Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(27 august)
Condacul 1:
Aparatorului credintei ortodocsilor, marelui Mucenic Fanurie, sa-i aducem din inima marturisiri
de multumire toti, care prin ale lui intelepte invataturi ne-am luminat cu credinta si sa-i cantam:
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!
Icosul 1:
Poporul cel credincios cunoscand multimea minunilor tale, prin care ai rusinat pornirea ereticilor
cea fara de judecata asupra credintei noastre, cu umilire striga catre tine asa:
Condacul 2:
Desi nu avem destula vrednicie si pricepere ca sa putem lauda minunile tale, din suflet curat si
din inima umilita te rugam sa primesti aceste marturisiri de la noi, care cantam cu tine: Aliluia!
Icosul 2:
Nimeni dintre noi pacatosii nu se poate lauda ca rugaciunea lui va fi primita la tine cu vrednicie,
caci stii slabiciunea firii noastre; de aceea te rugam pentru necazurile noastre a primi cantarea
acesta:
Condacul 3:
Impovarati de multe pacate si ispite vatamatoare fiind, alta nadejde nu avem afara de tine,
mangaierea celor necajiti; deci te rugam sa fii mijlocitor pentru sufletele noastre spre a canta lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3:
Darul Duhului Sfant fiind cu tine din tinerete, te-ai aratat aparator si de minuni facator; pentru
aceasta iti cantam tie asa:
Condacul 4:
Icosul 4:
Stand inaintea Sfintei tale icoane, noi pacatosii socotim a fi inaintea ta; si marturisind minunile
tale, te rugam, asculta aceasta putina rugaciune si tinde dreapta ta spre ajutorul nostru, a sa-ti
cantam tie asa:
Bucura-te, cel ce esti impreuna slujitor cu ingerii;
Bucura-te, cel ce ai fost cu oamenii petrecator;
Bucura-te, cel ce faci minuni mari;
Bucura-te, lauda pamantului Egiptului;
Bucura-te, cel ce esti in toata lumea vestit;
Bucura-te, cel ce te ostenesti a face bine;
Bucura-te, ajutatorul celor necajiti;
Bucura-te, stalp neclintit al crestinatatii;
Bucura-te, lauda oamenilor si a ingerilor;
Bucura-te, umbrirea serafimilor;
Bucura-te, slujitor preamarit al crestinilor;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!
Condacul 5:
Asa precum in Egipt cercetezi si tamaduiesti neputintele poporului celui binecredincios care
asteapta ajutorul tau, indura-te si ne izbaveste de necazurile ce ne-au cuprins, spre a canta cu tine
lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5:
Totdeauna arati marea ta milostivire asupra neamului omenesc si te faci scapare a celor ce se
involbureaza pe marea acestei vieti; de aceea strigam catre tine asa:
Condacul 6:
Cinstitorule de Dumnezeu, Fanurie, asculta aceasta rugaciune a noastra intru acest ceas si prin
Sfintele tale rugaciuni mantuieste-ne de necazuri si de suparari, precum ai izbavit pe cei ce erau
invaluiti pe mare, cand au chemat ajutorul tau; pentru ca si noi, ca aceia, sa aducem cantare:
Aliluia!
Icosul 6:
Mucenice al lui Hristos, cinstit slujitor al darului, soleste noua pacatosilor mijlocirile tale cele
bogate catre Stapanul, pentru ca sa ne invrednicim a ne impartasi de bunatatile cele fagaduite
credinciosilor si sa cantam tie asa:
Condacul 7:
O, Preamilostive si indurate Doamne! Nu trece cu vederea lacrimile robilor tai, ci le ajuta si-i
miluieste dupa mare mila Ta; izbavindu-i de asupririle si de necazurile care i-au cuprins pentru
multimea pacatelor lor; si precum pe soacra lui Petru ai ridicat-o din patul durerilor, asa ridica-ne
si pe noi din primejdia in care ne aflam, cu rugaciunile Sfantului Mucenic Fanurie, ca impreuna
cu el sa-Ti cantam: Aliluia!
Icosul 7:
Toate puterile ceresti laudand credinta ta cea tare catre Dumnezeu, impreuna cu tine slujesc
Ziditorului celui fara de inceput; iar noi iti aducem aceste cuvinte de lauda asa:
Condacul 8:
Toti crestinii ortodocsi de pe pamant avand nadejdea lor catre tine, in orice intamplare nu vor fi
rusinati, Mucenice Fanurie, caci tu esti mare folositor al crestinatatii. Pentru aceasta nu trece cu
vederea si ale noastre rugaciuni si ne ajuta, izbavindu-ne din toate primejdiile, ca sa cantam cu
tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8:
Avand puterea darului de la Dumnezeu, ai prefacut seceta in ploi si cu Sfintele tale rugaciuni ai
oprit multimea prea mare, de prisos, a ploilor, scapand poporul de foametea care ii ameninta,
risipind hambarele strangatorilor de grau; pentru care noi minunandu-ne iti cantam asa:
Condacul 9:
Facatorule de minuni, Sfinte Fanurie, dupa cum in vremea vietii tale pe pamant ai izbavit
poporul credincios de primejdii si de foamete prin Sfintele tale rugaciuni, asa si acum trimite
mila ta asupra noastra, daruindu-ne timp roditor si imbelsugat pentru cresterea si ajutorul
pruncilor sugari si al sarmanilor, cu care vom canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9:
Cand cereau saracii ajutor de la tine in necazurile lor, nu i-ai departat cu vorbe intristatoare, ci le-
ai ajutat in tot felul, dandu-le blagoslovia ta si ceea ce le trebuia, scapandu-i din nevoi; pentru
aceea aducem tie acesta lauda asa:
Condacul 10:
Daruieste si noua ajutorul tau ca acelor saraci, ca sa scapam de navalirea serpilor otravitori si mai
ales a balaurului inspaimantator si de vicleanul inselator ce se lupta cu noi neincetat pentru a
rapune sufletele noastre; noi insa prin rugaciunile tale nadajduim sa dobandim cele de folos in
viata acesta si in cea viitoare; ca sa cantam impreuna cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10:
Nu te departa de la noi, Sfinte Fanurie, si de la toti cei ce cheama Sfant numele tau, pentru ca toti
recunoastem grelele noastre pacate; si ne rugam tie si cerem cu credinta ajutorul tau, cantandu-ti
graiurile acestea asa:
Condacul 11:
Margaritarul de mult pret al lui Dumnezeu care fiind ascuns in tarana, straluceste acum in
Rhodos ca o comoara de mult pret si imbogateste, desfateaza, lumineaza si inveseleste pe toti cei
ce vin la el cu credinta si cu dragoste; cu tine impreuna cantam Purtatorului de grija al tuturor si
Dumnezeul nostru: Aliluia!
