuri deosebite de prevenire
c. nici un raspuns nu este correct
R=a

13.In entorse:
a.oasele care formeaza articulatia nu se deplaseaza din articulatie
b.se pierde continuitatea dintre capetele osoase
c.nu se pierde contactul dintre capetele osoase
(R=A,C)
18.Hemoragia ce ia nastere in fosele nazale se numeste:
a.hemoptizie
b.hematemeza
c.epistaxis
(R=C)
21.Interventia de urgenta a asistentei medicale in cazul unui pacient cu E.P.A consta in:
a.asezarea pacientului in pozitie sezanda sau semisezanda
b.aplicarea garoului la radacina membrelor inferioare
c.administrarea diureticelor
(R=A,B)
22.I.M.A apare in urmatoarele circumstante, cu exceptia:
a.mese copioase, efort, expunere la frig
b.dupa infectii aerogene
c.dupa imobilizarea prelungita la pat
(R=B,C)
23.Electrocardiograma consta in :
a.reprezentarea grafica a zgomotelor cardiace
b.inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in timpul unui ciclu cardiac
c.curba grafica a socului apexian
(R=B)
1.Frecventa respiratiei la persoana adulta este:
a.14-16 resp/minut
b.16-18 resp/ minut
c.18-22 resp /minut

R: B

2.Concentratia O in aerul inspirit este:

a.21%
b.15-16%
c.24%

R: A

3.Respiratia este influentata de postura persoanei si estefavorizata de:

a.Pozitia ortostatica si sezanda
b.pozitia clinostatica si sezanda
c.Pozitia decubit lateral

R: A

4.Hipoxia reprezinta:
a.scaderea de O2 in sange
b.scaderea de O2 in tesuturi
c.scaderea cantitatii de CO2 in sange

R; B

5.Declansarea hemoptiziei este precedata de:

a.senzatie de caldura retrosternala, jena respiratory
b.senzatie de voma
c.varsatura

R: A

6.Eliminarea sangelui provenit din arboreal bronsic se defineste ca:

a.hematemeza
b.hemoptizie
c.hematurie

R: B

7.Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:

a.varsta, alimentatia, inaltimea corporala
b.emotiile si plansul
c.varsta

R: A

8.Pentru masuratea corecta a TA, asistenta medicala are in vedere:

a.pregatirea psihica a pacientului
b.linistirea pacientului, explicarea tehnicii
c.ambele variante sunt corecte

R: C

9.TA la o persoana adulta este:

a.115-140/70-90 mmHg
b.150/80mmHg
c.90-115/50-80mmHg

R: A

10.Perspiratia reprezinta o pierdere:

a.de apa si caldura la nivelul pielii
b.de apa la nivelul pielii
c.de apa prin expiratie si la nivelul pielii

R: C

11.Pentru urmarirea bilantului lichidian asistenta medicala masoara zilnic:

a.eliminarile prin urina, scaun, varsaturi,drenaje
b.temperatura corporala
c.ambele variante sunt corecte

R: C

12.Persoana sanatoasa este capabila;

a.sa execute miscari de abductie, aductie, flexie, extensie
b.sa ia pozitie clinostatica, ortostatica, sezanda
c.prezinta hipertrofie musculara

R: A, B

13.Manifestarile de dependenta ale imobilizarii sunt:

a.anchiloza, crampa, atrofia musculara
b.miscari necoordonate
c.tremuraturi

R: A

14.Consecintele imobilizarii indelungate la pat pot fii:

a.spasmele musculare
b.atrofia musculara, escarole
c.contracturile musculare

R:B

15.Mobilizarea dup a o perioada lunga de imobilizare depinde de:

a.natura bolii si starea pacientului
b.dorinta pacientului
c.conditiile de mediu

R: A
16.pentru evaluarea reala a temperaturii corpului, termometrul va fi mentinut in axial:
a.minim 2 minute
b.maxim 6 minute
c.10 minute

R: C

17.Subfebrilitatea reprezinta:
a.scaderea temperaturii crporale sub 36C
b.mentinerea temperaturii intre 37C-38C
c.mentinerea temperaturii intre 38C-39C

