Echipamente pentru

prepararea apei calde de

consum
Conf.dr.ing. Daniela Teodorescu
Facultatea de Instalatii

Instalatii de alimentare cu apa

calda de consum (acc)
In vederea analizarii solutiei de de alegere a
echipamentelor pentru prepararea acc trebuie
definite:

z Proprietatile apei calde de consum

z Elementele componente ale instalatiilor de
preparare a acc
z Metode de dimensionare

1
Instalatii de alimentare cu apa
calda de consum
La adoptarea soluţiilor constructive de instalaţii centrale
pentru prepararea apei calde de consum se ţine
seama de următoarele elemente:
• cantităţile de apă consumate în clădiri
• mărimea şi variaţia în timp a debitului de apă caldă
de consum;
• temperaturile minimă necesară şi, respectiv,
maximă admisă ale apei calde de consum;
• sursa de căldură pentru producerea agentului
termic primar
• variaţia în timp a debitului de căldură furnizat de
sursă (agentul termic primar);
• tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei
calde de consum

Cantităţile de apă consumate

în clădiri

z Pentru determinarea cantităţilor de apă

necesare, se utilizează frecvent
următoarele noţiuni :
z necesarul specific de apă
z necesarul de apă
z cerinţa de apă

2
Necesarul specific de apa

z Necesarul specific de apă este necesarul de apă

(considerat ca valoare medie ) pentru o zi ,
raportat la unitatea de folosinţă (consumator) şi
se exprimă în l/om . zi , l/m2 . zi, l/ha . zi,
l/animal.zi etc.
z Necesarurile specifice de apă caldă pentru
consum menajer ( exprimate în l / om . zi ) funcţie
de destinaţiile clădirilor sunt normate (STAS
1478/1990, SR 1343/1-2006)

Necesarul de apă caldă de

consum (Determinarea lui Qmed,zi,acc)
z Pentru clădiri noi, necesarul de apă caldă de consum se determină cu
următoarea relaţie de calcul:
z Qmed,zi,acc = qsp x Nu / 1000 [ m3 ]
z în care:
z qsp necesarul specific de apă caldă de consum, la 60 oC [m3], pentru unitatea
de utilizare/folosinţă, pe perioada considerată;
z Nu numărul unităţilor de utilizare / folosinţă a apei calde de consum
(persoană, unitatea de suprafaţă, pat, porţie etc)
z Valorile pentru qsp şi Nu depind de:

z tipul şi destinaţia clădirii;

z tipul activităţii desfăşurate în clădire;
z tipul activităţilor, pe zone ale clădirii, atunci când în clădire există mai multe activităţi
care diferenţiază volumele de apă caldă consumate în clădire;
z standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numărul de stele pentru hoteluri
sau categoria restaurantelor.

3
Tabel A.1 - Necesarurile specifice de apă caldă în funcţie de destinaţiile clădirilor

Nr. Destinaţia clădirii Necesar specific a , l

crt. apă caldă de consum
de 600C
1 Clădiri de locuit (pentru o persoană pe zi)
a) în cazul preparării centrale a apei calde de consum 75
b) în cazul preparării locale a apei calde:
- în cazane funcţionând cu gaze sau în încălzitoare electrice 60
- în cazane funcţionând cu lemne,cărbuni sau combustibil 55
lichid
2