Icosul 11:
Stralucit-a astazi sarbatoarea plina de veselie si praznicul luminat al Sfantului Mucenic Fanurie,
cel mult patimitor si de biruinta purtator; ca Dumnezeu l-a invrednicit de cununa cereasca a celor
bineplacuti Lui si l-a asezat laolalta cu ingerii. Pentru aceasta, laudand pe Domnul care a facut
minunata voia Sa intru Sfintii Sai, Sfantului Fanurie sa-i graim:
Bucura-te, ca ai stat in fata idolilor;
Bucura-te, ca ai defaimat minciuna lor;
Bucura-te, ca ai fost ars cu carbuni aprinsi;
Bucura-te, ca ai stins credinta in idoli;
Bucura-te, ca demonii te-au vazut si au plans;
Bucura-te, ca ingerii in juru-ti s-au strans;
Bucura-te, ca iadul adanc s-a cutremurat;
Bucura-te, barbat viteaz al Bisericii;
Bucura-te, pecete curata a credintei;
Bucura-te, cel ce esti pilda luminata pentru noi;
Bucura-te, ostasule nebiruit al lui Hristos;
Bucura-te, al nostru Mucenic preamarit;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!
Condacul 12:
Pe cei ce sarutam Sfanta ta icona cu credinta, Mucenice, si laudam vietuirea ta cea Sfanta,
Fanurie preamarite, cu rugaciunile tale arata-ne mostenitori ai imparatiei celei ceresti si vesnice,
si partasi ai slavei celei de sus; ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu Celui in Treime
laudat: Aliluia!
Icosul 12:
Minuni straine si mai presus de intelegere a facut Dumnezeu intotdeauna intru Sfintii Sai;
impreuna cu care, in timpul din urma, a aratat ca pe un alt soare stralucind cu minunile pe
Minunatul Fanurie, lauda Rhodosului si a Bisericii. Caruia si noi, aprinsi de dragoste si de ravna,
sa-i graim din suflet:
Condacul 13:
Catre tine, Sfinte Mucenice Fanurie, inltandu-ne gandurile, noi pacatosii cu umilinta si cu
caldura te rugam: cauta dintru inaltimea cea plina de slava a cerurilor, unde, prin viata ta Sfanta
si prin chinurile tale mucenicesti pentru Hristos, ti-ai dobandit salasluire vesnica, si te
milostiveste de suferintele, durerile, patimirile, necazurile, amaraciunile si stramtorile noastre. Si
te roaga cu indrazneala pe care ai agonisit-o, catre Stapanul tau ceresc si Dumnezeul nostru, sa
ne ierte pacatele pe care cu stiinta si cu nestiinta, pururea, ca niste robi nevrednici savarsim, si sa
nu se manie pe noi pana in sfarsit, pentru putinatatea dragostei noastre fata de El si fata de
aproapele nostru; ci sa fie pururea plin de milostivire fata de noi si sa indeparteze de la noi toata
suferinta si durerea, toate patimile si necazurile, toate amaraciunile si stramtorile, zidind in noi
cuget curat, ca sa putem rupe cu viata noastra de pacat de pana acum, si privind la ceruri, sa ne
inflacaram de dorul de a deveni si noi bineplacuti lui Dumnezeu. Asa, Sfinte Mucenice Fanurie,
fii povatuitorul si indrumatorul nostru pe cararile cele necunoscute ale vietii, pentru ca urmand
pilda credintei si a dragostei tale fata de Hristos, sa ne invrednicim de darurile tale, pentru iubirea
de oameni si binecuvantarea Marelui nostru Dumnezeu; si trecand dintru aceasta viata
pamanteasca, sa ne bucuram, laolalta cu tine si cu toti cei bineplacuti din veac ai Domnlui, de
imparatia cea nesfarsita a cerurilor si de partea celor drepti, ca impreuna cu toti si inconjurati de
cerestii ingeri, sa aducem slava, cinste si inchinaciune lui Dumnezeu Celui slavit in Treime, in
vecii vecilor. Amin!
Acatistul Sfantului Ioan Botezatorul
Mareste imaginea.
(7 ianuarie)
Condacul 1
Prin tine izbavindu-ne de tot necazul, dupa datorita multumire, pe tine aparatorul si fierbinte
sprijinitorul nostru te rugam, cel ce ai indraznire catre Domnul, din toate nevoile ne slobozeste
pe noi ca sa-ti cantam : Bucura-te, sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !
Icosul 1
Condacul 2
Vazand toti prealuminata vedenia ta, proorocule, si noi zicem ca preamaritul tau chip cu
nepriceputa instrainare noua se arata, caci, atingandu-te cu mana de crestetul Stapanului, ai grait
asa : Aliluia !
Icosul 2
Intelegere din buze intinate, cum este cu putinta a lauda, numele tau, dumnezeiescule Ioane
proorocule si cel mai intai tuturor cetelor dreptilor? Ci rugaciune cu cantare aducem tie asa :
Condacul 3
Putere din cer, Ioane proorocule, daruieste noua celor ce laudam infricosatoarea si uimitoarea ta
minune cea purta toare de lumina si ca aurul stralucitoare si preamarita, ca luminezi inimile
credincioeilor, celor ce cu credinta canta lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 3
Toata lumea te are pe tine mare aparator si bun ajutor intru nevoi; pentru aceea ca pe un aparator
al credinciosi lor, si grabnic izbavitor, te cinstim pe tine, si intru pomenirea ta daruri ca acestea
aducem tie :
Condacul 4
Din toate necazurile slobozesti pe toti, care cu dragoste si bucurie savarsesc pomenirea ta cea
purtatoare de lumina, Sfinte Ioane proorocule si botezatorule; caci, ca o faclie purtatoare de
stralucire, luminezi pe cei ce lauda pe Dumnezeu cu cantarea : Aliluia !
Icosul 4
Soare purtator de lumina, sfesnic cu stralucire de aur, sfinteste, curateste pe cei ce praznuiesc
pomenirea ta cea dumnezeiasca, ca se infricoseaza toti, graind tie asa :
Condacul 5
Proorocule, vrand sa mantuiasea Domnul pe pamanteni din inselaciune, ai iesit din pustie ca un
Inaintemergator al Domnului si ai inmultit pe pamant darul din destul, sfinte, si toate le-ai
luminat cu dumnezeiasea cunostinta; pentru aceea cantam lui Dumnezeu asa : Aliluia !
Icosul 5
Vazut-au fiii oamenilor, proorocule, cinstita mana ta, cand s-a atins sa boteze pe Domnul si s-au
infricosat, si cantare dumnezeiasca cu buna alcatuire s-au nevoit a canta tie asa :
Bucura-te, slujitorul cel prealuminat al lui Hristos;
Bucura-te, intelepciunea tuturor neamurilor;
Bucura-te, doctore luminat al bolnavilor;
Bucura-te, gonitorul cel infricosator al demonilor;
Bucura-te, frumusetea cea prealuminata a Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, loc preacinstit cu bun miros al lui Dumnezeu;
Bucura-te, minunea minunilor cu multa marire;
Bucura-te, dare cinstita cu multa daruire;
Bucura-te, vas duhovnicesc prealuminat;
Bucura-te, comoara darului cea preacinstita;
Bucura-te, luminatorule al maritilor mucenici;
Bucura-te, podoaba cea cinstita a preotilor;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !
Condacul 6
Capul tau cel dumnezeiesc taindu-ti-se, Ioane proorocule Irodiada purtandu-l se minuna, ca n-a
cunoscut de ce se mustra; si acum ca un inger petreci si cu oamenii vorbesti, iar ucenicii, vazind
taierea ta, tanguindu-se, au cantat lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 6
Proorocule, cand ai zis : nu sunt vrednic a dezlega curelele de la picioarele Celui ce vine dupa
mine, s-au infricosat toti auzind acestea, pana cand au vazut pe Acela botezat, si cantand au grait
catre tine unele ca acestea :
Condacul 7
Mare acoperitor si folositor, ca pe un turn de tarie, te-a aflat pe tine Ioane lumea, cel ce esti mai
cinstit decat toti pamantenii, si decat toti dreptii si preacuviosii si arhiereii, ca se spaimanteaza
toti cunoscandu-ti viata cea nematerialnica si de aceea canta lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 7
Aratat-a faptura noua Stapanul tuturor, prin tine, Ioane, caci, fiind atins crestetul Stapanului de
mana ta care tremura, ne-a sfintit pe noi, si a luminat pe cei ce graiesc catre tine unele ca
acestea :
Condacul 8
Vedenie straina daca a vazut Zaharia pentru tine, fiul lui, Ioane proorocule, s-a spaimantat cand a
vazut pe Gavriil, de a carui frica a ramas mut pana cand te-ai nascut, si indata a cantat lui
Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 8
Cu totul esti tu celor din nevoi straja tare, si ocarmuitorilor slava si stapanie, ca prin tine, Ioane,
credinciosii biruiesc toate semintiile vrajmasilor si, laudandu-te, te maresc cu tocmita cantare asa
:
Infricosatu-s-a Elisabeta, daca a vazut pe Maica lui Iisus, venind catre dansa la inchinare, si
pruncul in pantecele ei cu bucurie a grait : Cel ce luminezi toate, lumineaza-ne si pe noi care
cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 9
Daca au intrat in urechile lui Zaharia graiurile Elisabetei intelegand dezlegarea celor nevazute ce
vor sa fie, toti s-au minunat si au grait asa :
Condacul 10
Sfinte, izbaveste de toate nevoile pe toti cei ce alearga catre tine, la dumnezeiasca pomenirea ta
cea purtatoare de lumina si cu raze stralucitoare; ca ai indraznire catre Dumnezeu, si poti sa
izbavesti din nevoi pe cei ce cu dragoste Ii canta Lui : Aliluia !
