Tehnici de nursing si investigatii-AMG

Curs 5
Dr Nour Raluca
Schimbarea pozitiei bolnavului in pat,mobilizarea si transportul bolnavului.
Pot fi : acive (le executa pacientul singur) si pasive (pacientul necesita ajutor)
Schimbarile pasive : se efectueaza la pacientii adinamici ,imobilizati ,inconstienti ,paralizati ,cu
aparate gipsate
Principii de respectat :
 sunt necesare 1-2 asistente
 asistentele trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a ridica pacientul cu mai multa
usurinta si cu efort fizic mai mic
 prinderea pacientului se face precis si sigur cu toata mana ,asezand palma pe suprafata
corpului pacientului astfel incat suprafata de contact sa fie cat mai mare
 asezarea asistentelor cat mai aproape de pat ( de pacient) cu picioarele departate pentru a
avea o baza de sustinere cat mai mare,genunchii flectati ,coloana vertebrala usor aplecata
(aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrale a asistentelor prin diminuarea
compresiunii asupra discurilor intervertebrale si asupra corpului vertebrei ,permitand
asistentei sa utilizeze forta coapsei si a gambei impulsionand toata energia ei spre picioare
;prin flectarea genunchilor ,automat centrul de greutate coboara astfel incat pozitia este mult
mai convenabila pentru a efectua mai usor un efort cu membrele superioare si inferioare)
Cele mai frecvente miscari pasive prin care se schimba pozitia bolnavului in pat sunt:
1.intoarcerea bolnavului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi
2.aducerea bolnavului in pozitie sezanda la marginea patului
3.readucerea la loc a bolnavilor care au alunecat jos de pe perna
Pregatirea bolnavului: -se anunta bolnavul
-i se explica necesitatea efectuarii tehnicii
Efectuarea propriu-zisa a tehnicii:
-asistenta se aseaza de partea patului spre care doreste sa se intoarca bolnavul
-se ridica patura,se pliaza si se aseaza pe marginea opusa a patului
-se prinde bolnavul de umar cu mana dreapta ,se ridica si se intoarce iar cu mana stanga se
introduce patura sub spatele bolnavului pentru a-l sprijini
-cu o mana se sprijina bolnavul in noua pozitie iar cu cealalta se rotesc bazinul si membrele
inferioare
-bolnavul este mentinut in aceasta pozitie cu ajutorul sulurilor asezate in lungime ,la spate
Readucerea bolnavului in decubit dorsal (lucreaza doua asistente)
Asistenta I si Asistenta II trece de partea opusa a patului
Asistenta I asezata la capul bolnavului il apuca de sub axila sprijinindu-i capul de antebrat.
Asistenta II introduce mana stanga sub bazinul bolnavului iar cu mana dreapta l roteste readucandu-
l in decubit dorsal sincronizandu-si miscarile cu asistenta I
Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in pozitie sezanda
-se descopera bolnavul pana la mijloc indoind patura
-asistenta se apleaca spre bolnav si isi prinde regiunea axilara cu mana
-se imbratiseaza spatele bolnavului cu cealalta mana ,sprijinindu-i capul cu antebratul
-se solicita bolnavului daca starea ii permite sa se prinda de umerii ajutorului sa-si indoaie
genunchii sa se sprijine pe talpi si sa aduca inainte capul
-se ridica usor bolnavul in pozitia sezanda
Repunerea in decubit dorsal se face cu aceleasi miscari in sens invers
Readucerea bolnavilor alunecati din pozitie sezanda sau semisezanda : -se efectueaza de doua cadre
medii
Asistenta I si asistenta II se aseaza de o parte si de alta a patului ,cu fata spre bolnav.
Cu mana dinspre pat se prinde bolnavul de axila iar cealalta mana unita cu a asistentei de partea
opusa ,se aseaza sub regiunea fesiera a bolnavului.
La comanda uneia dintre ele se ridica bolnavul pana la nivelul dorit intr-o pozitie comoda
bolnavului.Se supravegheaza tot timpul bolnavul,urmarind atent expresia fetei,coloratia
tegumentului,pulsul,respiratia.
Mobilizarea bolnavului
Scop :pentru prevenirea aparitiei unor complicatii(escare,tromboze) si grabirea procesului de
vindecare.