R: B

18.Starea de hipotermie este determinate de:

a.pierderea excesiva e caldura
b.cresteri arderilor din organism
c.intensificarea metabolismului

R:A

19.Pacientul cu hipertermie prezinta:

a.tegumente palide
b.frisoane, piele calda, rosie
c.ambele variante

R: B

20.Functiile pielii sunt:

a.de protectie si termoreglare, de deposit, de excretie
b.de absortie, de respiratie
c.Ambele variante

R: C

21.Cauzele care favorizeaza escarole de decubit sunt:

a.igiena defectuasa, mentinerea pacientuli timp indelungat in aceeas pozitie
b.paraliziile
c.cutele lenjeriei de pat sau de corp

R: A, C

22.Frecventa respiratiei variaza in functie de :

a.varsta, sex
b.pozitie si temperature mediului ambient
c.starea de veghe sau somn

R: A, B, C

Durerea precordiala este un simptom al nevoii:

de a elimina
 de a respire si a avea o buna circulatie
de a manca
R: B
Cianoza este o manifestare de dependenta a:
nevoii de a mentine temperature corpiului in limite normale
nevoii de a elimina
nevoii de a evita pericolele
R:A
Asepsia reprezinta:
totalitatea masurilor ce se iau pentru evitarea contaminarii plagilor
distrugerea germenilor paraziti
dezinfectia mainilor cu alcool alb
R:A
Punctia pleurala se executa in scop:
explorator
therapeutic
ambele variante
R:C

Paracenteza este:
punctia toracica
punctia abdominala
punctia hepatica
R:B
Punctia abdominala este executata de:
medic
asistenta
medic ajutat de una doua asistente
R:C

14. In recoltarea sangelui venos, garoul se aplica:

a. deasupra punctiei
b. nu se foloseste garou
c. de desubtul locului punctiei
R:A
15. Exudatul faringian se recolteaza:
a. inainte de administrarea antibioticelor si sulfamidelor
b. dimineata inaionte ca pacientul sa se spele pe dinti
c. ambele variante

R:C
18. Complicatiile sondajului vezical la barbat pot fii:
a. crearea unei cai false prin fortarea sondei
b. infectii
c. ambele variante
R:C

20. Prin injectia intravenoasa se poate administra:

a. solutii uleioase
b. solutii izotone si hipertone
c. solutii coloidale cu densitate mare
R:B
21. Prin injectia intramusculara se pot administra :
a. solutii izotone si uleioase
b. solutii hipertone
c. solutii cristaline: insuluina, histamine, cofeina
R:A
22. Injectia intradermica se face in scop:
a. explorator
b. therapeutic
c. ambele
R:C
23. Urmatoarele locuri ale injectiei intramusculare sunt, cu exceptia:
a. regiunea superoexterna a fesei, fata externa a coapsei, in treimea mijlocie a coapsei
b. fata externa a bratului, in muschiul deltoid
c. flancurile peretelui abdominal
R:C
25. Acumularea de lichid seros in tesuturi se manifesta prin:
a. edem
b. scaderea sodiului seric
c. deshidratare
R:A
42. Dispneea este consecinta:
a. scaderea aportului de oxigen
b. cresterii aportului de dioxid de carbon
c. ambele variante
R:C
43. Durerea toracica:
a. exprima intotdeauna o durere la nivelul aparatului respirator
b. nu exprima intodeauna o durere la nivelul aparatului respirator
c. este specifica inferctului miocardic
R:B

46. Care este modalitatea de exteriorizare a unei hemoragii digestive superioare?

a. hematemeza
b. hemoptizia
c. hematuria
R:A

47. Care este pozitia cea mai indicata in transportul bolnavului in criza de astm bronsic?
a. in pozitie trendelemburg
b. in decubit ventral
c. in pozitie sezanda
R:C
48. Ce tip de soc este cel cauzat de pierderile de sange sau de plasma?
a. hipovolemic
b. anafilactic
c. neurogen
R:A
50. In diabetul zaharat intalnim:
a. anemie hipocroma
b. poliurie
c. inapetenta
R:B