Icosul 10
Zid esti oamenilor, Sfinte Ioane, si turn nebiruit intru razboaie, ca, prin folosirea ta cea nebiruita,
se biruiesc taberele vrajmasilor; iar noi, fiind mantuiti graim catre tine unele ca acestea :
Condacul 11
Proorocule sfinte botezatorule, pentru multimea minunilor tale celor vrednice de lauda, de ti-am
aduce cantari si glasuri care sa minuuneze tot neamul omenesc, nimic nu savarsim cu vrednicie,
fata de darurile tale, pe care le daruiesti noua celor ce cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 11
Condacul 12
Sfinte botezatorule, da dar dumnezeiese din cer cantaretilor tai, ca luminezi ca o faclie
prealuminata pe cei credinciosi si arzi pe cei ce nu canta cinstitei tale biserici si lui Dumnezeu :
Aliluia !
Icosul 12
Condacul 13
Sfinte Ioane proorocule, dulceata lumii, frumusetea cerului cea impatrit luminata, primind
aceasta rugaciune de acum, izbaveste pe toti din toate nevoile, si-i scoate din chinul cel ce va sa
fie pe cei ce te lauda cu credinta, cantand lui Dumnezeu : Aliluia !
O, Mergatorule inainte al Domnului si Botezatorule al lui Hristos, mari si multe sunt vredniciile
date tie de la Dumnezeu, fiindca tu de proorocii cei vechi ai fost proorocit. Tu, dupa fagaduinta si
proorocie ingereasca, te-ai si nascut. Numele tau prin cuvantul Arhanghelului Gavriil mai inainte
s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegarii limbii tatalui tau s-a pecetluit. Tu, din copilarie, in
pustie ai vietuit si, ca o pasare a cerului, desavarsit neagoniseala ai iubit, cu agurida si cu miere
salbatica te-ai hranit. Tu ai fost crinul cel cuvantator al vailor si al pustiilor, care in loc de
podoaba hainelor, cu darul cel de sus imbracand trupul tau, cu peri de camila l-ai acoperit. Tu ai
fost glasul care a strigat in pustie si calea Domnului o ai pregatit. Tu, cu duhul si cu puterea lui
Ilie, in lume te-ai aratat si nelegiuirea lui Irod si a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu esti
martorul cel preavestit al Preasfintei si de viata facatoarei Treimi. Tu pe Mantuitorul catre
multimea popoarelor L-ai marturisit si cu degetul tau L-ai aratat pe Mielul lui Dumnezeu, Care
ridica pacatele lumii. Tu, de catre insusi Domnul, mai mult decat prooroc ai fost marturisit si
dupa Nascatoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om nascut din femeie.
Deci, pentru toate aceste vrednicii si daruri, multimea popoarelor crestine te socoteste pe tine ca
pe un mare prieten al lui Dumnezeu, care ai mare indrazneala catre El. De aceea si eu, smeritul si
mult pacatosul, cu multa evlavie, cu durere de inima si cu lacrimi, te rog pe tine, dumnezeiescule
Ioane Proorocule, sa-mi fii mie, pacatosului celui nemernic si cu totul neputincios, mare aparator
si grabnic izbavitor de toate ispitele si incercarile acestea ale vietii de acum. Roaga pe
Preamilostivul Dumnezeu ca, cu a Sa nebiruita putere, sa ma pazeasca in toata vremea de
primejdiile vazutilor si nevazutilor vrajmasi, sa ma sprijineasca cu a Sa mila la vreme de ispita si
sa ma intareasca cu darul Sau, pentru rugaciunile Preasfintei si Preacuratei Stapanei noastre de
Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria, ca sa pot rabda pana la sfarsit toate
necazurile, ispitele, durerile si suferintele, ca si intristarile veacului acestuia de acum. Si asa, prin
mijlocirea sfintelor si preaputernicelor tale rugaciuni, sa dobandesc mila lui Dumnezeu si a
Mantuitorului nostru Iisus Hristos in ceasul cel de pe urma al sfarsitului meu. Amin!
Acatistul Sfintilor Ioachim si Ana
Mareste imaginea.
(9 septembrie)
Condacul 1:
Insotirii celei de Dumnezeu alese, dumnezeiestilor parinti Ioachim si Ana, ca celor ce ati nascut
pe Maica Vietii noastre, binecuvantata de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria,
cantari de lauda aducem voua noi, rugatorii vostri; iar voi, ca cei ce aveti indrazneala catre
Dumnezeu, paziti-ne cu rugaciunile voastre de toate primejdiile pe noi, cei ce cantam: bucurati-
va, parinti de trei ori fericiti!