3
Clădiri pentru birouri (pentru un funcţionar pe
schimb)
Cluburi, case de cultură şi teatre
5
Necesarul specific zilnic
4
a) cu prepararea centrală a apei calde:
- actori (pentru o persoană pe zi)
Cantine, restaurante, bufete:
15 de apă caldă de consum
(Determinarea lui qsp)
- bufete 6
-cantine şi restaurante (pentru o persoană, o masă la prânz 10
pe zi)
-cantine şi restaurante (pentru o persoană, trei mese pe zi) 20
Restaurante 2 mese pe zi, bucătărie tradiţională (pentru o 36
persoană) 9 Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 8
Restaurante 1 masă pe zi, bucătărie tradiţională (pentru o 18 10 Spitale, sanatorii, case de odihnă (pentru un bolnav pe zi)
persoană) - cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare 115
Restaurante cu autoservire, 2 mese pe zi (pentru o 15 - cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru bolnavi 165
persoană) - cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru tratamente 225
Restaurante cu autoservire, 1 masă pe zi (pentru o 7 balneologice
persoană) 11 Dispensare, policlinici (pentru un bolnav pe zi) 3
5 Cămine (pentru un ocupant pe zi) 12 Băi publice (pentru o persoană)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune 40 - cu duşuri 30
- cu lavoare în camere 50 - cu căzi de baie 100
- cu grupuri sanitare în camere 60 13 Şcoli (pentru un elev pe program) fără duşuri sau băi 5
6 Internate şcolare (pentru un ocupant pe zi) 14 Terenuri de sport, stadioane (pentru o manifestare sportivă)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune 30 - pentru un sportiv 20
- cu lavoare în camere 40 - complex sportiv (locuri de cazare pentru sportivi in 170
7 Hoteluri şi pensiuni (pentru un pasager pe zi) cantonament)
Hotel 1 stea fără spălătorie 95 15 Spălătorii (pentru un kilogram de rufe uscate)
Hotel 1 stea cu spălătorie 120 - cu spălare manuală 20
Hotel 2 stele fără spălătorie 130 - cu spălare semimecanizată 25
Hotel 2 stele cu spălătorie 150 - cu spălare mecanizată 30
Hotel 3 stele fără spălătorie 165
Hotel 3 stele cu spălătorie 190
Hotel 4 stele fără spălătorie 200
Hotel 4 stele cu spălătorie 225
8 Creşe, grădiniţe cu internat (pentru un copil pe zi) 50

9 Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 8

10 Spitale, sanatorii, case de odihnă (pentru un bolnav pe zi)
- cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare 115
- cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru bolnavi 165

NECESARUL DE APA MEDIU

ZILNIC
z debit mediu zilnic, notat Qzi med; acesta
reprezintă media volumelor de apă
utilizate zilnic în decursul unui an, în
m3/zi:

z Sau, simplificat

Qmed , zi ,acc = ∑ (q
i =1, n
sp ,i × N u ,i )

4
 Ni – numarul de unitati de
consum
z Daca Ni este Numărul de persoane, cum il evaluam?
z Metoda 1:
z Se considera o ocupare de 2,8 pers/apartament;
z Metoda 2:
z Se utilizeaza indicele mediu de locuire si suprafata utila a
apartamentului:
z se determină suprafaţa utilă Su [m2] (camere de zi, dormitoare, holuri,
bucătărie, baie etc; nu se consideră suprafaţa balcoanelor şi
teraselor);
z se apreciază indicele mediu de locuire, iLoc, ca având valori cuprinse
în intervalul 0,04 – 0,055 (valoarea corespunde unei suprafeţe utile
pentru o persoană de 18-25 m2, în funcţie de tipul clădirii (individuală,
înşiruită sau bloc) şi de amplasarea acesteia (judeţ şi mediu – urban
sau rural);
z se determină numărul mediu normat de persoane aferent clădirii,
utilizând următoarea relaţie de calcul;
N u = S u × iLoc

NECESARUL DE APA MAXIM

ZILNIC
z debit zilnic maxim, notat Qzi max; acesta
reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu
consum maxim în decursul unui an, în m3/zi:

z sau, simplificat:

Qzi ,max,acc = K zi × Qzi ,med ,acc

5
Coeficient de variaţie zilnică
z Kzi(i) este coeficient de variaţie zilnică; se exprimă
sub forma abaterii valorii consumului zilnic faţă de
medie, adimensional:
z Kzi(i) = Qzi max(i) / Qzi med(i)