51. Care este metoda de evidentiere a unei infectii streptococice?

a. VSH
b. hemocultura
c. titrul ASLO
R:C
55. In care din situatiile urmatoare este contraindicata spalatura gastrica?
a. ingestia de corpi straini
b. ingestia de substante caustice
c. intoxicatia cu ciuperci
R:B

56. Hipoglicemia poate fii provocata de:

a. doza prea mare de insulina
b. doza mai mica de insulina decat cea prescrisa
c. aport alimentar mai bogat decat cel planificat in dieta
R:A
57. Sangele pentru determinarea grupului sanguine se recolteaa:
a. inainte de administrarea unor substituenti de plasma
b. dupa administrarea unor substituenti de plasma
c. oricand, rezultatul nefiind modificat de solutiile administrate intravenos
R:A
62. In embolia pulmonara debitul oxigenului pe sonda este:
a. 2-4 l/min
b. 4-6 l/min
c. 6-8 l/min
R:C
63. Embolia pulmonara este:
a. inundatia plamanului cu sange
b. obstructia cu trombi a arterei pulmonare
c. obstructia cu trombi a venei pulmonare
R:B
64. In hemoragia digestiva superioara tratamentul de urgenta este:
a. repaus la pat, punga cu gheata pe regiounea epigastrica, hemostatice, sedative
b. repaus la domiciliu, punga cu gheata pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea
sangelui
c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, sedative, opiacee
R:A

65. Colecistita acuta este:

a. o infectie a colecistului cu E.Coli
b. o inflamatie acuta a peretelui colecistic
c. o tulburare a motricitatii colecistului
R:B
67. Tratamentul de urgenta in colica renala este:
a. sedative si antibiotice
b. repaus la pat si calmarea durerii
c. combaterea starii de soc
R:B
68. Durerea toracica aparuta in urma unui efort este caracteristica pentru:
a. infarctul miocardic
b. pericardita
c. angina pectorala
R:C
69. Caracteristicile durerii in colica renala sunt:
a. localizare suprapubiana cu iradiere in tot abdomenul inferior, vie, in puseu sau continua
b. localizare lombara, bilaterala, cu iradiere anterioara, difuza in tot abdomenul
c. localizare lombara cu iradiere in organele genitale externe, intense, profunda, in pusee sau continua
R:C
70. Factorii predispozanti in criza de astm bronsic sunt:
a. praful, polenul, pulberile, parul de animale, unele alimente si medicamente, emotiile, frigul
b. praful, polenul, pulberi, factori infectiosi, medicamentele
c. praful, polenul, parul de animale, frigul si emotiile
R:A
71. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina:
a. intre 1500-2000ml/24ore
b. intre 2000-2500ml/24ore
c. peste 2500ml/24ore
R:C
72. Infarctul miocardic acut este o boala provocata de:
a. hipertensiune arteriala si stress
b. tahicardii paroxistice, obezitate
c. ateroscleroza prin obstruarea brusca a unei artere coronare si necroza ischemica a unei portiuni de
miocard
R:C

73.Caracteristicile durerii in angina pectorala sunt:

a. este retrosternala, dureaza peste 15 minute si nu cedeaza la nitroglicerina
b. este retrosternala, cu character constrictiv, “ca o gheara”, sufocare sau arsura, cu iradiere in umarul
sau bratul stang.
c. este precordiala difuza, cu iradiere inferioara si durata peste 15 minute
R:B
74. Frecventa respiratiei la adultul sanatos este:
a. 16-18 resp/min
b. 12-16 resp/min
c. 18-20 resp/min
76. Semnele clinice in infarctul miocardic sunt:
a. durere retrosternala sau precordiala si hipotensiune arteriala
b. durere retrosternala sau precordiala si hipertensiune arteriala
c. durere precordiala, hipertensiune arteriala, neliniste
R:A
77. Care din urmatoarele recomandari este urgenta pentru un pacient cu infarct miocardic:
a. asezarea in decubit dorsal si interzicerea efectuarii oricarei miscari
b. repaus la pat timp de o ora, apoi sa ia nitroglicerina
c. sa aiba o alimentatie hipolipidica
R:A
78. Socul anafilactic intervine in urmatoarele circumstante:
a. administrare de medicamente, intepatura de insecta, alergie alimentara
b. infarct miocardic
c. pierdere masiva de sange sau plasma
R:A
6.Eliminarea sangelui provenit din arboreal bronsic se defineste ca:
a.hematemeza
b.hemoptizie
c.hematurie