Icosul 1:
Ingerul cel mai intaistatator din cer a fost trimis sa spuna vestirea de bucurie dreptului Ioachim,
zicand: Ioachime, Ioachime, auzitu-s-a rugaciunea ta; si iata, femeia ta va naste tie o fiica de care
cerul si pamantul se vor bucura, laudandu-te pe tine si zicand:
Condacul al 2-lea
Vazandu-se Dreptul Ioachim defaimat din pricina nerodirii, s-a departat in pustie, cu post si cu
lacrimi rugandu-se lui Dumnezeu, de la Care castigand darul cel mai presus de lume, s-a bucurat
cantand: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Sfatul cel mai inainte de veci venind sa se plineasca, a fost trimis de la Dumnezeu Arhanghelul
cel mai intaistatator sa vesteasca bucurie Sfintei si Dreptei Ana, zicand: Ana, Ana, s-a auzit
rugaciunea ta; si iata, vei naste pe Nascatoarea de Dumnezeu Maria, prin care lumea se va
mantui, laudandu-te pe tine si zicand:
Condacul al 3-lea:
Vazandu-se pe sine Sfanta si Dreapta Ana intru intristarea nenasterii de prunci, plangand cu amar
in gradina sa se ruga lui Dumnezeu, zicand: Doamne al puterilor, cel ce stii ocara nerodirii,
dezleaga-mi starpiciunea, ca roada pantecelui meu in dar o aduc tie, laudandu-Te si cantand:
Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Alergat-a Ioachim in Ierusalim la Biserica Domnului, dupa ce i-a grait lui Arhanghelul, si afland
pe sotia sa, i-a spus vestirea cea de bucurie; si au multumit impreuna lui Dumnezeu pentru mila
aceasta, pentru care si noi il laudam pe dansul, zicand:
Condacul al 4-lea:
Intelegand batranul sfatul lui Dumnezeu pentru rascumpararea neamului omenesc, intrand in
biserica impreuna cu sotia sa, cea de Dumnezeu inteleptita si inchinandu-se, a cantat lauda:
Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Auzind rudeniile dumnezeiestilor parinti ca a marit Domnul mila Sa fata de dansii, au alergat
laudand intr-un glas pe preainteleapta Ana, zicand:
Condacul al 5-lea:
Steaua cea cu stralucire dumnezeiasca rasarind din pantecele tau cel preafericit, Ana de
Dumnezeu iubita, vesteste bucurie la toata lumea, si pe toti ii indeamna a canta cu un glas:
Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Vazand Dumnezeu-Cuvantul zidirea Sa chinuita de tiranul diavol, si voind a-si pregati pe pamant
camara insufletita, pe tine, Ioachim, te-a chemat la o vrednicie ca aceasta, ca din coapsele tale sa
rasara Mireasa cea preacurata; pentru aceasta graim tie:
Bucura-te, sadul crestinatatii cel prea-stralucit;
Bucura-te, incepatorul darului cel prea-marit;
Bucura-te, ca din samanta ta s-a lucrat cortul cel insufletit;
Bucura-te, ca acesta mai desfatat decat cerurile s-a aratat;
Bucura-te, mester intelept care ai intrecut pe Solomon;
Bucura-te, ca fiica ta s-a facut Biserica a lui Dumnezeu;
Bucura-te, radacina pomului vietii;
Bucura-te, temelia turnului credintei;
Bucura-te, rau care ai adus pe margaritarul cel de mult pret;
Bucura-te, ca pe acesta in Sfanta sfintelor l-ai pus;
Bucura-te, cel ce ai primit fagaduinta prin arhanghel;
Bucura-te, ca prin aceasta s-a plinit sfatul cel mai inainte de veci;
Bucura-te, Ioachime, parinte preafericite!
Condacul al 6-lea:
Dupa zilele acelea, incredintandu-se Ioachim ca fagaduinta cea data lui prin arhanghel s-a plinit,
aducand jertfa si arderi de tot, a fost binecuvantat de arhiereu, de preoti, de leviti si de tot
poporul ca s-a invrednicit de un dar mare ca acesta si impreuna au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Apropiindu-se zorile mantuirii neamului omenesc nascut-ai, Sfanta si Preafericita Ana, pe prunca
cea fagaduita tie de la Dumnezeu, pe pururea Fecioara Maria; pentru aceasta te laudam:
Condacul al 7-lea:
Vrand dumnezeiasca Ana sa-si plineasca fagaduinta, a adus pe prunca cea daruita ei de
Dumnezeu in Biserica Domnului si in Sfanta Sfintelor a asezat-o pe ea, ca ziua si noaptea sa
cante lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Aratat-a faptura noua Stapanul tuturor, din dreptul Ioachim rasarind pe innoitoarea Evei si
mieluseaua cea mai inainte vestita de prooroci; pentru aceea auzi de la noi asa:
Condacul al 8-lea:
Vazand nastere din fagaduinta daruita de Dumnezeu lui Ioachim si Anei, sa ne ridicam mintea la
cer si sa cantam cu bucurie lauda Celui ce a aratat cele preaslavite, zicand: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Cu totul dupa legile firii a fost nasterea ta, Ana prealaudata; dar fiica ta, nascand pe Dumnezeu-
Cuvantul a ramas fecioara; pentru aceasta te laudam pe tine, zicand:
Condacul al 9-lea:
Nu pricepem de unde vom incepe a-ti aduce lauda, maica preafericita, sau cu ce cununi te vom
incununa pe tine, care ai nascut pe Imparateasa cerului si a pamantului; numai sa laudam cu
umilinta pe Dumnezeul minunilor, cantand: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Zicerile sfintilor prooroci cele din descoperire dumnezeiasca vazandu-le plinite si stand langa
scaunul Dumnezeirii, prea-fericite Ioachim, auzi-ne pe noi, care graim tie:
Condacul al 10-lea:
Vrand sa mantuiasca lumea impodobitorul tuturor, in lume, careia fusese fagaduit, a venit; si