Momentul mobilizarii este hotarat de catre medic in functie de boala,stare generala
Etape de executie.Pregatirea bolnavului
-se anunta bolnavul
-se explica necesitatea si importanta pentru vindecarea lui
Mobilizarea capului si a membrelor (in pozitia decubit dorsal)
-se examineaza faciesul si pulsul bolnavului
-se efectueaza miscari pasive de gimnastica la pat
-se controleaza pulsul bolnavului
-ridicarea in pozitie sezanda in pat
-de mai multe ori pe zi se ridica in pozitie sezanda bolnavul(miscarea poate fi asociata cu exercitii
de respiratie)
-asezarea bolnavului in pozitie sezanda la marginea patului:-cu mana dinspre partea proximala a
patului se descopera bolnavul prin indepartarea paturii.Se pinde bolnavul de spate iar cu cealalta
mana sub regiunea poplitee.Se rotesc picioarele bolnavului intr-un unghi de 90 grade ,picioarele
atarnand de marginea patului.
Se verifica daca pozitia bolnavului este comoda.Daca bolnavul devine palid sau cianotic ,daca are
ameteli ,se reaseaza imediat in pat cu aceleasi miscari dar in ordine inversa.
Asezarea in fotoliu (executata de doua cadre medii)
-se imbraca bolnavul cu halatul si ciorapii
-se aseaza bolnavul la marginea patului si i se ofera papucii
-se aseaza fotoliul cu rezematoarea laterala lipita de marginea patului
Asistenta I si asistenta II se plaseaza de o parte si de alta a bolnavului,introduc mainile in axila
bolnavului si la comanda ridica usor bolnavul in picioare,il rotesc in directia fotoliului si il aseaza
cu precautie.
-se acopera bolnavul cu patura
-se repune bolnavul in pat cu aceleasi miscari in ordine inversa
Ridicarea bolnavului in pozitie ortostatica:-se aduce bolnavul in pozitie sezanda pe marginea patului
Situata in fata bolnavului asistenta il solicita sa se sprijine de umerii ei si sustinandu-l cu mainile
sub axile il ridica in picioare.Se mentine bolnavul cateva minute daca se simte bine iar daca are
ameteli se aseaza pe pat.
Efectuarea primilor pasi ai bolnavului:Asistenta I si asistenta II se plaseaza de o parte si de alta a
bolnavului si il sprijina in axila aducandu-l in pozitie ortostatica.
Bolnavul va face primii pasi in salon condus si sustinut de cele doua asistente.Se va continua cu o
scurta plimbare in salon.Se readuce si se repune bolnavul in pat.
TRANSPORTUL BOLNAVULUI
Este o etapa importanta deoarece efectuat cu intarziere sau in conditii neadecvate poate determina
agravarea bolii sau chiar decesul bolnavului
Transportul primar:-transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu ,de la o sectie la
alta ,de la domiciliu sau de la locul accidentului
Riscul este mai mare ,deoarece bolnavul este transportat nepregatit si fara diagnostic cunoscut
Transportul secundar :-transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu,de la o sectie la
alta ,de la servicii de diagnostic si tratament precum si mutarea lui de la un salon la altul.
Bolnavul fiind sub ingrijire ,transportul poate fi pregatit si efectuat in functie de starea lui.
In spital bolnavul care nu se poate deplasa sau caruia ii este contraindicata deplasarea se transporta
cu:brancarda,carucior,fotoliu si pat rulant sau cu ascensorul.
Scop:-deplasarea bolnavului,in stare mobilizata la diferite servicii de investigatii ,diagnostic si
tratament.
Materiale necesare:-targa
-carucior
-patura (pentru targa) sau saltea subtire pentru carucior
-musama,aleza,cearsaf
-o perna subtire
-doua paturi pentru invelit bolnavul
Transportul cu brancarda(targa)
1.Pregatirea materialelor
Se pregateste targa cu patura,cearsaf ,musama si perna subtire
2.Efectuarea tehnicii: Cei doi brancardieri aduc targa de-a lingul patului.Bolnavul este ridicat din
pat de trei persoane : -persoana I sustine bolnavul din regiunea cefalica sprijinindu-i capul,spatele si
conduce actiunea de mobilizare si transport
-persoana II sustine regiunea lombo-sacrata si membrele superioare
-persoanaIII sustine membrele inferioare
Persoana I comanda manevra numarand 1,2,3 la comanda 3 bolnavul este ridicat si se face un pas
inapoi.
