Curs RETELE EXTERIOARE

DE CANALIZARE

Dr. ing. Daniela TEODORESCU

Retele exterioare de canalizare

1
Retele
de
canalizare

Componenta retelelor exterioare de

canalizare

 Colectoare
 Camine de canalizare
 Guri de scurgere, rigole
 Eventual statii pompare
 Statii epurare

2
 Colectoare de canalizare

 Colectoarele de canalizare pot avea

diferite sectiuni

Profil circular

Q  A k  R 2/3
I 1/ 2 Profil ovoidal normal
Profil ovoidal cu bancheta si cuneta

Debitul de calcul pentru colectoare de

canalizare

Q  A  v  A  C RI  A  k  R 2 / 3  I 1/ 2
 Q = debitul de calcul, mc/h
 A = aria sectiunii de curgere
 K = coef de rugozitate:
 K = 83 pt canale din fonta, bazalt, gresie ceramica
 74 = canale beton
 90 = canale azbociment, PVC
 59 = canale deschise captusite cu placi beton
 Raza hidraulica, R = A/P

3
Colectoare exterioare de canalizare inchise

Q  A  k  R 2 / 3  I 1/ 2
Canale inchise:
 Profil clopot
semieliptic
 Profil clopot circular
 Profil clopot inaltat
 Profil circulat cu
cuneta in ax
 Profil clopot circulat
cu pereti verticali si
cu cuneta
 Profil semicircular cu
pereti verticali

Constructii anexe pe reteaua de

canalizare
 Camine de vizitare se prevad la:
 La canale nevizitabile (inaltimea profilului <
800mm)
 in aliniament (distanta maxima de 60 m)
 In punctele de schimbare a dimensiunilor
 In punctele de schimbare a pantei
 In punctele de schimbare a directiei
 In punctele de intersectie a colectoarelor
 Alte conditii speciale
 La toate categoriile de canale – pentru control
calitate ape

4
 Camine de canalizare

Rame si capace de canalizare EN124 – 6

grupe – in exteriorul cladirilor

5
Camin de canalizare

Guri de scurgere, camine de canalizare

6
 Guri de scurgere

Camine de intersectie

Cãminele de intersectie
(fig. 3.6.7) se executã
cu rigola amenajatã
corespunzãtor. Se
recomandã racordarea a
cel mult trei canale într-
un cãmin de intersectie.
Pentru canale cu
diametre mai mari de
500 mm se prevãd
camere de intersectie.

7
Camin de
canalizare -
Rupere de
panta

Dimensionarea retelei exterioare de

canalizare

 SISTEME DE CANALIZARE
 Sistem unitar
 Sistem separativ
 Sistem mixt

 DEBITE DE CALCUL
 Debitele de calcul pentru reteaua de canalizare
a apelor uzate se determinã prin însumarea
debitelor orare maxime pentru diferite
categorii de ape uzate, care rezultã în diferitele
sectiuni de calcul.

8
 Canalizarea meteorica
 Debitul de calcul pentru ape meteorice se stabileste
luându-se în considerare numai debitul ploii de
calcul, Qp, [l/s], care se calculeazã cu relatia:
n
Q p  m S i  i I i
i 1

 în care:
 m este un coeficient adimensional de reducere a
debitelor de calcul, care tine seama de capacitatea
de înmagazinare în timp a canalelor si de durata ta a
ploii de calcul

Debitul maxim produs de

ploaia de calcul
 m este coeficientul de reducere a debitului, datorat
efectului de acumulare a apei meteorice în reţeaua de
canalizare între momentul începerii ploii şi momentul în
care se realizează debitul maxim în secţiunea de calcul;
pot fi adoptate valorile urmatoare:
 m = 0.8 la timp de ploaie sub 40 min
 m = 0.9 la timp de ploaie peste 40 min,
 m = 1.0 în cazuri justificate.
 m se poate determina şi în cursul unui proces de
calibrare cu un model hidraulic.
  este coeficientul mediu de scurgere, adimensional.
 Dacă se ţine seama de neomogenitatea condiţiilor de
infiltraţie pe bazin, coeficientul de scurgere se calculează
ca o valoare medie ponderată

9
Intensitatea ploii de calcul

 Precipitatiile sunt caracterizate

prin:
 Intensitate, care depinde de:

 Durata

 Frecventa

Intensitatea ploii de calcul

 DURATA PLOII – timpul scurs de la

inceperea pana la terminarea ploii,
exprimat in minute; cu cat durata este
mai mare, intensitatea este mai mica
 FRECVENTA unei ploi de intensitate i si
durata t – reprezinta nr ploilor de durata t
a caror intensitate este egala sau
depaseste, in cursul unui an, intensitatea
I a ploii considerate; frecventa se
determina in urma unui interval de 15-20
ani de observatii

10
 Frecventa de calcul a ploii

Durata ploii de calcul

Durata ploii de calcul pentru prima secţiune se obţine cu relaţia:

L1
t1  t cs  [min] [8]
va1
Iar pentru secţiunile urmatoare cu relaţia::
Li
t i  t i1  [min], [9]
va i
in care:

L1 este lungimea tronsonului de la prima gură de scurgere la prima secţiune de calcul, în metri;

Li este lungimea tronsonului dintre secţiunea de calcul i şi secţiunea precedentă, în metri;

va este viteza apreciată de curgere a apei în canal, în m/s;

t cs este timpul de concentrare superficială, în minute.

11
 Durata ploii de calcul

 Valoarea timpului de concentrare superficială, poate fi adoptată

astfel:
 (1… 3) min pentru zonele cu pante mai mari de 5 %;
 (3 … 5) min pentru zonele de deal, cu pante medii (1… 5 %);
 (5 … 12) min pentru zonele de şes, cu panta medie mai mică
de 1%.
 Prin amenajări adecvate se urmăreste creşterea timpului de
concentrare superficială în vederea reducerii debitului maxim.
 Durata minimă a ploii de calcul nu poate fi mai mică decât
valorile următoare:
 5 min în zone de munte, cu pante mai mari de 5 %;
 10 min în zone de deal, cu pante de (1… 5) %;
 15 min în zone de şes, cu panta medie mai mică de1 %.

Intensitatea ploii de calcul

STAS 9470 – 73 defineste 19 zone pluviometrice

12
Diagrame de
determinare a
intensitatii ploii
de calcul
definite pentru
zonele 1 - 19

Coeficientul mediu de scurgere

 este coeficientul mediu de scurgere, adimensional.
Dacă se ţine seama de neomogenitatea condiţiilor de
infiltraţie pe bazin, coeficientul de scurgere se
calculează ca o valoare medie ponderată

 Φ i  Si
Φ
 Si

Si este o suprafaţă omogenă a bazinului de canalizare; [ha]

Φ i este coeficientul de scurgere aferent suprafetei S i , adimensional.

13
Coeficientul mediu de scurgere

Debite de calcul

14
 Dimensionarea colectoarelor in sistem
unitar

 Exista 2 etape de calcul:

 DIMENSIONARE la debit maxim
 Qtot = Q men+Qind+Qpl
 VERIFICARE la debit minim
 Qtot = Q men+Qind+Qpl
(in absenta ploii, se verifica daca se asigura
vitezele minime de autocuratire)
 Qtot = Q men+Qind

Dimensionarea colectoarelor in sistem

divizor

 etape de calcul:
 DIMENSIONARE la debit maxim specific retelei
respective
 Qc = Q men+Qind pentru canalizare menajera +
industriala
 Qc = Qpl pentru canalizarea meteorica

15
Dimensionarea colectoarelor de
canalizare
Diametrele conductelor se determinã din:
 conditii constructive;
 conditii hidraulice.

Conditiile constructive constau în alegerea preliminarã a

diametrului incipient al retelei, care se recomandã sã fie: de
minimum 250 mm.
De asemenea conditiile constructive impun ca diametrul unui
tronson oarecare al retelei de canalizare, sã fie mai mare sau
cel putin egal cu diametrul tronsonului precedent.

Conditiile hidraulice constau în verificarea relatiilor:

u  u max (grad de umplere)

si

v min  v  v max (viteze de curgere)

Nomograma de dimensionare
z

16
Diagrama de umplere partiala

Schema de calcul

17
Tabel de calcul

Profil longitudinal

18
Profil longitudinal

19