Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2020
Alexandru Lăpuşneanul
Caracterizarea personajelor
de Costache Negruzzi
Clasificarea personajelor:
-personaj episodic: vaduva unui boier ucis de Lăpuşneanul, mitropolitul Teofan, boierii
(Spancioc, Stroici, Veveriţă)
Alexandru Lapusneanul
-personaj eponim (numele lui apare în titlul operei) şi romantic, încadrat în tipologia
domnitorului tiran al epocii medievale;
-protagonistul este prezentat în antiteza cu soţia sa, Ruxanda, pentru a se accentua imaginea
unui pseudoerou;
Mijloace de caracterizare:
-directe:
2. de către celelalte personaje: “Crud şi cumplit este omul acesta” (mitropolitul Teofan)
-este prefăcut cu cei din jur, făcând promisiuni ambigue (îi promite lui Moţoc că sabia să nu
se va mânji cu sângele său) şi iertându-l temporar, pentru că îi este trebuitor în aplicarea
planului său de răzbunare;
-este perfid atunci când îi promite soţiei că nu va mai vedea omoruri şi-i va oferi un leac de
frică;
-violenţa şi cruzimea sunt amplificate în momentul în care nu mai omoară boierii, dar
inventează tot felul de pedepse pentru a nu uita dorul tiranic de a vedea suferinţa: scotea ochi,
tăia mâini;
-în secvenţa morţii, Lăpuşneanul este botezat sub numele de Paisie, iar alternanţa între stările
de conştiinţă şi inconştiinţă îl determină să fie agresiv cu cei din jur şi familia, motiv pentru
care are parte de o moarte violentă prin otrăvire: la îndemnul boierilor Stroici şi Spancioc,
Ruxanda îi oferă cupa cu otravă;
-în sens metaforic, naratorul consemnează momentul morţii domnitorului, care lasă “o pată
de sânge în istoria Moldovei”;
Concluzie: caracter puternic, având calităţi şi defecte, însă cele din urmă sunt mult mai
numeroase şi imorale, aşa încât le acaparează pe cele dintâi; ficţionalizând modelul unei
personalităţi istorice, autorul creează un personaj literar memorabil, căruia îi atribuie acţiuni
neverosimile pentru a sublinia tirania acestuia;
Doamna Ruxanda:
-personaj secundar, fiica lui Petru Rareş, soţia lui Alexandru Lăpuşneanul;
-portretul său este construit în antiteză cu cel al lui Lăpuşneanul: blândeţe/ cruzime, caracter
slab/ caracter puternic, sensibilitate/ sânge rece, sinceritate/ minciună, onestitate/ ipocrizie;
-caracterul slab este vizibil în faptele sale, pentru că nu acţionează din propria voinţă, atunci
când îşi roagă soţul să înceteze cu omorurile (este ameninţată de o văduvă) şi atunci când îl
otrăveşte (este încurajată de Spancioc şi Stroici);
Spancioc şi Stroici:
-sunt călăii domnitorului tiran, asistând cu cruzime la ultimele clipe din viaţă ale lui
Lăpuşneanul, adresându-i muribundului o replică memorabilă: “Învaţă a muri, tu care ştiai
numai a omorî!”
Norodul:
-mulţimea este caracterizată de o atitudine revoltată faţă de boierii care îi asupresc şi le impun
biruri;
-mulţimea este surprinsă în mod realist de narator: se strânge la curţile domneşti din cauza
unor veşti nelămurite, dezamăgirea alimentată de derura venirii la curte, glasurile izolate
exprimă nemulţumirea faţă de Moţoc, unirea tuturor vocilor într-un singur glas;
-sunt surprinse gradat stările psihologice: curiozitate, derută, dezamăgire, revoltă, răzbunare;
OFICIU 1p.