Brancardierii aduc targa in pozitie orizontala sub bolnav ,pe care cele trei persoane il vor aseza cu
grija .
Se acopera bolnavul cu cele doua paturi.Cei doi brancardieri pornesc la comanda de pe loc cu pasi
schimbati pentru a micsora oscilatiile targii.Asistenta sau brancardierul din spate va supraveghea
bolnavul in timpul transportului.Bolnavul este transportat cu fata inainte pentru a-i da sentimentul
de siguranta din timpul deplasarii.
Transportul cu caruciorul.
Caruciorul este specific sectiilor de chirurgie ,pentru sala de operatie,reanimare.Are 3-4 roti
pneumatice si o pana intinsa ca la brancarda,avand inaltimea mesei de operatie
Etape de executie:
Pregatirea materialelor:
Se pregateste caruciorul cu lenjeria curata .Caruciorul se aseaza in raport cu patul pentru a muta
bolnavul de pe carucior pe pat si invers
Pe carucior ,bolnavul se acopera cu cearsaful si laturile paturii.Capul operatului se intoarce intr-o
parte pentru a evita aspirarea varsaturii.
Bolnavul se transporta cu fata in directia mersului si supravegheat permanent de brancardier
Transportul cu fotoliul rulant
Bolnavii slabiti ,convalescenti sau cu afectiuni ale membrelor inferioare sunt transportati cu fotoliul
rulant la serviciile de diagnostic si tratament.Etape de executie.Pregatirea materialelor:
-se pregatesc fotoliul cu patura,cearsaful,musamaua si aleza
Pregatirea bolnavului: -se anunta bolnavul
-se imbraca bolnavul peste pijama ,cu halatul de molton ,cu sosete si papuci
Efectuarea tehnicii:-bolnavul este ajutat sa se aseze in fotoliul rulant in cazul in care acesta nu se
poate ridica in picioare.Daca bolnavul nu se poate ridica din pat ,mutarea lui in fotoliu se va face de
doua persoane.Asistenta I aduce bolnavul in pozitia sezanda si-l sprijina .Asistenta II imbraca
bolnavul cu halatul si cu sosete.Asistenta I il ajuta sa se intoarca cu spatele la marginea patului si
sprijina bolnavul
Asistenta II impinge fotoliul la marginea patului in dreptul spatelui bolnavului.Cele doua persoane
fixeaza rotile cu picioarele lor.
Fiecare apuca bolnavul cu o mana sub axila iar cu cealalta sub regiunea popliteesi-l ridica asezandu-
l in fotoliu
Persoana I retrage fotoliul
Persoana II sustine membrele inferioare ale bolnavului ,ii pune papucii si-i aseaza picioarele pe
suportul fotoliului.Membrele inferioare vor fi acoperite cu cearsaf si patura .Fotoliul este impins din
spatele bolnavului in timpul transportului fiind asezat cu fata in directia mersului si supravegheat de
asistenta
Transportul cu patul rulant
Daca bolnavul este in stare grava sau nu poate fi mobilizat este transportat cu patul rulant pentru
explorari functionale ,examene radiologice ,mutari dintr-un salon in altul,cura de aer pe
terasa.Paturile sunt prevazute cu roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti ,orice pat poate
devenii astfel rulant
Transportul cu ascensorul:
transportul bolnavilor cu targa,caruciorul ,fotoliul sau patul rulantintre diferite niveluri ale unui
spital se face cu liftul.Lifturile sunt spatioase si prevazute cu usi largi
Etape de executie:Se inpinge patul rulant in ascensor si brancardierul sau asistenta intra dupa
bolnav.La iesire brancardierul iese din lift inaintea bolnavului si trage patul.
Transportul cu caruciorul sau fotoliul rulant -brancardierul intra primul in ascensor si trage dupa el
mijlocul de transport,astfel ca bolnavul sa fie pozitionat cu privirea spre usa liftului
ALIMENTATIA BOLNAVULUI:ACTIVA,PASIVA ,ARTIFICIALA(enterala,parenterala ,pe
gastrostoma,calcularea ratiei alimentare,regimurile alimentare)
Una dintre cele mai importante sarcini ale ingrijirii bolnavului este alimentatia.Asigurarea aportului
caloric necesar pentru sustinerea fortelor fizice ale bolnavului ,stabilirea regimului alimentar
adecvat pentru asigurarea conditiilor de vindecare si administrarea alimentelor pe cale naturala sau
artificiala constituie sarcini elementare ale oricarui bolnav spitalizat
Alimentatia rationala=aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului ,diferentiate dupa
varsta,munca,stare de sanatate sau de boala ,stare fiziologica
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor
functiilor organismului in conditiile normale:
-glucide
-proteine
-lipide
-vitamine
-apa si saruri minerale
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare cresterii la copii sau cele
necesare refacerii pierderilor prin consum la adult
-asigurarea aportului de vitamine si saruri necesare metabolismului normal
-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organismului bolnav
-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente ,transformarea bolilor acute in boli cronice si
aparitia recidivelor
-consolidarea rezultatelor terapeutice
Calcularea ratiei alimentare:
Definitie:proportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24 de ore
Ratia alimentara se calculeaza in functie de :-varsta
-sex
-greutatea corporala
-munca prestata
-starea de sanatate sau boala
Conditii:-ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ
-sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului
-se masoara in calorii
-ratia minima medie pentru organismul in repaus este de 1600 calorii
-calculul se face in functie de sex,greutate,activitate
Necesarul caloric /24 ore
In functie de activitate:
-in repaus 25 calorii/kg corp
-in activitate minima 35-40 cal/kg corp
-activitate medie:40-45cal/kg corp
-activitate intensa:45-60cal/kg corp
In functie de varsta :plus 20-30% pentru copii
-minus 10-15% pentru varstnici
Numarul de calorii/kg corp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare +30%
Un bolnav cu stare febrila necesarul de calorii este cu 13% in plus pentru fiecare grad de
temperatura
In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii
Un bolnav in repaus absolut la pat necesita 25 cal/kg corp
Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:
-1g glucide=4,1 calorii
1g proteine=4,1 calorii
1g lipide=9,3 calorii
Continutul ratiei echilibrate:40 g glucide -6g/kg corp

70g lipide -1g/kg corp

70g proteine-1g /kg corp
Echilibrul intre principiile nutritive :-50-55 hidrati de carbon
10-15 %proteine
-30-40%lipide
Se asigura echilibru intre produsele de origine vegetala si animala.Ratia echilibrata la adult va
cuprinde:-40g glucide /24 ore
-70g lipide /24ore
-70g proteine 24 ore
Regimuri dietetice
Alimentatia dietetica=contribuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate
Regimurile dietetice sunt variate,in functie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun
Din punct de vedere cantitativ:regimurile dietetice pot fi:
-hipocalorice
-hipercalorice
Regimurile dietetice urmaresc:-punerea in repaus si crutarea unor organe,aparate si sisteme
-regimul de crutare a intestinului gros 9(in dizenterie)
-regimurile de crutare a rinichului :nefrita
-unor functii deficitare sau exagerate ale organismului
-regimul bogat in proteine -in colita de fermentatie
-in colita de putrefactie :regim bogat in carbohidrati
Compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:stabilirea tolerantei la
glucide in diabetul zaharat.
Satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:-in boli infectioase :regim bogat in vitamine
-afectiuni osoase :regim bogat in calciu
Regim alimentar:
Hidric :indicatii postoperatorii,diaree acuta,gastrita cronica
Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de la orez
Hidro-zaharat:indicatii-perioada de debut a hepatitei epidemice ,insuficienta renala acuta,colecistita
acuta in perioada febrila a bolilor infectioase
Alimente permise:suc de fructe,ceaiuri
Semilichid :indicatii:-colecistita acuta,ciroza hepatica
Alimente :supe fainoase,supe de legume,piureuri de legume
Lactat:indicatii-in primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa
hemoragie digestiva superioara.Alimente permise :1000-2000ml lapte
Lacto-fainos vegetarian :indicatii-dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,operatii pe stomac
Alimente permise :branza de vaci,oua moi,cas,lapte ,piure de legume,smantana ,frisca,fainoase
Hepatic:indicatii-hepatita cronica agresiva ,ciroza hepatica
Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,paine prajita ,legume ,fainoase,fructe coapte
Renal:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala
Alimente permise:salata de cruditati cu undelemn,compot,supe de legume si fainoase,galbenus de
ou,branza de vaci
Cardio-vascular:indicatii-cardiopatie ischemica decompensata
Alimente permise:iaurt,branzeturi ,carne slaba fiarta.
Diabet:indicatii-diabet zaharat in functie de toleranta la glucide
Alimente cantarite:-paine,lapte ,fructe,cartofi
-necantarite:peste,mezeluri,fainoase
Hipocaloric:indicatii-obezitate,hipertensiunea arteriala
Alimentele permise:branza de vaci,carnea alba,legume
MODURILE DE ALIMENTATIE ALE BOLNAVULUI
In functie de starea pacientului,alimentarea se face:
-activa : -pacientul mananca singur in sala de mese
-pasiv -i se introduce alimentele in gura
-artificial-alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice
Activa:se poate facein :-sala de mese
-in salon
-in masa sau la pat
In sala de mese aerisita ,curatenia trebuie sa fie desavarsita ,portiile aranjate estetic.Se invita
pacientii sa se spele pe maini,se invita la masa.Felurile de mancare se servesc pe rand.Vesela se
ridica imediat.Se observa daca pacientul a consumat alimentele in caz contrar se afla motivul si se
ia masuri.
In salon la masa :se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul.Se invita pacientul sa se
spele pe maini,se ajuta sa se aseze,servirea mesei se face ca in sala de mese
In salon la pat:se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa.Se aseaza pacientul in
pozitie confortabila,este invitat sa se spele pe maini,asistentele servindu-i materialele necesare si
protejand lenjeria de pat cu musama.Se adapteaza masa speciala la patsi se serveste masa la fel ca in
salon la masa
Alimentatia pasiva:Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri trebuie
sa fie ajutati
Scop:vor fi hraniti bolnavii:-imobilizati
-paralizati
-epuizati,adinamici ,in stare grava
Pregatire:materiale:tava ,farfurii,pahar cu apa sau cana cu servetel
-cana de supa,tacamuri
Pacientul se aseaza in pozitie semisezanda cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal cu
capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia
-i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
-se protejeaza cu un prosop in jurul gatului
-se adapteaza masuta la pat si i se aseaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura
Servirea mesei:-asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna
-verifica temperatura alimentelor
-ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc,taie alimentele solide
-supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale
pacientului
-este sters la gura,i se aranjeaza patul
-se indeparteaza eventualele resturi alimentare care ajunse sub bolnav pot contribuii la formarea
escarelor
-schimba lenjeria daca s-a murdarit
-acopera pacientul si aeriseste salonul
-de evitat servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci
Alimentatia artificiala
Se realizeaza prin urmatoarele procedee:-sonda gastica sau intestinala
-gastrostoma
-clisma
-parenteral
Scop:-hranirea pacientilor inconstienti
-cu tulburari de deglutitie
-cu intoleranta sau hemoragii digestive
-operati pe tub digestiv si glande anexe
-cu striuri esofagiene sau ale cardiei
-in stare grava,negativism alimentar
Alimentatia prin sonda nazogastrica
Materiale de protectie:aleza,prosoape sterile,sonda gastrica Faucher
-seringi de 5-10 mm,pensa
-nesterile:palnie,tavita renala
-bulion alimentar:sa nu prezinte grunji ,sa fie la temperatura corpului
Pregatirea pacientului.Executie: -in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efectueaza
spalatura gastrica
-se aseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500 ml incalzit
la temperatura corpului
-se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda
-se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fi
aspirate determinand pneuminia de aspiratie-complicatie grava
Alimentatia prin gastrostoma:-deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul
alimentarii printr-o sonda in cazul in care calea esofagului este interupta
-in cazul stricturilor esofagiene dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice
-in stoma este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introdus cu ajutorul
unei seringi sau prin palnie
-respectandu-si aceleasi principii se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul
alimentelor prin sonda gastrica
-alimentele vor fi introduse in doze fractionate ,incalzite la temperatura corpului
-cantiatea introdusa o data nu va depasi 500 ml
-dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica refularea acestora