R: B

7.Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:

a.varsta, alimentatia, inaltimea corporala
b.emotiile si plansul
c.varsta

R: A

Caracteristica ultimelor decenii ale secolului nostru, este cresterea numerica a populatiei
vârstnice în structura populatiei, adica îmbatrânirea demografica, fenomen mai accentuat în tarile
dezvoltate economic, dar prezent si în tara noastra.
Prognozele demografice apreciaza ca si în continuare populatia vârstnica va creste mai rapid
decât cea nevârstnica.
In tara noastra, în perioada 1930 - 1975, ponderea persoanelor de peste 60 de ani a crescut cu
circa 110% (de la 5,9% la 14,3%). în anul 2000 se estimeaza atingerea unei ponderi de 17%. în anul de
fata se apreciaza existenta unui procent de 15% populatie vârstnica.
In 1988, O.M.S. a inclus problemele îmbatrânirii, printre primele cinci probleme de sanatate
ale lumii, alaturi de inima, cancer, SIDA si alcool. Iata de ce cunostintele de gerontologie si de geriatrie
sunt o necesitate.
Gerontologia, ca termen se defineste ca stiinta proceselor de îmbatrânire, iar Geriatria, drept o ramura
a medicinii, care cerceteaza aspectele patologice ale îmbatrânirii. Geriatria presupune cunostinte în
primul rând din domeniul medical, dar si din alte domenii ca: psihologie, sociologie etc. Geriatria a
devenit astfel o stiinta de sine statatoare, cuprinzând într-o medicina interna a vârstei înaintate, capitole
importante din cardiologie, psihiatrie si neurologie, care reprezinta substanta sa fundamentala.
Cauzele care explica fenomenul de îmbatrânire a populatiei sunt: scaderea natalitatii, progresele
medicinii si cresterea nivelului de trai, care maresc rata de crestere numerica a populatiei vârstnice, prin
ameliorarea morbiditatii si mortalitatii.
Se apreciaza ca denumirea de "persoane ale vârstei a treia" este mai proprie decât aceea de persoana în
vârsta (O.M.S.), deoarece evoca sectorul populatiei care a depasit mijlocul vietii.
Spre deosebire de îmbatrânire (proces dinamic indiferent de vârsta cronologica), Se-mescenta, cuprinde
ultima perioada a vietii. în cadrul acesteaia se delimiteaza Senilitatea, care este o perioada finala, cu
deteriorari biologice severe. Senescenta nu este o boala, este un proces fiziologic, chiar daca
îmbatrânirea se asociaza de regula, desi nu obligatoriu cu îmbolnavirile. Diversele modificari fiziologie
par sa fie în raport direct cu îmbatrânirea, dar multe persoane vârstnice îsi conserva capacitatile lor
functionale, cu toata degenerescenta organica aparenta. Se considera astazi ca prag al batrânetii vârsta
de 60 -65 de ani.
O caracteristica în procesul demografic al îmbatrânirii, este cresterea proportiei populatiei feminine, cu
deosebire în tarile industrializate, având drept cauza principala supra mortalitatea masculina. Durata
medie a vietii arata deja, în unele tari dezvoltate, diferente de 8 - 9 ani, în favoarea femeilor
(feminizarea populatiei, dupa cum s-a spus).
Prin cresterea populatiei vârstnice, apar unele consecinte nedorite. Creste indicele de dependenta
economica, adica raportul dintre populatia inactiva si cea activa.
Din ansam-
NOŢIUNI DE GERIATRIE

