Instalatii interioare de

canalizare meteorica

Conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU

Sisteme de preluare a apelor meteorice

In functie de panta acoperisului:

A. Pentru cladiri in sarpanta – sistem de
jgheaburi si burlane
B. Pentru cladiri cu terase – sistem cu
receptoare de terasa si coloane interioare

1
A. Sistem de jgheaburi si burlane

Apa este condusa:

Catre rigole, si apoi catre camine canalizare
Catre camin canalizare de constructie clasica,
amplasat la minim 2 m de cladire
Catre camin canalizare amplasat la baza
coloanei

A. Sistem de jgheaburi si burlane

2
A. Sistem de jgheaburi si burlane
sistem cu camin colector amplasat la
baza coloanei

B. Instalatii interioare de canalizare

meteorica cu receptoare de terasa si
coloane interioare de canalizare meteorica

3
Instalatii interioare de canalizare meteorica
cu receptoare de terasa si coloane
interioare de canalizare meteorica
A. Colector amplasat la partea B. Colector amplasat la partea superioara
inferioara a cladirii a cladirii (hale, sali spectacole etc)

Receptoare de terasa – variante

constructive

4
Caracteristici tehnice receptoare terasa

Dimensionarea instalatiilor interioare de

canalizare meteorica (pluviala)
Alegerea tipului de receptor de terasa
Determinarea debitelor de calcul pentru
instalatia de canalizare pluviala
Dimensionarea coloanelor de canalizare
pluviala
Dimensionarea colectoarelor de canalizare
pluviala

5
Debitul de calcul pentru instalatii de
canalizare pluviala

 Ape uzate meteorice SR 1846-2/2007, STAS 5343

instalatiile interioare
 Debitul de calcul pentru ape meteorice se stabileste
luându-se în considerare numai debitul ploii de calcul,
Qp, [l/s], care se calculeazã cu relatia:

Q p  0.0001  S    I
 
S  m2 ;
  ;
I  l/s, ha .

Debitul de calcul pentru instalatii de

canalizare pluviala
Coeficientul de curgere

6
 Debitul de calcul pentru instalatii de
canalizare pluviala
Frecventa de calcul a ploii

Frecventa ploii de calcul este normatã (STAS 1846) în functie de importanta

obiectivelor respective si consecintele ce le-ar avea pentru clãdiri eventualele
nepreluãri de cãtre reteaua de canalizare a apelor provenite din precipitatii.

Tabel pentru determinarea frecventei de

calcul - 2007

7
 Debitul de calcul pentru instalatii de
canalizare pluviala
Durata ploii de calcul
Durata ploii de calcul, t, se stabileste în sectiunea din avalul tronsonului de
canal care se dimensioneazã, cu relatiile:

L
t  t cs  [min]
va
în care:
tcs este timpul de concentrare superficialã (timpul în care apele meteorice
ajung de la punctul de cãdere cel mai îndepãrtat de pe suprafata consideratã
la cel mai apropiat canal), în min;
pentru inst. int se considera 2 min.
L - lungimea tronsonului de canal incipient care se dimensioneazã, în m;
va - viteza apreciatã de curgere a apei în canalul incipient, consideratã pentru
un prim calcul de 40 ... 60 m/min.

Debitul de calcul pentru instalatii de

canalizare pluviala – instalatii interioare
Intensitatea de calcul a ploii

I = f (t, f)
[l/s,ha]

8
 B. Dimensionarea instalatiei de
canalizare meteorica
Alegerea receptoarelor de terasa
qR<qc,aferent
Dimensionarea coloanelor
DImensionarea colectoarelor

B. Dimensionarea coloanelor de
canalizare
Diametrele conductelor se determinã din:
 conditii constructive;
 conditii hidraulice.

Conditiile constructive constau în alegerea preliminarã a diametrului conductei.

De asemenea conditiile constructive impun ca diametrul unui tronson oarecare al
instalatiei de canalizare, sã fie mai mare sau cel putin egal cu diametrul
tronsonului precedent.

Conditiile hidraulice constau în verificarea relatiilor:

conditie de debit maxim admis

q P  qmax,col
si

qmax, col  f ( d , H ) pentru ape pluviale

9
 Determinarea debitului maxim evacuat
prin coloana de canalizare meteorica

C. Dimensionarea colectoarelor de
canalizare

Diametrele conductelor se determinã din:

 conditii constructive;
 conditii hidraulice.

Conditiile constructive constau în alegerea preliminarã a diametrului

conductei.
De asemenea conditiile constructive impun ca diametrul unui tronson
oarecare al instalatiei de canalizare, sã fie mai mare sau cel putin egal cu
diametrul tronsonului precedent.