intrupandu-Se din sangiuirile cele preacurate ale fiicei tale celei cu totul nevinovate, preafericite
Ioachime, ne-a rascumparat pe noi din robia diavolului; pentru aceasta cantam cu bucure:
Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Zid de aparare esti credinciosilor si turn de scapare tuturor celor ce alearga la tine, Ana, cea cu
nume de imparateasa; ca prin mijlocirea ta se mantuiesc cei ce te lauda pe tine, zicand:
Condacul al 11-lea:
Pereche preafrumoasa si insotire de Dumnezeu aleasa, Ioachim si Ana, cei ce sunteti acum
straluciti cu dumnezeiasca lumina si va veseliti cu ingerii si impreuna cu fiica voastra cea de
Dumnezeu daruita, aduceti-va aminte de noi cei de pe pamant, care cantam: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Sfesnic purtator de lumina te are Biserica pe tine, dumnezeiscule parinte Ioachim, care indreptezi
spre cunostinta cea dumnezeiasca pe toti cei cu dor te lauda pe tine, zicand:
Condacul al 12-lea:
Podoaba de mare cuviinta a castigat Biserica prin pomenirea voastra, prealaudatilor parinti;
pentru aceea va rugam, pomeniti-ne pe noi inaintea lui Dumnezeu, si din toate nevoile izbaviti-
ne, pe noi cei ce cu dragoste va laudam pe voi, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Laudand nasterea ta cu cantari de Dumnezeu insuflate, Ana de trei ori fericita, slavim pe Cel ce
cu un dar ca acesta te-a invrednicit pe tine si cu dragoste graim tie:
Condacul al 13-lea:
O, preafericita insotire, a dumnezeiestilor parinti Ioachim si Ana cei ce stati langa scaunul
Dumnezeirii, primind laudele acestea ale noastre, izbaviti-ne cu rugaciunile voastre de chinurile
cele vesnice si de toata ispita, ca impreuna cu voi sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
O, maică prealăudată, cine va putea spune darurile cu care te-a împodobit pe tine Dumnezeu?! Sau ce
laudă vrednică vom aduce ţie, celei ce eşti maică împărătesei cerului şi a pământului. Căci în adevăr de la
căderea strămoşilor noştri din desfătarea raiului, urmaşii lor moştenind blestemul până la întruparea
Cuvântului lui Dumnezeu din curatele şi fecioreştile sângiuiri ale preabinecuvântatei fiicei tale, neamul
omenesc niciodată nu a primit atâta mângâiere şi încredinţare de răscumpărarea din blestem, ca atunci
când te-a văzut pe tine alăptând pe Maica Izbăvitorului.
O, preafericită maică, îngerii au lăudat naşterea ta; proorocii au săltat, văzând printr-însa plinirea
cuvintelor lor; strămoşii împreună cu patriarhii, fiind în închisorile cele întunecate ale iadului, au început
a primi dese vestiri de bucurie; proorocul şi marele arhiereu Zaharia le-a spus: eu am primit în Sfânta
Sfintelor pe prunca Maria, şi după doisprezece ani am logodit-o cu dreptul Iosif spre pază, care va să
nască în chip de negrăit pe Cel ce avea să preschimbe lacrimile noastre în bucurie; Sfânta Elisabeta le-a
zis: eu m-am închinat Mântuitorului, fiind El încă în pântecele cel cu totul nevinovat al Preasfintei
Fecioare; Sfântul şi dreptul Iosif le-a spus: eu prin descoperire dumnezeiască am primit în logodire pe
pururea Fecioara Maria, şi sunt martor al nevinovăţiei ei, întru care şi a născut fără ispită bărbătească, şi
a rămas fecioară născând pe Hristos. Şi unde vom căuta un izvor de daruri mai bogat decât la tine,
prealăudată Ana!
Pentru aceasta noi, smeriţii şi păcătoşii, cu multă umilinţă cădem înaintea ta şi ne rugăm ţie: ridică
sfintele tale mâini, cu care ai îmbrăţişat pe împărăteasa cerului şi a pământului, către Părintele
îndurărilor şi a toată mângâierea ca, trecând cu vederea mulţimea păcatelor noastre, să ne păzească pe
noi, moştenirea sa, de foamete, de ciumă, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri şi de
războiul cel dintre noi, iar mai vârtos tu, preafericită maică, prin darul cel dat ţie de la Dumnezeu,
potoleşte smintelile Bisericii; dăruieşte sănătate conducătorilor ţării acesteia; aşează în inimile lor cele
bune pentru sfintele lui Dumnezeu biserici; vezi sărăcia noastră cea sufletească şi trupească şi ne
îmbogăţeşte pe noi cu îndoite daruri; caută cu ochi milostivi asupra poporului tău, cel ce aleargă la tine
cu credinţă; păzeşte pe cei ce te cheamă pe tine de moartea cea fără de veste; vindecă toate bolile,
goneşte de la dânşii toate duhurile făcătoare de rău; apără-i de vrăjmaşii cei văzuţi şi de cei nevăzuţi;
împacă neînţelegerile vieţii casnice; sprijineşte pe cei neputincioşi; luminează mintea celor căzuţi întru
adâncul păcatelor ca să se întoarcă la pocăinţă; pe cei depărtaţi de la dreapta credinţă întoarce-i iarăşi la
aceasta, şi în vremea ieşirii noastre din viaţa de aici, apără-ne pe noi de cei ce se silesc a vâna sufletele
noastre; si ne fă parte cu turma cea aleasă a tuturor celor ce din veac au bineplăcut lui Dumnezeu, cu
care întru desfătarea cea fără de sfârşit, să lăudăm neîncetat pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea
cea de o fiinţă şi nedespărţită, fericind împreună cu tine pe fiica ta cea preacurată, de Dumnezeu
Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, în vecii vecilor, Amin.
Acatistul Sfintei Cruci
Mareste imaginea.