Din ansamblul populatiei vârstnice, se pot reliefa unele grupe cu risc crescut:
Persoanele foarte în vârsta (80 - 90 de ani), vârstnicii care traiesc singuri sau care nu au copii,
batrânii cu afectiuni sau handicapuri grave, cupluri în vârsta din care unul sau ambii sunt grav bolnavi,
femeile în vârsta, batrânii care traiesc în institutii colective (camine de batrâni, camine spital) etc.
Pentru protectia acestora s-a elaborat, carta drepturilor batrânului.
Consecintelor demografice, li se adauga si consecinte socio-familiale: cresterea numarului familiilor cu
copii putini sau fara copii, cresterea numarului batrânilor fara copii, uneori dezinteres si lipsa de
afectiune pentru batrâni din partea familiei etc. De aici decurg sarcini grele economice pentru societate.
Dar aspectul cel mai important îl constituie implicatiile medicale. Se apreciaza ca dupa 65 de ani
(începutul vârstei a treia), 50% dintre batrâni au nevoie de îngrijiri medicale, ambulatorii sau
spitalicesti. în timp ce vârstnicii reprezinta circa 15% din totalul populatiei, ei consuma 50% din
prestatiile medicale. Asistam de fapt la o geriatri-zare a medicinei. Din aceasta cauza este necesara
pregatirea tuturor cadrelor medico sanitare, indiferent de specialitate, dar în deosebi a
omnipracticianului, medicul gene-ralist, cu cunostinte referitoare la asistenta medicala a vârstnicului.
Daca se are în vedere ca asistenta geriatrica, implica nu numai consultatii dar în special îngrijiri, de
obicei complexe, se întelege ca rolul medicului si al cadrelor medii, devine foarte important.

O clasificare curenta a persoanelor în vârsta distinge:

- între 65 (60) - 75 arti, trecerea spre batrânete, sau perioada de vârstnic.

- între 75 - 85 (90) de ani, perioada de batrân.
- peste 85 (90) de ani, marea batrânete sau perioada de longeviv.
în afara de aceasta clasificare cronologica, se foloseste si o clasificare medicala:
- "îmbatrânirea fiziologica", armonioasa, în care vârsta cronologica se identifica cu vârsta biologica.
- "îmbatrânirea nefiziologica", care poate fi:
- prematura, când începe de timpuriu, sau
- accelerata, când ritmul de îmbatrânire se accelereaza la un moment dat (dupa pensionare, dupa
decesuri în familie, dupa internari etc).
îmbatrânirea nefiziologica este o îmbatrânire patologica (C. Bogdan), dar aceasta nu înseamna ca
batrânetea este o boala.
Se mai distinge si o îmbatrânire asincrona, determinant 121q1624b pe un profil (cardiovascular,
cerebral, etc). Asistenta vârstnicului nu este numai medicala, deoarece implica si aspecte psihosociale
care cunoscute, creeaza o perspectiva mai favorabila procesului de întelegere si îngrijire a vârstnicului.
Astfel vârstnicul, prin încetarea activitatii profesionale, mai ales când aceasta este brusca, fara
pregatire, îsi pierde sentimentul de utilitate sociala, prestigiul social, responsabilitatea, roluri si statuturi
în familie, uneori fenomenul fiind resimtit ca o adevarata drama, o moarte sociala (C. Bogdan). Stressul
devine nociv. Se descrie chiar o patologie a retragerii, a pensionarii. Daca se adauga "izolarea" se poate
întelege dimensiunea problemei. în timp ce vechile civilizatii apreciau si utilizau întelepciunea
batrânilor, societatea moderna priveste cu neîncredere utilitatea lor. Se dezvolta o cultura a tineretii si
adolescentei, în care batrânul îsi gaseste din ce în ce mai greu locul. în concluzie, societatea moderna
genereaza batrânete, dar tinde sa o respinga si o izoleaza.
Pentru combaterea acestui fenomen, pentru ameliorarea conditiilor, de viata a vârstnicului, în interesul
acestuia dar si al societatii, sunt necesare eforturi. Trebuie edificata o conceptie realista despre
îmbatrânire. Aceasta trebuie sa se desfasoare demn, ferita de griji si de boli. Este ceea ce s-a numit
"pregatirea pentru îmbatrânire". Corpul medico sanitar, chemat prin specificul profesiei, sa îngrijeasca
si aceasta categorie de populatie,
720 MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