Conditiile hidraulice constau în verificarea relatiilor:

u  u max (grad de umplere)

si

wmin  w  wmax (viteze de curgere)

10
Viteza apei in colectoare

 Intre panta i si viteza v de curgere a apei prin conducta

orizontalã colectoare existã relatia (Chézy):

w  C Ri [m/s]

 în care:
- C este coeficientul de rezistentã hidraulicã (Chézy);

70 R sau 1 16
C C R
k R k
- k –coeficient de rugozitate a conductelor
 k = 0.10 pt tuburi din fonta, bazalt, gresie ceramica
 k = 0.12 pt tuburi beton
 k = 0.10 pentru tuburi azbociment
 K=0,007 pentru PP, PVC

Etape de dimensionare

1. In functie de conditia constructiva, se

alege diametrul preliminar al colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura
apelor uzate, se alege panta de montaj
(se recomanda panta normala)

11
Alegerea pantei de montare a conductei orizontale
(conducta de legatura sau colector)

Etape de dimensionare
1. In functie de conditia constructiva, se alege
diametrul preliminar al colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura apelor
uzate, se alege panta de montaj (se
recomanda panta normala)
3. In functie de diametru, panta si materialul
conductei, se determina valorile pentru viteza
si debitul la sectiune plina, vsp si qsp

12
 Viteze si debite la sectiune plina pentru
conducte din PVC, PE sau PP (instalatii
interioare)

Etape de dimensionare

1. In functie de conditia constructiva, se alege diametrul

preliminar al colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura apelor uzate, se
alege panta de montaj (se recomanda panta normala)
3. In functie de diametru, panta si materialul conductei, se
determina valorile pentru viteza si debitul la sectiune
plina, vsp si qsp
4. Se calculeaza x
5. Se utilizeaza diagrama de calcul sau tabelul cu valorile
din diagrama, si se citeste u
6. Se compara u cu umax,adm => verificarea primei
conditii hidraulice

13
 Etape de dimensionare - metodologie

 se calculeazã raportul x
qP
x
qsp
 din nomograma se determinã gradul de umplere efectiv u, si se comparã cu gradul de umplere maxim
admis;
 Se verifica prima conditie hidraulica

u  umax,adm

 dacã gradul de umplere u efectiv este mai mare decât gradul de umplere maxim admis, se alege un
diametru mai mare cu o dimensiune decât cel ales initial din conditia constructivã, se recalculeazã x si se
verificã din nou conditia pentru gradul de umplere;

Nomograma de dimensionare pentru determinarea parametrilor

u si z in functie de x

14
Etape de dimensionare

1. In functie de conditia constructiva, se alege diametrul preliminar al

colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura apelor uzate, se alege panta
de montaj (se recomanda panta normala)
3. In functie de diametru, panta si materialul conductei, se determina
valorile pentru viteza si debitul la sectiune plina, vsp si qsp
4. Se calculeaza x
5. Se utilizeaza diagrama de calcul sau tabelul cu valorile din
diagrama, si se citeste u
6. Se compara u cu umax,adm => verificarea primei conditii hidraulice
7. Cu ajutorul lui z, se determina valoarea vitezei reale de curgere a
apei; se verifica cea de a doua conditie hidraulica

Etape de dimensionare

 Se noteazã cu z raportul între viteza medie, w, si viteza la curgerea

cu sectiune plinã a conductei, wsp:
wr
z
wsp
 Din nomograma, în functie de raportul x rezultã valoarea raportului z
si se calculeazã viteza realã de evacuare a apei prin conducta
orizontalã de canalizare:

wr  zwsp
se verificã a doua conditia hidraulica (pentru viteze):

wmin,autocuratire  wr  wmax wmax  3 m/s (conducte beton)

wmin,autocuratire  0,7 m/s wmax  4 m/s (conducte PVC)

15
Ce facem cand a doua conditie
hidraulica nu este indeplinita?
 A doua conditie hidraulica pentru colectoare:
wmin,autocuratire  wr  wmax
wmin,autocuratire  0,7 m/s
wmax  3 m/s (conducte beton)
wmax  4 m/s (conducte PVC)

daca wr  wmin,autocuratire ?  i  wr 
daca wr  wmax ?  i  wr 

Dimensionarea instalatiilor de canalizare

pluviala cu colectorul amplasat la partea
superioara a cladirii

16
Dimensionarea instalatiilor de canalizare
pluviala cu colectorul amplasat la partea
superioara a cladirii

Dimensionarea instalatiilor de canalizare

pluviala cu colectorul amplasat la partea
superioara a cladirii

17
Geberit-
sistem Pluvia
(sifonic)

Sistem Pluvia (sifonic)

18
Comparatie sistem clasic – sistem sifonic
(vacuum)

Schema de calcul

19
Tabel de calcul

Tabel de calcul

20