(14 septembrie)
Condacul 1:
O, de trei ori fericita si preacinstita Cruce, tie ne inchinam credinciosii si te marim, veselindu-ne
de dumnezeiasca ta inaltare. Ca o pavaza si arma nebiruita, ocroteste si acopera cu darul tau pe
cei ce canta: Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!
Icosul 1:
Ingerii din cer in chip nevazut inconjoara cu frica Crucea cea de viata purtatoare si, vazand-o ca
da credinciosilor acum har de lumina datator, cu stralucire, se spaimanteaza si stau zicand catre
dansa unele ca acestea: Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a lumii;
Condacul al 2-lea:
Vazandu-se Elena pe sinesi intru dorire, a zis imparatului cu indraznire: lucrul cel preadorit
sufletului tau se arata prea de bucurie osardiei mele; cautand insa arma cea biruitoare pentru tine,
precum zici, canta: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Cunostinta cea necunoscuta mai inainte, imparateasa, cunoscand-o, a strigat catre cei ce slujeau:
"din sanurile pamantului siliti-va in graba a afla si Crucea a mi-o da", catre care privind cu frica a
zis, cantand asa:
Condacul al 3-lea:
Puterea Lemnului sa aratat atunci, spre adevarata incredintare a tuturor, si pe cea fara de glas si
moarta, spre viata o a sculat; infricosatoare privire celor ce vor a culege mantuire, cand canta asa:
Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Avand Elena arma cea nebiruita, a alergat catre fiul sau, iar el, tare saltand indata, Crucea cea
prea mare cunoscand-o, se bucura, si cu saltarile ca si cu niste cantari, zicea catre dansa unele ca
acestea:
Condacul al 4-lea:
Dumnezeiasca ravna intru sinesi luand Elena, cu osardie a cautat si a aflat Crucea care in pamant
era ascunsa si pe cer imparatului se aratase, pe care laudand-o a zis: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
In chipul soarelui s-a aratat Crucea in lume, si toti de luminare umplandu-se si ca si catre o stea
alergand, o vad pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunatati, in mainile cele sfinte inaltata, pe care
laudand-o au zis:
Condacul al 5-lea:
Lemnul cel de Dumnezeu daruit, privindu-l toti, la acoperamantul lui acum sa alergam si ca pe o
arma tinandu-l, printr-insul sa biruim taberele vrajmasilor si, pipaind pe Cel nepipait, cu bucurie
sa cantam Lui: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Vazut-a lumina din cer marele Constantin, aratandu-se semnul Crucii cu stele, intru care si
biruind multimea vrajmasilor, s-a sarguit de a descoperit lemnul Crucii si a zis catre dansul unele
ca acestea:
Bucura-te, marginea sfatului celui negrait;
Bucura-te, taria poporului celui binecuvantat;
Bucura-te, cel ce infrangi taberele vrajmasilor;
Bucura te, cel ce arzi cu vapaia pe demoni;
Bucura-te, sceptrul ceresc al imparatestii osti;
Bucura-te, arma nebiruita a iubitoarei de Hristos osti;
Bucura-te, ceea ce dobori spranceana barbarilor;
Bucura-te, ceea ce ocarmuiesti sufletele oamenilor;
Bucura-te, izbavitoarea multor rautati;
Bucura-te, daruitoarea multor bunatati;
Bucura-te, prin care salta purtatorii de Hristos;
Bucura-te, prin care iudeii se tanguiesc;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!
Condacul al 6-lea:
Scara pana la cer s-a facut Crucea Domnului, pe toti suindu-i de la pamant catre inaltimea
cerului, ca sa locuiasca impreuna si totdeauna cu cetele ingerilor, lasand pe cele ce sunt acum ca
pe cele ce nu sunt si stiind ei a canta: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Lumina, Mantuitorule, stralucind peste toti cei din iad, ai luminat pe cei ce zaceau jos; iar
portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niste morti au cazut, si cei ce s-au izbavit de dansii, acum,
vazand Crucea, canta asa:
Condacul al 7-lea:
Moise, vrand preamult truditul neam al mantui din stricaciune, te ai dat lui ca un toiag, dar te-ai
cunoscut lui si semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a spaimantat, Cruce cinstita, de taria ta,
cantand: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Cel ce de demult a dat lege vazatorului de Dumnezeu in Sinai, de voie pe Cruce s-a pironit
pentru cei fara de lege, de barbatii cei fara de lege si blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca
puterea Crucii vazand-o toti acum sa cante:
Condacul al 8-lea:
Straina minune vazand, straina viata sa vietuim, mintea la cer inaltand-o; ca pentru aceasta Hris-
tos pe Cruce sa pironit si cu trupul a patimit, vrand ai trage la Sine pe cei ce canta Lui: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Tot a venit din inaltime, avandu-si Dumnezeirea, singur Cuvantul cel mai inainte de veacuri si,
nascandu-Se din Fecioara Maica si lumii aratandu-Se om smerit si Crucea primind, a facut vii pe
cei ce canta Lui:
Condacul al 9-lea:
A cazut tabara demonilor cea cu tot felul de sageti intrarmata si neamul evreilor sa rusinat,
vazand ei ca de catre toti cu dor Crucea este inchinata si ca de-a pururea izvoraste tamaduiri