NECESARUL DE APA MAXIM

ORAR
z debit orar maxim, notat Qorar max; reprezintă valoarea
maximă a consumului orar din ziua (zilele) de consum maxim,
în m3/h:

z Sau, simplificat (unde tc = perioada de consum):

1 1
Qo ,max,acc = × K o × Qzi ,max,acc = × K o × K zi × Qzi ,med ,acc
tc tc
z tc = perioada de consum; tc = 24 h pt locuinte, tc= 8h pt o
banca etc

6
Coeficient de variaţie orară
z Kor(i) este coeficient de variaţie orară; se exprimă sub forma abaterii
valorilor maxime orare ale consumului faţă de medie în zilele de
consum maxim, adimensional.
z Kor(i) = Qor max(i) / Qor med(i)
z Qor med(i) = Qzi max / Tc
z Tc = perioada de consum (24h pt cladiri de locuit)

Temperatura apei calde de

consum
La adoptarea soluţiilor constructive de
instalaţii centrale pentru prepararea apei
calde de consum se ţine seama de
următoarele elemente:
z temperatura apei reci
z temperatura minimă necesară admisă a
apei calde de consum
z temperatura maximă admisă a apei calde
de consum;

7
Temperatura apei reci
Variaţia temperaturii apei reci poate avea un efect important în
evaluarea necesarului de căldură pentru producerea apei calde
de consum .
În mod convenţional, aceasta se consideră egală cu 10 oC.
Pentru a ţine seama de diferitele zone geografice se pot lua în
considerare variaţii locale în funcţie de categoria sursei, conform
datelor din tabelul 3.4.

Tabelul 3.4 - Temperatura apei reci

Captare a apei din: Temperatura apei reci (oC), în lunile anului:

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Medie
Rauri de munte 5 8 9 11 12 13 14 14 13 11 9 7 10,5
Rauri de campie sau 5 8 10 12 15 18 20 18 15 12 10 7 12,5
lacuri
Puţuri de mică 7 9 10 11 12 13 13 14 13 12 10 8 11,0
adancime
Puţuri de medie 10 10 11 11 11 12 12 12 12 11 11 10 11,5
adancime

Temperatura de utilizare a apei calde

z Temperatura de preparare a apei calde de consum se

diferenţiază faţă de temperatura de utilizare a apei calde;
pentru preparare, se adoptă temperaturi de 45-60 oC, iar
pentru utilizare, temperaturile se încadrează în intervalul 35 şi
60 oC, după cum urmează:
z pentru igienă corporală : 35 – 40 oC;
z pentru spălat / degresat : 50 - 60 oC.
z Temperatura de preparare a apei calde de consum este
cuprinsă in intervalul 45-60 oC, în funcţie de poziţia
echipamentului de preparare în raport cu punctele de consum.
In scopul definirii unei date comparabile de calcul, se va folosi
ca temperatură nominală de preparare a apei calde de
consum, temperatura de 60 oC.

8
Instalatiile de alimentare cu
a.c.c. – componenta:
z sistemul de furnizare a apei calde de consum
(respectiv punctele de consum – bateriile
amestecătoare etc);
z sistemul de distribuţie a apei calde de consum,
inclusiv recircularea;
z sistemul de preparare/acumulare a apei calde de
consum;
z sistemul de producere a energiei termice
necesare preparării apei calde de consum (ex:
cazane, panouri solare, pompe de căldură, unităţi
de cogenerare).

Clasificarea instalatiilor de
alimentare cu a.c.c.
Instalaţiile de alimentare cu apă caldă pot fi clasificate
în funcţie de următoarele criterii:
z în funcţie de numărul de surse de energie utilizate
pentru prepararea apei calde de consum şi a
numărului de zone de distribuţie ;
z în funcţie de sistemele de încǎlzire adoptate
pentru clădire;
z în funcţie de combustibilul utilizat;

z în funcţie de regimul de furnizare al apei reci.

9
Surse de energie pentru a.c.c.
Sursa de căldură pentru producerea agentului termic
primar care poate fi, de exemplu:
• apă caldă din sistemul de încălzire centrală;
• apă fierbinte din reţeaua de termoficare;
• apă încălzită într-un circuit solar;
• apă geotermală;
• apă încălzită cu pompa de căldură;
• agenţi termici (apă caldă, abur sau condens) proveniţi
din procese tehnologice industriale;
• apă încălzită cu recuperatoare de căldură (tuburi
termice, recuperatoare de căldură din gazele de
ardere, etc.);

Clasificarea instalatiilor de
alimentare cu a.c.c.
z Cazurile enunţate mai sus se pot concretiza în
următoarele situaţii:
z clădiri (apartamente) cu preparare locală a apei calde de
consum, cu/fără contorizare a consumurilor de apă:
z cu centrale termice individuale;

z cu încălzitoare locale de apă caldă.

z clădiri cu preparare centralizată a apei calde de consum:

z cu sisteme de preparare acc cu acumulare

z cu sisteme de preparare acc instantanee (cu

schimbatoare de caldura)
z cu sisteme de preparare acm cu schimbator+rezervor
de acumulare fara serpentina

10
 Instalatii de preparare a.c.c. cu
acumulare
Moduri de preparare a apei calde de consum
Sisteme de preparare a apei calde de consum,
dpdv al sursei de energie:
z Preparare directa
z Preparare indirecta

Sisteme de preparare :
z Instantanee
z Semi-instantanee
z Cu acumulare

Instalatii de preparare a.c.c. cu

acumulare - direct

Moduri de preparare a apei calde de consum

z Preparare directa, de exemplu:
z utilizand gaz natural combustibil, preparare
instantanee
z utilizand gaz natural combustibil, preparare cu
semiacumulare sau acumulare
z utilizand energie electrica, preparare instantanee
z utilizand energie electrica, preparare cu acumulare

11
 Instalatii de preparare a.c.c. cu
acumulare - direct

Instalatii de preparare a.c.c. –

preparare indirecta

Sisteme de preparare indirecta :

z Instantanee (cu schimbator de caldura)
z Semi-instantanee (cu schimbator si rezervor de
acumulare fara serpentina)
z Cu acumulare (boiler)

12
Instalatii de preparare a.c.c. instantanee
– indirect (utilizand agent termic primar)

Instalatii de preparare a.c.c.

indirecta cu preparare instantanee

13
 Instalatii de preparare a.c.c.
indirecta cu preparare instantanee

Instalatii de preparare a.c.c.

indirecta cu schimbator de
caldura in contracurent
catre instalatia interioara de
distributie apa calda
G2,θ2 θac=55-60°C de la reteaua de circulatie acc

G1 θ1
agent termic
primar

G1 θ1
G2,θ2 θar =10°C catre instalatia interioara de apa rece
G2,max = Gc (E=E1) de la statia de pompare apa
alte racorduri din SP (bypass SP)

14
 Instalatii de preparare a.c.c.
indirecta cu preparare instantanee
Elemente de calcul
z Stabilirea sarcinii termice pentru schimbatoare de
caldura

Qacmax = Gc ,max ⋅ c ⋅ (t ac − t ar )

•Gc,max -debit maxim (debitul de calcul al instalatiei, calculat cu ajutorul

echivaletilor de debit, E=E1);
•tac - temperatura apei calde de consum, recomandata la 55-60°C (maxim 60 °C) ;
•tar - temperatura apei reci 7-15°C (valoare de calcul 10 °C);
•c - caldura specifica a apei [J/kg K].

Instalatii de preparare a.c.c.

indirecta cu preparare instantanee
Elemente de calcul
z Stabilirea sarcinii termice
z Stabilirea suprafetei de schimb de caldura

Qacmax
S=
k (Δθ )m ϕ
este sarcina termică a aparatului în contracurent, în W;
Qacmax
k - coeficientul global de transmitere a căldurii, în W/m2K;

(Δθ ) m - diferenţa de temperaturi, medie logaritmică, în grd;

ϕ - coeficient de utilizare a suprafeţei de încălzire;

ϕ = 0,8 pentru aparate cu ţevi de alamă.

15
Instalatii de preparare a.c.c. indirecta
cu preparare instantanee
Elemente de calcul
&s
Q
S=
k( Δθ) m ϕ
Δθ max − Δθ min
( Δθ) m
=
Δθ
2,3 lg max
Δθ min
1
k=
1 δ Am 1
+ +
α 1 λ Am α 2
Variatia temperaturilor in
schimbator(agent termic primar
θ1 ; agent termic secundar θ2)

DIMENSIONAREA UNUI SISTEM DE

PREPARARE INSTANTANEE DE APA
CALDA DE CONSUM

z Un sistem de preparare instantanee de apa calda de consum nu are

acumulare;
z Pentru calcul, este necesara considerarea duratei maxime de consum, la
valoarea debitului maxim instantaneu (debitul calculat cu ajutorul
echivalentilor); durata maxima este de 10 minute

ETAPE DE CALCUL
z ETAPA 1 : ENERGIE MAXIMA NECESARA PE DURATA DE CONSUM
MAXIMA
Este necesara determinarea volumului de apa maxim consumata, in 10
minute, in ziua de consum maxim
z ETAPA 2 : Determinarea sarcinii termice pentru schimbatorul de caldura

16
DIMENSIONAREA UNUI SISTEM
DE PREPARARE INSTANTANEE
DE APA CALDA DE CONSUM
z ETAPA 1 : ENERGIE MAXIMA NECESARA PE DURATA DE
CONSUM MAXIMA
Este necesara determinarea volumului de apa maxim consumata, in
10 minute, in ziua de consum maxim.

Cantitatea de energie aferenta volumului de apa consumat pe durata

varfului de consum (10 minute) se determina cu formula:

z Einst = energia termica consumata in 10 minute, in kWh

z V60inst = volumul de apa, furnizat la 60 grd C, valoare maxima consumata
in 10 minute.
z 1,16/1000 = coeficient transformari unitati (4,185/3600 = 1,16/1000)
z 10° = temperatura apei reci

DE PREPARARE INSTANTANEE
DE APA CALDA DE CONSUM
(ACC)
z ETAPA 2 : Puterea termica instalata
z Puterea termica a schimbatorului (in kW) se determina
cu relatia:

z Puterea termica a schimbatorului=Einst x 6 +

Pdis

z cu
z Pdis = pierderi de caldura in reteaua de distributie
z In cazul unei distributii acc + recirculare = puterea
termica necesara mentinerii temperaturii acc.

17
 Instalaţia de preparare a apei calde de consum
cu schimbatoare de caldura în două trepte serie
Instalaţia de preparare a
apei calde de consum în
două trepte racordată la
reţeaua de termoficare

1 - schimbător de căldură în contracurent

montat în treapta întâi; 2 - idem, montat în
treapta a doua; 3 - conductă de
alimentare cu apă rece; 4 - apometru; 5 -
robinet; 6 - conductă de distribuţie a apei
calde de consum; 7 - pompă pentru
circulaţia apei calde de consum; 8 -
clapetă de reţinere; 9 - conductă de
circulaţie a apei calde de consum; 10 -
conductă de ducere a apei fierbinţi în
reţeaua de termoficare; 11 - conductă de
întoarcere a apei fierbinţi din reţeaua de
termoficare; 12 - termostat; 13 - releu
electromagnetic; 14 - ventil cu trei căi,
acţionat cu motor electric; 15 -
termometru; 16 - ventil de siguranţă.

Instalaţia de preparare a apei calde de

consum cu schimbatoare de caldura în
două trepte serie
z Calculul termic de alegere a aparatului în contracurent constă în determinarea
suprafeţelor de schimb de căldură, necesare S1 şi S2 ale acestora, montate în
treapta a doua. Pentru aceasta este necesar să se cunoască debitele şi
temperaturile agenţilor termici angajaţi în schimbul de căldură.
z Pentru apa caldă de consum se cunosc temperaturile θa la intrarea în treapta
întâi (θa = +10°C) şi la ieşirea din treapta a doua (θc = +60...65°C).
z Temperatura intermediară va considera θx se consideră egală cu 5...10°C mai
mică decât temperatura a apei fierbinţi la ieşirea din schimbătorul de căldură al
treptei întâi.
z Schimbătorul de căldură din treapta întâi se dimensionează pentru debitul orar
mediu, Gc med orar, de apă caldă de consum şi ca urmare, la sarcina termică
medie Q1med:
•
Q1med = Gcmed c(θ x − θ a )
z orar [W]

z Suprafaţa de schimb de căldură, S1, a aparatului în contracurent montat în

treapta întâi este data de relaţia:
z
Q& 1med
S=
ϕk1 ( Δθ ) m1

18
 Instalaţia de preparare a apei calde de
consum cu schimbatoare de caldura în
două trepte serie
Treapta 1 Treapta 2

Calculul schimbatorului din treapta 1:

•
-Se determina sarcina termica: Q1med = Gcmed c(θ x − θ a )
orar
- se stabileste diferenta medie logaritmica de temperatura pt treapta 1
(θ ′′− θ ) − (θ ′ − θ )
( Δθ )m1 = 1 a θ ′′− 1θ x
2,3 lg 1 x

θ 1′ − θ x
Q&1med
-Se determina suprafata de schimb de caldura pe treapta 1 S =
ϕk1 ( Δθ )m1

Instalaţia de preparare a apei calde de

consum cu schimbatoare de caldura în
două trepte serie - metoda analitica
&
• se determină debitul de căldură Q 1max
orar

Q&1max = Gc max c(θ x − θ a )

orar orar
• Se determină apoi debitul de căldură
al schimbătorului de căldură montat în
treapta a doua, cu relaţia:
•
Q2 = Q& nec − Q&1max
orar
• In care:

Q& nec = Gc max c(θ c − θ a )

orar

19
 Instalaţia de preparare a apei calde de
consum cu schimbatoare de caldura în
două trepte serie – metoda analitica
Treapta 1 Treapta 2

Q&1med
S=
ϕk1 ( Δθ )m1

Calculul schimbatorului din treapta 2:

•
-Se determina sarcina termica: Q2 = Q& nec − Q&1max
orar
- se stabileste diferenta medie logaritmica de temperatura pt treapta 2
(θ ′′ − θ ) − (θ ′ − θ )
( Δθ )m2 = 2 x θ ′′ − 2θ c
2,3 lg 2 x
θ ′2 − θ c
•
-Se determina suprafata de schimb de caldura pe treapta 2 Q2
S2 =
ϕk 2 ( Δθ ) m2

Instalaţia de preparare a apei calde de consum cu

schimbatoare de caldura în două trepte serie
Calcul grafo-analitic

& 1 = G 1c1 (θ1′ − θ1′′) = G c c(θ x − θ a ) = k 1S1 ( Δθ)m1

Q (1.277)
Q 2 = G 2 c 2 (θ ′2 − θ ′′2 ) = G c c(θ c − θ x ) = k 2S 2 ( Δθ)m 2 (1.278)
&
Q& =Q &1 +Q & 2 = G c c(θ c − θ a ) ........ (1.279)

20
Instalaţia de preparare a apei calde de consum cu
schimbatoare de caldura în două trepte serie
Calcul grafo-analitic

& 1 = G 1c1 (θ1′ − θ1′′) = G c c(θ x − θ a ) = k 1S1 ( Δθ)m1

Q
& 2 = G 2 c 2 (θ ′2 − θ ′′2 ) = G c c(θ c − θ x ) = k 2S 2 ( Δθ)m
Q
& =Q
Q & 2 = G c c(θ c − θ a )
&1+Q ...

Unitati de masura pentru energie

21
Unitati de masura pentru
energie

22