Un medicament este o substanță chimică sau un amestec de substanțe (împreună

cu excipientul sau excipienții, fiind un produs complex) care este utilizat pentru tratamentul
(curativ), prevenirea (profilactic) sau diagnosticarea unei anumite boli.[1][2][3]
Pe de altă parte, substanța care este responsabilă de efectul terapeutic este
denumită substanță medicamentoasă sau principiu activ, și trebuie făcută diferența dintre
medicament și substanța cu efect terapeutic pe care acesta o conține. Știința care se ocupă cu
studiul medicamentelor este denumită farmacologie,[4] iar ramurile acesteia, precum
sunt farmacocinetica și farmacodinamica, sunt esențiale pentru studiul comportamentului
medicamentelor și a interacției acestora cu organismele vii.
Medicamentele se obțin pornind de la substanțe chimice sau de la produse de
origine vegetală, animală sau umană; acestea sunt transformate în medicamente cu ajutorul
unor operații farmaceutice, iar știința care se ocupă cu formularea acestora se
numește tehnologie farmaceutică sau galenică.[5]

Cuprins
 1Definire
 2Căi de administrare
 3Forme farmaceutice
 4Clasificare
o 4.1În funcție de aparate și sisteme
o 4.2Alte clasificări
 5Situație legislativă
o 5.1Eliberare
 5.1.1Cu prescripție medicală (PRF)
 5.1.2Fără prescripție medicală (OTC)
 6Situație economică
o 6.1În România
 7Vezi și
 8Note
 9Legături externe
Definire[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul statelor Uniunii Europene, prin lege definiția medicamentului
(engleză medicinal product) este:[6]:36
 „a) orice substanță sau combinație de substanțe prezentate ca având proprietăți
de tratare sau prevenire a bolilor umane
b) orice substanță sau combinație de substanțe care poate fi folosită la om sau îi poate fi
administrată fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcțiilor fiziologice prin
exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea
unui diagnostic medical”
În România, legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 prevede aceeași definiție pentru
medicament.[7]:176
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, medicamentul este o substanță sau un
produs destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei
stări patologice, în interesul subiectului căruia i se administrează.
Căi de administrare[modificare | modificare sursă]

Testul de intradermoreacție la tuberculină; calea utilizată este cea intradermică

(ID)
Articol principal: Cale de administrare.
Pentru a putea fi absorbit în organism, medicamentul trebuie să fie administrat, iar
administrarea este procesul prin care medicamentul ajunge în organism. Administrarea
medicamentelor se realizează prin intermediul formelor farmaceutice. Există mai multe
moduri de clasificare a căilor de administrare, de exemplu: căi enterale (administrare orală),
căi parenterale (administrarea directă în torentul sanguin) și altele căi (intranazal, topic,
inhalator, rectal, etc).[8]
O altă metodă de clasificare a căilor de administrare este:
 căi naturale - calea orală, sublinguală, intrarectală, respiratorie, oculară, intravaginală,
uretrală, cutanată;
 căi artificiale (injectabilă, parenterală), care se poate realiza:
o la nivelul sistemului cardiovascular: intravenoasă, intraarterială, intracardiacă;
 o la nivelul seroaselor - calea intraseroasă: intraperitoneală, intrapleurală,
intrapericardică, intraarticulară, intrarahidiană sau subarahnoidiană (LCR),
intraventriculară (la nivelul ventriculilor cerebrali);
o la nivelul țesuturilor:
 calea extravasculară, care poate fi: subcutanată sau intramusculară;
 calea intraosoasă (măduva oaselor spongioase, scurte sau late).
Forme farmaceutice[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Formă farmaceutică.

Forme farmaceutice de uz oral: comprimate, capsule

Forme farmaceutice de uz parenteral: perfuzie (injectare intravenoasă)

 orală: comprimate, capsule, siropuri, drajeuri, soluții
Comprimatele sunt obținute prin compresie, este o compoziție farmaceutică
solidă care conține o cantitate predeterminată de ingredient activ. Medicamentul  cel mai
utilizat pe scară largă este sub formă de tablete, comprimate. Pacientul nu are nevoie de
cunoștințe aprofundate – se administrează cu un pahar mare de apă. Administrarea este în
condiții de siguranță: conțin un compus activ bine definit, astfel permite o dozare exactă în
condiții de siguranță.
Comprimate în organism
Odată ce introducem un comprimat în organism este inginerat de sistemul
digestiv. Aici comprimatele se descompun sub influența enzimelor digestive și cu mișcarea
peristaltică a intestinului – acest proces este dezintegrarea comprimatelor – astfel, substanțele
active eliberate pot fi absorbite de mucoasă.
Influențarea absorbției este esențială pentru a obține efectul dorit al
comprimatelor, precum și pentru reducerea reacțiilor adverse. Prin urmare, au fost dezvoltate
comprimate așa-numite cu eliberarea prelungită (retard),  care se descompun în
intestin (intestinosolvent), care se descompun în stomac (gastrosolvent) și cu eliberare
controlată.  Acestea sunt obținute în general prin metode de acoperire  (cu înveliș enteric care
se dizolvă doar în intestin) sau cu alte metode alternative (tablete matrix sau sisteme de
pompe osmotice).
De aceea este foarte important să citim prospectul, pentru că aceste medicamente
speciale dacă le rupem în două sau le mestecăm, se deteriorează conținutul și nu se eliberează
în mod așteptat substanța activă. Prin urmare, în cel mai bun caz, nu se obține efectul dorit. În
alte cazuri, ingredientul activ eliberat mai rapid se absoarbe în cantitate mai mare și într-un
timp mai scurt, astfel pot să apară simptome de supradozaj. Substanța activă dacă se absoarbe
în părțile neadecvate ale sistemului gastro-intestinal (se deteriorează învelișul enteric) poate
provoca leziuni în alte porțiuni ale tractului gastro-intestinal (stomac).
 cutanată: unguente, geluri, creme, soluții
 inhalatorie: soluție,  spray
 vaginală: capsule,  ovule, unguente
 rectală: supozitoare
 intravenoasă, intramusculară: soluții
Clasificare[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Sistem de clasificare anatomică, terapeutică și chimică a
medicamentelor.
Există diverse criterii prin care se pot clasifica medicamentele.[9] În primul rând,
conform metodei de eliberare, medicamentele se pot elibera pe bază de prescripție medicală
sau să nu necesite o rețetă la eliberare (over-the-counter). De asemenea, există o deosebire
între substanțele medicamentoase de dimensiune mică (moleculele „mici”), de obicei de
origine sintetică, și substanțele biofarmaceutice (proteine recombinante, vaccinuri, produse
din sânge, anticorpi monoclonali, etc). Medicamentele se pot clasifica pe baza modului de
acțiune, a căii de administrare, a formei farmaceutice sau a efectelor terapeutice induse. Un
sistem foarte des utilizat este sistemul de clasificare anatomică, terapeutică și chimică, ce
atribuite majorității medicamentelor un cod ATC.[10] Organizația Mondială a Sănătății a
publicat o listă a medicamentelor esențiale care nu ar trebui să lipsească dintr-un sistem
medical.[11]
În funcție de aparate și sisteme[modificare | modificare sursă]
Medicamentele se pot utiliza pentru o acțiune la următoarele nivele sau funcții ale
organismului:
Sistemul nervos central
anestezice generale, anestezice
locale, sedative - hipnotice (benzodiazepine, barbiturice), stimulante
psihomotorii, antipsihotice, medicația
bolii Alzheimer, nootrope, antidepresive, antimaniacale, stabilizatoare ale
dispoziției, anxiolitice, antiparkinsoniene, miorelaxante, analgezice opioide și
antagoniști, tranchilizante, neuroleptice.
Sistemul autacoid
histamină și antihistaminice, serotonină, kinine, angiotensină, endotelină
Funcția hormonală
glucocorticoizi, mineralocorticoizi, hormoni
tiroidieni și antitiroidiene, insulină, antidiabetice, glucagon, hormoni
sexuali (estrogeni,  progestative, testosteron, antiestrogeni, antiprogestative, antiandrogeni, 
gonadotropine), substanțe anabolizante
Metabolism
calciu și fosfați, reglatori ai homeostaziei minerale
osoase (parathormon, vitamina D, calcitonină, glucocorticoizi, estrogeni), medicație
pentru osteoporoză (bifosfonați, fluor)
Aparatul cardiovascular
digitalice și alte inotrop-
pozitive (glicozizi  digitalici,  simpatomimetice, inhibitori ai fosfodiesterazei), vasodilatatoare 
pentru insuficiență cardiacă, antiaritmice, antianginoase (nitrați organici, β-
blocante, blocante  ale canalelor de
calciu), antihipertensive (simpatolitice,  vasodilatatoare directe, blocante ale canalelor de
calciu, inhibitori ai sistemului  renină-angiotensină-aldosteron,  diuretice), medicație
vasoactivă (vasodilatatoare, vasoconstrictoare)
Aparatul renal
diuretice, antidiuretice
Aparatul respirator
antiastmatice, antitusive, expectorante, decongestionante, bronhodilatatoare
Aparatul digestiv
antiulceroase, stimulante ale secrețiilor
digestive, prokinetice, antispastice, antivomitive, antidiareice, laxative și purgative, medicație
pentru boala Crohn
Sitemul circulator
antianemice, antitrombotice, hemostatice, hipolipidemiante
Aparatul genital
ocitocice, tocolitice, medicație pentru disfuncția erectilă, contraceptive
Sistemul osteoarticular
analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene, antireumatice specifice
pentru poliartrită reumatoidă, medicație antigutoasă
Bolile infecțioase
chimioterapice antimicrobiene, antibiotice antibacteriene (cu spectru larg,
antileproase,
antituberculoase), antivirale, antifungice, antiparazitare (antimalarice, antihelmintice,
antiprotozoarice, amoebicide)
Boli neoplazice
anticanceroase, imunosupresive
Piele (dermatologie)
dermatocorticoizi, topice antiinfecțioase, topice antiseptice, topice
keratolitice, topice antiproliferative
Durere
antiinflamatoare nesteroidiene, analgezice, opioide, anestezice locale
Ochi (oftalmologie)
parasimpatomimetice, parasimpatolitice, simpatomimetice, simpatolitice, antiinfec
țioase, antiseptice, glucocorticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene, antihistaminice, decongesti
ve, antiglaucomatoase
Dinți (stomatologie)
 antiinfecțioase
Pentru diagnostic
medii de contrast
Pentru intoxicații
antidoturi
Alte clasificări[modificare | modificare sursă]
 Medicament generic
 Medicament orfan
 Medicament biosimilar
Situație legislativă[modificare | modificare sursă]
Eliberare[modificare | modificare sursă]
Cu prescripție medicală (PRF)[modificare | modificare sursă]
PRF este abrevierea din limba engleză de la Prescription  Record Form.
Se eliberează din farmacii doar pe bază de prescripție (rețetă) medicală. În general
sunt medicamente care pot avea efecte adverse severe, mai ales dacă sunt administrate în mod
irațional de către pacient și fără o supraveghere a evoluției bolii de către un medic.
 exemplu: eliberarea propranololului nu este permisă fără prescripție medicală deoarece
medicamentul administrat pentru hipertensiune arterială în doze ridicate poate
produce bradicardie
Conform legislației din domeniul sanitar medicamentele cu prescripție medicală
pot fi:
 compensate - un anumit procent din prețul medicamentului este asigurat de la bugetul
de stat (de exemplu medicamentele antineoplazice)
 necompensate - prețul este suportat în întregime de pacient.
Fără prescripție medicală (OTC)[modificare | modificare sursă]
OTC este abrevierea din limba engleză de la Over The Counter.
Se eliberează din farmacii cu sau fără prescripție medicală. Din această categorie
pot fi amintite: vitaminele, mineralele, analgezice ușoare (aspirină).
Situație economică[modificare | modificare sursă]
În România[modificare | modificare sursă]
În anul 2013, în România erau înregistrați 165 de producători de medicamente, cu
o cifră de afaceri cumulată de 655 milioane euro.[12] În același timp, producția de medicamente
în Europa era de peste 200 miliarde dolari anual, iar nivelul din România reprezenta doar
0,4% din total.[12] Cele mai mari state producătoare de medicamente erau Elveția (peste 30
miliarde dolari), Germania (peste 20 miliarde dolari), Marea Britanie (peste 20 miliarde
dolari).[12] În Ungaria, producția totală era de peste 2,5 miliarde dolari, iar în Bulgaria de 150
milioane dolari.[12]
În anul 2011, piața de medicamente era de 2,55 miliarde euro.[13]
În primele 11 luni din anul 2011, cele mai vândute medicamente au
fost algocalmin (10,9 milioane de unități), nurofen (9 milioane) și paracetamol (7,8 milioane).
[14]

În anul 2008, medicamentele cu cele mai mari vânzari au fost Neorecormon

(insuficiență renală), Pegasys (hepatită), Preductal (cardio-vascular), Nurofen (analgezic),
Zyprexa (schizofrenie).[15]
În anul 2008, cei mai mari jucători din industria medicamentelor
erau Roche, Sanofi-Aventis, GlaxoSmithKline.[16]
În anul 2013, cele 1.600 de firme care aveau ca obiect de activitate distribuția de
medicamente au realizat o cifră de afaceri cumulată de 23,4 miliarde lei (5,3 miliarde euro), în
creștere cu 60% comparativ cu nivelul din 2008, cel mai bun an pentru economia românească.
[17]

Piața de medicamente în milioane euro:

 2011: 2.550 [13]
 2008: 1.818 [18][15]
 2007: 1.828 [18]
 2006: 1.550 [18]
 2005: 1.270 [18]
 2004: 960 [18]
 2003: 600 [18]
 2002: 611 [18]
 2001: 563 [18]
 2000: 473 [18]
 1999: 401 [18]