celor ce canta: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Raurile cugetelor celor de rea credinta s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase, caci, cu
adevarat, nu se pricep cum si cruce ai suferit si de stricaciune ai scapat, iar noi, invierea slavind-
o, cantam:
Condacul al 10-lea:
Lumea vrand a o mantui, impodobitorul lumii la dansa S-a pogorat in chip de negrait si, intrupat
fiind, Crucea a suferit, si pentru noi pe toate ca noi le primeste; pentru aceea si izbavindu-ne pe
noi, de la toti aude: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Condacul al 11-lea:
Cantarea toata se micsoreaza, vrand a urma multimii minunilor tale, fiindca de-ti vom aduce tie,
o preacinstita Cruce, multime de laude, nimic vrednic nu implinim, fata de cele ce ai dat noua,
dar cantam: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Stralucire de lumina datatoare, celor ce sunt intru intuneric se daruieste Crucea aceasta de viata
datatoare, ca lumina cea nematerialnica a primit-o si spre dumnezeiasca cunostinta pe toti
povatuieste si, inaltandu-se acum, pe mintea noastra o inalta a canta acestea:
Condacul al 12-lea:
Har voind Hristos a da oamenilor, mainile pe lemn isi intinde si neamurile toate impreuna le
cheama si imparatia cerurilor o da tuturor celor ce cu vrednicie si cu credinta canta cantare:
Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cantand cantarea ta, te laudam cu dor pe tine lemnul Domnului ca pe un insufletit; ca pe tine
pironindu-se cu trupul Cel ce stapaneste peste puterile cele de sus, ne-a sfintit, ne-a marit si ne-a
invatat a zice acestea:
Condacul al 13-lea:
O, intru tot cantat Lemn, pe care a fost rastignit Hristos, Cuvantul cel mai sfant decat toti sfintii,
primind rugaciunile noastre, de toata primejdia pe toti izbaveste-ne si de chinurile vesnice scapa
pe cei ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mantuitorul Osufletului meu, marturisesc inaintea Ta, intru
aceasta zi a rastignirii Tale, in care ai patimit si ai luat moarte pe Cruce pentru pacatele noastre,
ca eu sunt cel ce Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe si cu faradelegile mele cele rele. De
aceea ma rog bunatatii Tale celei nemarginite, ca sa ma faci si pe mine partas sfintelor Tale
Patimi, cinstitelor rani si mortii Tale celei de viata facatoare, pentru ca sa ma invrednicesc, prin
darul Tau, sa castig si eu asemenea Tie, pentru dragostea Ta, precum Tu cel milostiv le-ai rabdat
pentru mantuirea mea, intarindu-ma pururea cu aceeasi putere si rabdare ce ai avut cand Te-au
rastignit nemultumitorii evrei.
Da-mi, Doamne, si mie, talharului celui rau, darul Tau, precum ai dat atunci aceluia, si iarta
pacatele mele pentru sfintele Tale Patimi, si ma primeste prin pocainta impreuna cu el in rai, ca
un Dumnezeu si ziditor ce-mi esti. Asemenea fa cu toti crestinii, vii si morti, precum se roaga Tie
in toate zilele Sfanta Biserica si le lasa lor toate pacatele si-i invredniceste pe ei de imparatia Ta
si sa vada lumina Ta si sa mareasca slava Ta. Ma inchin Crucii Tale, Hristoase si zic catre dansa:
"Slava ei pentru dragostea Ta."
Bucura-te preacinstita Cruce a lui Hristos, ca prin tine s-a mantuit lumea, ridicand asupra ta pe
Iisus tintuit. Bucura-te, pom preamarit, pentru ca Tu ai tinut rodul vietii ce ne-a mantuit din
moartea pacatului.
Bucura-te toiagul cel tare ce ai sfaramat usile iadului. Bucura-te cheia imparateasca ce ai deschis
usa raiului. Ma bucur si eu, pentru ca vad pe vrajmasii Tai surpati, iar pe prietenii Tai ca
imparatesc in ceruri, pe vrajmasii Tai biruiti de puterea Ta, iar pe crestinii, ce Ti se inchina,
inarmati cu puterea Ta. O, Rastignitul meu Hristoase, cate ai patimit pentru noi, cate rani, cate
scuipari, cate batjocuri si necinste ai rabdat pentru pacatele noastre, pentru ca sa ne dai pilda de
adevarata rabdare! De aceea cum pot eu sa fug de Cruce, vazand pe Hristos ca este ridicat pe ea?
Cum sa-mi para grele chinurile vazand pe Stapanul meu ca le iubeste si le cere si le socoteste Lui
de mare cinste? Rusine-mi este, cu adevarat, de ma voi intrista de relele ce-mi pricinuiesc
oamenii, sau de ispitele ce-mi aduc diavolii, trupul si gandul meu cel rau, sau pentru saracia si
bolile ce-mi vin din voia lui Dumnezeu pentru pacatele mele, deoarece acestea toate le trimite
pentru ca sa ma apropie mai mult de El pentru ca sa-L slavesc si sa ma pedepsesc in aceasta viata
pentru binele meu, pentru ca sa ma odihnesc cu mai multa marire intru imparatia Lui cea vesnica.
Si de vreme ce este asa, inmulteste-mi, Doamne, ostenelile, ispitele si durerile, dar sa-mi
inmultesti impreuna si sa-mi prisosesti si rabdarea si puterea, ca sa pot rabda toate cate mi s-ar
intampla. Pentru ca recunosc ca sunt neputincios de nu ma vei intari, orbi de nu ma vei lumina,
legat de nu ma vei dezlega, fricos de nu ma vei face indrazneti, rau de nu ma vei preface in bun,
pierdut de nu ma vei ierta, robi de nu ma vei rascumpara cu bogata si dumnezeiasca Ta putere si
cu darul Sfintei Tale Cruci, careia ma inchin si o maresc acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin.