caPr jm oarecarele era in fara Avsitidii, caruia era numele Iov; si era omul acela fara de prihand, dirept, adeva- rat cinstitoriu de Dumnezeu, ferin- du-sede tot lucrul rau. $i sé facuré 3 lui fii 7 sifeate 3. Si era dobitoacele lui: of 7000, camile 3000, parechi de boi 500, si miagarije pascatoare 500, si poslusire multa foarte; si lucrure mari era lui pre pamint. Si era omul acela de bun neam, despre rasérita 4 soarelui. Si mergind impreuna fii lui, unul la altul, facea ospa in toate zilele, Iuind impreuné cu dinsii si pre ceale 3 surori ale lor 5 sdmanince si sébeacudingii, Sidupace si vrea savirsi zilele bauturii, trimitea Iov si curafiia pre dinsii, sculindu-se dimeneata si adueind pentru dinsii jirtve, dupa numarul lor, si un vifel pentru gresala, pentru sufletele lor, pentru ea zicea Tov: ,,Ca nu cindai fli miei, intru cugetele lor, reale au gindit catré Dum- 6 nezeu". Asa facea Iov toate zilele. Si sé facu ziua aceasta si, iatd, venir ingerii lui Dumnezeu sa stea inaintea Domnului, si dia- 7 volul - venind cu dinsii. Si zise Domnul diavolului: ,De unde ai venit?* $i raspunzind diavolul Domnului, zise: ,.Lmprejurind pamintul si umblind pre supt ceriu, de fafa 8 sint*. Siri zise lui Domnul: ,Apropiat-ai cu cugetul tau asupra robului Mieu lov? Caci nu iaste den cei dupre pamint ca el om dirept, fara de prihana, adevarat tematoriu de Dum- 9 nezeu, ferindu-se de tot lucrul rau". Ras- punse diavolul si zise inaintea Domnului: Au 10 in dar si teame Iov de Dumnezeu? Nu Tu ai ingrddit ceale den afara ale lui gi ceale den launtru ale casii lui? $i tuturor cite-s ale lui imprejur? Si faptele minelor lui ai blagoslovit, si dobitoacele Tui multe le-ai facut pre pamint. 11 Ce trimite mina Ta si Te atinge de toate carele are, au doara la fafa Ta Te va blagoslovi?* 12 Atuncea zise Domnul diavolului: ,[ata, toate cite sint lui dau in mina ta, ce de el sd nu te atingi*. $i iesi diavolul de catra fafa Domnu- 13 lui. Si era ca in ziua aceasta, fii lui Tov si featele lui bea vin in casa fratelui lor celui mai 14 mare. $i iat, vestitoriu veni catré Tov si zise lui: ,Parechile boilor ara si magaritele sa 15 pastea lipite de dinsele. $i venind cei ce robesc, robira pre eale; gi pe slugi au ucis cu gura de sabie. Si seapind eu singur; veniiu 16 sic} spuiu“. Inca acesta gréind, veni alt 363 vestitoriu catra Iov si zise: ,Foc de la Dumn zeu au cizut den ceriu pre pamint si mined oile, si pre pistoril i-au ars asijderelea. Si seapind eu singur, veniiu si-t spuiu“. Ined 17 acesta graind, veni alt vestitoriu cétra Iov si zise lui: ,Caldrefii au facut noao 3 capetenii si ‘au incunjurat cémilele si le-au robit pre din- sele; gi pre slugi i-au omorit cu sabie, Si am sedpat eu singur si veniiu ca si- povestesc*. Inc acesta grind, alt vestitoriu veni cétré 18 Tov, zicind: , Feciorii ti sifeatele tale mincind si bind la feciorul tau, la fratele lor cel mai mare, Fara de veaste vint mare au venit de 19 Ja pustiiu si s-au atins de ceale 4 unghiuri ale ceasii; gi au cdzut casa preste feciori tai si au murit. $i sedpaiu eu singur, si veniiu ca si povestese*. Asa auzind Tov, sculindu-se, 20 rupse hainele lui, si au tuns parul capului lui, si au preserat farina preste capul lui, si czind jos, s& inchiné Domnului, si zise: Eu gol am iesit den pintecele maicii meale, 21 gol voiu si intra acolo. Dumnezéu au dat, Dumneziu au Iuat; in ce chip Domnului s-au parut, aga s-au i facut, fie numele Dornnului blagoslovit in veaci!“ Intru aceastea toate 22 ce i s-au intimplat lui, n-au gresit Tov nici cu buzele lui si n-au dat nebunie lui Dumnezau. CAP Ir i fu ca ziua aceasta, si venird ingerii 1 lui Dumnezau a sta inaintea Domnu- lui; gi diavolul veni in mijlocul lor ca sf stea inaintea Domnului. Si zise 2 Sd Domnul diavolului: ,De unde vii tu?" Atuncea zise diavolul inaintea Domnul Amblind preste cel de supt ceriu si calatorind cel preste tot, sint de fafa". Zise Domnul 3 cata diavolul: ,Luat-ai aminte pre robul ‘Mieu Tov, céci nu iaste ca dinsul den cei de pre pamint, om aseamenea lui, fara riutate, ade- varat fara de prihand, temétoriu de Dumne- zu, ferindu-se de tot réul. $i inca sa jine de nerdutate, si tu ai zis averile lui fn zadar s le pierzi‘. Si raspunzind diavolul, zise Dom- 4 nului: ,Piale preste piale! Si toate cfte-s la om vada pentru sufletul sau. Insdnu, ce trimi- 5 {ind mina Ta, atinge de oasele lui si de trupul Jui! Au nu in fafa te va blagoslovi". Si zise 6 : wlata, dau fie pre dinsul, numai sufletul lui pizeaste“. Si esi diavo- 7 ul de la fata Domnului i lovi pre Tov cu rand rea, de la picioare pind la cap. $i-s luo ui 8 un hirb pentru ca sé-§ raza puroile, siel sadea pre gunoiu, afaré den cetate. Si trecind 9 vreame mult, zise lu muiarea lui: ,Pind cind vei ingidui zicind: ‘lata, astept inca vreame pufin, asteptind nadeajdea mintuirii meale’? Cact iat,364 s-au stins pomana ta de pre pimint, fefi si feate, ale pintecelui mieu chinuri si durori, pre cari in zadar am ostenit cu trude. Si tu singur in putreziciunea viermilor géci, miind descoperit. $i eu - rétécita si slujnica, den loc in loc imprejurind si den casa in casé, astep- tind soarele cind va apune, pentru ca si ma odihnese de ostenealele meale si de durorile carele pre mine acum ma finu. Ce zi ceva cuvint cétré Domnul si mori! $i el efutind zise ei: ,Pentru cdci ca una den ceale fara de minte muieri i grait? De am priimit ceale bune den mina Domnului, ceale reale sé nu le sufirim?* fntru toate aceastea ce s~au intim- plat lui, nemica n-au gresit Tov cu buzele nain- tea Iui Dumnezdu. $i auzind cei trei pria- tini ai lui realele toate ceale ce au venit preste dinsul, au venit fiestecarele dentru a sa fara cétra el: Elifaz, al themanilor imparat, si Val- dad, al safheilor tiran, Sofar, al mineilor imparat. Si venird cétré el tofi odata, ca sd sa mingiie, si sé-l socoteasca pre el. Si vazin- du-l pre el de departe, nu I-au conoscut. $i strigind cu glas mare, au plins, rumpind fieste- carele podoaba lui si spulberind pamint 13 preste capete-s, spre ceriu, Au sizut ling €l7 zile si 7 nopfi, si niciunul dentru dingii au grait cuvint catré el, pentru cé vedea rana groaznica fiind si mare foarte. 10 u 12 (Catra priatini voroava. CaP it FY upi aceasta deschise Iov gura lui si blestema ziua lui, Zicind: —_,Piara ziua fntru carea am néscut si noaptea aceaea intru carea au zis: ‘Tata A tat!’ Noaptea aceaca sa fie intu- nearec si si nu 0 cearce pre ea Domnul de 5 sus, nici s4 vie laea lumina! Ce sa o ia pre dinsa intunearec si umbra de moarte, s8 vie preste dinsa negurd! Blasteme-se ziua 6 aceaea, Sinoaptea aceaea, sd oia predinsa intunearec! S& nu fie in zilele anului, nici sé 7 nu se numere in zilele lunilor! Ce noaptea, aceaea fie dureare, si nu vie preste dinsa 8 veselie, nici bucurie!_ Ce bleasteme pre ea cel ce bleastemd ziua aceaea, cela ce va s& prinza chitosul cel mare! Intuneci-se stealele 9 nopfiiaceiia Si nu ingéduiascd, sila lumina nu vie, si s4 nu s& vaza luceafarul résarind! (Céci n-au inchis portile pintecelui maicii meale, ar fi mintuit durearea de cétré ochii miei; 11 Pentru céci dara in pintece n-am murit? $i den 12 pintece am iesit, si mu indata am perit? Si pentru céci au timpinat mie genuchile? Si pentru 13 cefifeleamsupt? Acum dormind as iincetat, 14 si culeindu-ma m-as fi odihnit Cu im- 10 on — Biblia, 1688 low parafii, sfeatnicii pamintului, carii s& semetiia intru sabii, Sau cu boiarii carora mult iaste 15 aurul, carii au fmplut casele lor de argint, Sau ca o lepadatura iesind den 16 zgaul mine-sa, sau ca pruncii carii n-au vazut lumina, Acolo cei féré credinfé au afifat 17 minia urgiei, acolo au odehnit cei trudifi cu trupul. Si tofi odata, cei veacinici, n-au 18 auzit glas de birari. Mic si mare acolo iaste, 19 si slug netemindu-se de domnul lui. Ca 20 pentru cdci s-au dat celor dentru améraciune lumina si viafa sufletelor celor ce sint in durori? Cari pohtese moartea, si nu o 21 nemerese, scurmindu-o ca neste comoard, 22 Si veaseli s-au facut de o vor nemeri. Moar- 23 tea omului odihnd e, pentru cé au inchis Dum- nezdu asupra lui, Pentru ed, mai nainte de 24 bucatele meale, suspin mie vine si lacramez eu, cuprins fiind de frida. Pentru ci frica 25 carea am grejit venitu-mi-au; si de care m-am temut intimpinatu-m-au. Nici am avut 26 pace, nici mi-au ticnit, nici m-am odihnit, ce au venit mie urgie". CAP IV i raspunzind Elifaz Themaniteanul, 1 ise: ,Audoard de multe oritis-au 2 i] grait fie cu osteneala, si putearea cuvintelor tale cine va suferi? Ca, 3 £2) ce vreame ce tu ai invajat pre mulfi, si mini slabe ai mingtiat, Si pre cei bolnavi 4 ai sculat cu cuvintele, si la genuchi neputin- cioase indraznire ai pus, - Si acum au venit 5 preste tine dureare gi s-au tins de tine, si tu ai sirguit. Care dentru amindoao, nu frica 6 ta iaste intru nebunie? Si nedeajdea ta, si rau tatea caii tale? Adu-fi aminte dara cine, 7 curat fiind, au perit? Sau cind cei adevarati cu toatd radacina au perit?’ In ce chip am 8 ‘vazut pre cei ce ard ceale fara de cale, si cei ce saména pre dinsele dureri vor secera lorus. Den porunca Domnului vor peri siden duhul 9 urgiei Lui si vor stinge. Tria leului si gla- 10 sul leoaiei si semetia bélaurilor s-au stins. Furnicoleul au perit, neavind mincare, si puii 11 leilor s-au parasit unul de altul. Tara de 12 s-au fécut vrun cuvint adevarat in cuvintele tale, nemica dentr-aceastea rau te-ar fi intim- pinat. Care dentru amindoao nu va priimi ureachea mea minunatedelaDinsul? Sicu 13 fried si cu résunare de noapte cédea fricé preste oameni, Fricé m-au intimpinat si 14 tremur, si tare oasele meale le-au clitenat. Si duh preste fafa mea au venit, si s-au 15 ineretit mie perii si pelitele. Sculaiu-ma, 16 si nu conoscuiu; vazuiu, si nu era inchi- puire fnaintea ochilor miei, faré de numai abur si glas auziiam, Pentru ce? Au doa- 17lov r4 curat va fi paminteanul fnaintea Domnu- lui? Au, den faptele Lui, fra de prihand 18 omul? De nu se increade spre slugile Lui, iar asupra ingerilor Lui strimbu ceva au gin- dit, $i pre cei ce lacuiescu in case de lut, dentru carii si noi dentru acelas lut sintem, Jovi pre ei ca in chip de cari. $i de demi- neafé pind in saré nu mai sint, pentru ca, neputind ei lor s8-§ ajute, au perit. Pentru c& au suflat lor, si s-au uscat; perira pentru cace n-au avut ei invafitura. 19 20 21 cary gj i sa cheami, de te va asculta cineva Hy sau de vei vedea pre vreun inger den cei sfinjil Pentru cé pre cel fara de minte il ucide urgia, iara pre cel rita fd cit il omoar rivnirea. Iara eu am vvazut pre cei fara de minte radacina puind, ce 4 indata li se minca lor petreacerea. Facé-se {iii lor departe de mintuire, si sa vor smeri pre ' la usele celor mai mici, si nu va fi cel ce izba~ 5 veaste. Pentru c& ceale ce aceia au sacerat, direpfii vor minca; si ei dentru réutafi scosi 6 vor fi, rasipeasca-se lor virtutea. Pentru ci nu va iesi den pamint osteneald, nice den 7 munfiva odrdsli truda. Ce omul sa naste cu osteneala, si puii vulturului la fnalfime zbu- 8 rara; Si mu insd, ce eu mA voit ruga lui Dumneziu, pre Atotstépinitoriulvoiu 9 chema, Pre Cela ce face mari si nesocotite, slavite si minunate, cérora nu iaste numér, Pre Cela ce da ploaie pre pamint, Ce tre- mite apa preste cel de supt ceriu, Pre Cela ce face pre cei smerifi la indlfime si pre cei pierduji sculindu-i, Premenind sfaturile celor marghioli, si nu vor face mfinile lor ade- var, Cel ce prinde pre cei invatafi eu infe- lepciune si sfatul celor mult incilcifi au mutat: Ziua va timpina lor intunearec, iar in amiazazi vor pipai intocma cu noaptea; Si piara in razboiu, si cel neputincios sa iasa den mina silnecului, i fie celui neputin- cios nedeajde, si gura nipastuitoriului sa s& astupe. Si fericitu-i omul pre carele au mustrat Dornul! Si dojenirea Atotfitoriului nu tigidui, Pentru cd El face a durea, si iar aduce Ia loc; lovit-au, si minile Lui au vindecat. De gase ori den nevoi te va scoate, iard fn a gaptea nu se va atinge de tine raul. _ in foamete te va mintui den moarte, si in razboiu den mina fierului te va dezlega. Den biciul limbii te va ascunde, si nu te vei teame de réutafi viitoare, de cétra omul ce nice un bine grdiaste. _ Celor strimbi si fara de leage vei batjocori, si de hiardle ceale sail- batece nu te vei teame, Cice cu pietrile cimpului e fagaduinja ta, si hiardle jarenii 10 uw 12 1B 4 15 16 Ww 18 19 20 21 22, 23 365 vor impica jie, pentru cd hiarale ceale sail tece vor impaca fie. Dupa aceaca vei cunoaste ca fie se va impica casa, si petreace- rea cortului taunuvagresi, Si vei cunoaste ch e multa semenfia ta, gi fii tii vor fi ca toata jarba farenii, Si vei veni la groapa ca un ‘grfu copt, la vreame sicerindu-se, sau ca un stogla rie, la vieame aducindu-se, Siiata, ca aceastea asa le-am cercetat, aceastea sint carele am auzit. $i tu cunoaste fie ce ai [de] facut!*. cap vi iréspunzindlov, zise: ,CAdear sti nestine sé-m stea urgia mea gi duro- rile meale s& le rédice cu jugul deo- data, Si dara decit nasipul de pre Tinga mare mai greu va fi! Ce, dupa cum s& pare, cuvintele meale sint reale. Pentru ca sgeti de la Domnul in trupul miew sint, crora minia lor im stoceaste singele; ind voiu incepe a grai,maimpung. Pentru ici au in zadar va striga magariul salbatec, far de numai mincarea cercind? Sau de va rumpe glas bou, la iasle avind mincarile?” De se va minca piine fara de sare? Sau de iaste gustare intru cuvinte degarte? Pentru ca zhu poate sufletul mieu a s4 potoli. Ca putoare vaz mincérile meale, ca mirosirea leu- lui. Pentru ca, de va da, si-m va veni mie cearerea, si nadeajdea mea va da Domnul. Incepind Domnul raneasca-ma, iara la savir- sit sa nu mA omoara. $i fie mie cetatea mormint, asupra cériia preste ziduri sariiam preste ea; nu ma voiu scumpi, pentru cén=am minfit cuvintele sfinte ale Dumnezaului mieu. Pentru céce mi-e putearea, céci rabd? Sau carea mi-e vreamea, cici ingéduiaste sufletul mieu? Au virtute de piatra e virtutea mea? ‘Au pelifele meale sint de arama? Aunupre El nadejduiam? Iara ajutoriul de la mine iaste departat. _M-au departat mila, si socotinja Domnului m-au trecut cu vedearea, Nu mau vazut pre mine cel mai de aproapele al mieu; ca un piriu ce seacd sau ca un val m-au trecut pre mine. Carli sa smeriia de mine, acum au cazut preste mine ca niste omit sau gheafa inghejata. Precum topindu-se, cal- dura facindu-se, nu s-au conoscut unde jaste, Aga si eu, m-am parasit de catra tot, si am perit, si instreinat de casi m-am ficut. ‘Vedef caile themaneanilor, drumurile savo- neanilor, cei ce vedefi. $i rusine vor plati cei ce nidejduiese pre cetifi si pe bani. Tara si voi dara, m-af asuprit pre mine fara de mila; deci, vazind a mea rani, teamefi-val Pentru caci? Au doaré ceva am cersut de la voi? Au de putearea cea de la voi sint lipsit, ca si ma mintuit de vrajmay “Sau den minile silnicilor sé ma izbavif pre mine? 24 25, 26 27 42 W 2 13 “4 15 19 20 21 22 23366 24 Invafafi-ma si eu volu asurzi; de m-am insalat 25 intru ceva, spunefi-m! Ce, dupa cum s& pare, reale-s cuvintele celui adevarat! 26 Pentru cé nu de a voi virtute cer, nici mustra- rea voastr cuvintele meale va inceta, pentru cA nu voiu suferi réspunsul graiului vostru. Fara de numai cé pre sirac cAdeti, si va saltay preste priatinul vostru. $i acum céutind in fata voastré, nu voiu minji. Sadefi dara si si nu fie strimb; si iards cu cel dirept vei ‘uni-va, pentru cd nu iaste in limba mea strimbi- tate, Au nu gitlejul mieu priceaperi cerceteazA? 27 28 29 CAP VII area dentru emindoao, au nu ispitire iaste viafa omului pre pamint si ca un ndimit al unii zile e viafa lui? Sau sinemerind umbra? Sau ca un naimit 3 asteptind plata lui? Asa si eu am rébdat luni seci, si nopfile durorilor date mie 4 sint, De voiu dormi, zie: Cind e ziua?” $i deace ma voiu scula, iardg: ‘Cind e sara?” Si plin ma fae de durori de cu saré pind demi- 5 neafa. Si sa fréminté trupul miu intru putreziciunea viermilor, si topese grunjii 6 pamintului rizindu-ma de puroi: Si viata mea iaste mai usoard decit graiul si au 7 perit intra desarté nédeajde. Adu-Ti aminte dari, cé duhul mi-e viafa $i nu se va imai fntoarce ochiul mieu si vaza 8 bine.” Nu ma va mai vedea ochiul celui ce ‘m'yeade; ochii Tai - intru mine, si nu voiu 9 maifi, Caunnor ce s-au curdfit de la ceri. Pentru ca, de se va pogorf om'la iad, ined nu sevamaisui, Nici nuseva mai intoarcelaa Jui casé, nici-1 va mai conoaste pre el incé Jocul lui. Nici eu dard voiu eruja gura mea, gréi-voiu find in nevoia duhului mieu, des- chide-voiu, cu amaraciunea sufletului mieu cuprinzindu-ma. Carta dentru amindoao: ‘area sint, au blaur, céci ai pus preste mine strajé? Zis-am ci: "Ma va mingiia patul mieu si voiu aduce’eitra mine osebi cuvint zicerii meale’, — Inspaimezi-ma cu visuri, si cu videnii ma ingrozesti. Mintui-vei de la dubul miew sufletulmiew si de la moarte oasele male.’ _Pentru.cé nu voiu trai in veac pentru ca’ 8a la minie; departea- zi-Te de la tnine,-cd desarta im iaste viafal Pentru cic iaste omul,cati Iai marit pre din sul, au cici iai aminte la el? Sau socoteala lui vei face pind dimeneata? $i la odihna pre el vei judeca? Pind cind nu ma las, ici ma slo- bozi, pind unde voiu inghifi scuipitul mieu cu dureare? De am gresit eu, ce voiu putea face? Cela ce stie gindul oamenilor, pentru ici m-ai pus pre mine rugatoriu Tie si sint preste Tine sarcing? Pentru céci mai fa- 10 w 12 13 4 15 16 7 18 19 20 lov cut farddelegii meale uitare si curdie picatu- Tui mieu? Si acum la pimint voiu mearge, si minecind nu mai sint*. CaP ViII »Pind ind vei grai [Duhul cu multe cuvinte ~ al rostului ‘Au Domnul va face strimba~ toate va turbura cel dirept? De fii tai au gresit inaintea Lui, au trimis in mina farédele- gilelor. Iara tuminecd, eétra Domnul Atot- fiitoriul rugindu-te. De vei fi curat si ade- varat, ff va asculta fie ruga si-} va asiza fie petreacerea direptafii, Si vor fi dara ceale dentfiu ale tale pufine, iara ceale de apoiu ale tale, nepovestite. intreaba ruda den- {Siu siia urma dupa ruda parinfilor. Pentru ca de ieri sintem, si nu stim, pentru e& umbra iaste pre pamint viajanoastra. Au nuaces- tea vor invaja pre tine si vor povesti fie si de la inema vor scoate cuvinte? Au odras- easte papora fara de apé, au inalja-se-va trestia fara de bauturé? inca find pre rédcind, si nu se va secera? Mai nainte de abea toati iarba, nusevausca? Agadari vor fi ceale de apoi ale tuturor celor ce uité pre Domnul, pentru cd nideajdea celui necurat piare, | Pentru cd nelacuita ii va fi lui casa $1 paianjen lui i sa va nemeri cortul. De va azima casa lui, nu va sta; si apucindu-se el, nu va ingédui. Pentru cé uméd de soare iaste si den putreziciunea lui odrasla lui va esi. Pre adunare de piatré doarme si in mijlocul halisilor va trai. Tara de va inghifi, Jocul il va ingila pre dinsul. Nu ai vazut ca ‘aceastea ea surparea necuratului ca aceasta iasté? Si den pamintul altora va odrasli Pentru cé Domnul nu va departa pre cel far de rautate si tot darul necuratului nu va prii- mi. Tara gura celor adevara guré va umplea de ris si buzele lor de marturisi- re. Tard nepriatenii lor sa vor imbrica rusine, si petreacearea necuratului nu va fi CAP IX Sy réspunzind Iov, zicea: Cu ade- varat stiu ca asa iaste, cei cum va fi Jdirept cel pamintean lingi Domnul? MPentru ca de va vrea si sa judece cu R228, nu va asculta lui, pentru ca sé.nu gréiascé impotriva spre un cuvint al Lui den buze: Pentru cé infelept iaste la cuget; tare si mare; cine,virtos facindu-se inaintea’ Lui,au rabdat? Cela ce inve~ cheaste! munfii, si nu stiu; Cel ce-i surpa ii cu urgie; Cel ce clateaste “4 15 16 Ww 18 19 20 a1 y27 8 10 n 12 13 14 15 16 Ww 18 19 20 aa 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 3 lov pimintul den temelie, si stilpii lui si clati- na; Cela ce zice soarelui si nu résare, asupra stealelor pecetluiaste; Cela ce au fintins ceriul singur si umblé ca pre faja pamintului pre mare; Cela ce face Gainuga si Luceafar de sara si Ralifa despre miaza- noapte si pre fiitoriul résaritului; Cela ce face mari si nesocotite, slavite si minunate, carora nu iaste numar. De ma va covirsi, nu voiu vedea; si de ma va treace, nici asa am stiut. De va mintui, cine va intoarce? Sau cine va zice Lui: ‘Ce ai facut?’ Pentru ca El au intors mine, de El s-au induplecat chitoa- sele ceale de supt ceriu. Iara de ma va asculta, au va aleage cuvintele meale? Ca de voiu fi dirept, nu ma va asculta; judecafii Lui mA voiu ruga. i de voiu chema si va asculta, nu crez ca au ascultat glasul mieu. ‘Au cu negura ma va sfarima? $i sfarimarile multe mi s-au facut in zadar. Pentru cd nu ma lasd s résuflu, ce mA implu de amaraciu- ne, — Caci poate cu tarie. Cine dara judecaiii Lui se va impotrivi? Ca de voiu fi dirept, rostul mieu va fi necredincios; si de voiu fi fara de prihana, strimb ma voiu aleage. Cé de am paginit, nu stiu cu sufletul, ins mi sé ia viaja, Pentru aceaea am zis: ‘Pre Cel mare si silnec piarde urgia, Caci raii - cu moarte minunata, iara direpfii s@ batjocu- rese. Pentru cé s-au dat la minile necuratu lui. Obrazele judecatorilor ei acopere. Iara de nu Eljaste, cine iaste?” Tara viata mea mai ugoard iaste decit un alergatoriu; fugit-au, sin-au stiut. Au si iaste la corabii urma de cale, au a vulturului zburind, cercind minca- re? CA de voiu zice, voiu uita grind, plecind cu obrazul voiu suspina. Clatescu-ma cu toate madularile, pentru ca stiu ca nevinovat nu ma vei lasa. Si de vreame ce-s pigin, pentru céci n-am murit? CA de ma voiu sedlda cu zapada si de ma voiu curafi cu mini curate, Destul cu smirdi m-ai muiat si mau urit pre mine vesmintul mieu. Pentru ‘ca nu esti om ca mine, eéruia voiu sta impo- triva, pentru ca sa venim deodaté la judecata, Macaré de ar ficel de la mijlocul nostru, Si mustrind si ascultind intra mijlocul amindu- ror. Usureaza de la mine toiagul, si frica lui nu ma stropsasea, Si nu ma voiu teame ce voiu grai; pentru ca nu asa stiu-impreuna. carPx BBY sienind cu sufletul micu, suspinind YY slobozi-voiu citri El cuvintele meale; Yj grai-voiu, amariciunea sufletului mieu cuprinzindu-ma, Si voiu grai itr Domnul: ‘Nu ma invifa a'piginil Si pentru cdci asa m-ai judecat? Au bi- 367 ne-7 iaste de voiu face strimbétate, céci voiu ‘tagadui faptele minelor Tale; si la sfatul necu- rafilor ailuataminte? Au precum veade cel pemintean prevezi? Au cum veade omul vei cauta? Au viafa Ta omeneasca iaste, au anii ‘Tai-debirbat? Caci ai cercetat faradelea- gea mea si pcatele meale ei urmat, Pentru stii c& n-am paginit; dara cine iaste cela ce den minile Tale scoate? Minile Tale m-au zidit si m-au facut; dupa aceasta, premenin- du-ma, m-ai lovit, _Adu-Ti aminte dar ca lut mai zidit sila pémint iarag mi fntore’. Au nu ca laptele m-ai muls si m-ai inchegat pre mine aseamenea cu cagul? Cu piale si cu carne m-ai imbracat si cu oase si vine m-ai finclesteat. Si viafa si mild ai pus ling mine, si socotinja Ta mi-au pazit duhul. Aceastea avind intru Tine, stiu cd toate le pofi sinemica nu Tie cu neputinja. CA de voiu gresi, pizeaste-mé, si de faradeleage nu nevinovat m-ai ficut. Ca de voiu pagini, vai de mine. Si de voiu fi dirept, nu pociu sé ma plec, pentru ca plin de necinste sint, Pentru c& ‘ma vinez ca un leu la junghiare, pentru c, iaras primenind, greu ma pierzi, De iznoava fnnoind asupra mea cercetarea mea. Si cu urgie mare mie Te-ai facut si ai adus preste mine dodiiale. Pentru eaci dara den pintece m-ai scos, si n-am muri, si ochiul pre mine nu m-au vazut, Sica cind n-as fi fost ‘m-am facut? Pentru céci dara den pintece in mormint nu m-am mintuit? Au nu e pufind vreamea viefii meale? Lasd-ma si odihnese pufin, Mainte de ce a mearge de unde nu ma voiu intoarce, La pamint intunecos si neguros, la pimint de intunearee veacinic, unde nu iaste lumina, nice a vedea viaja peminteanilor™ CAPXI Gi rispunzind Sofar Mineul, zise: W Cela ce graiaste ceale multe si ras- Jpunsul va auzi, Au si cela ce gré- Haste bine gindeaste c& dirept iaste? Bf Blagoslovit cel nascut den muiare cu pufind viaja. Nu te face mult intru cuvinte, pentru cé nu iaste cel ce sa va prigoni cu tine. Pentru c& nu zice ea: ‘Curat sint cu faptele si fara de prihand inaintea Luil’ Ce cum oare Domnul va grai cétré tine si va deschide buzele Luicutine? Dupé aceaea va povesti {ie putearea infelepciunii, pentru cé indoit va fi celor ce-s ca tine; si atuncea vei conoaste ca vreadnice fie s-au_nemerit de la Domnul de ceale ce ai gresit, Au urma Domnului vei alla, au la manginile carea au ficut Atotfitoril ai ajunsu? —Inaltu e ceriul si ce vei face? $i,mai adinee decit ceale den iad,ce sti? Sau mat w 18 19 20 21 22lungi decit masura pamintului sau largimea 10 marii? Side le va surpa toate, cine va grai 11 Lui: Ce-ai facut?” Pentru cd El stie lucru- rile celor fara de leage si, vizind ceale fara de 12 ale, nu le va treace cu vedearea. Si omul intr-alt chip inoata cu cuvintele, si pamintea- nul ce e ndscut den muiare aseamene e cu un 13 magariu pustnic. Pentru c4, de ai pus tu 14 curata inima ta $i intinzi minile catré El, De iaste ceva fara de leage in minile tale, departe fa pre El de la tine; si strimbatatea intru 15 potreacerea ta sé nu mile. Pentru ci aga va straluci obrazul tau ca nigte apa curata gi te dezbrica de smirdi si nu te vei 16 tcame. Si truda o vei uita, ca un val ce va 17 treace. si nu te vei teame. Si ruga ta - ca Luccafarul. si den namiazazi va raséri fie via~ 18 {a Si nedejduind vei fi, céce iaste tie ncdcajde; si den griji si purtare de grije sa va 19 ivitic pace. Pentrucé vei lineste, si nu va fi cel ce sa-fi dea rézboiu. $i premenindu-se, 20 multi it vor ajuta, $i mintuirea pre ei va parasi. pentru cf nedeajdea lor e pierzare,si ochii necuratilor se vor topi. (Citra priateni voroava, CAP XII i raspunzindu Tov, zise: ,Dupa aceaea voi sintef oameni. Au ci'voi va muri invafitura? Ca si mie inema ca sivoao iaste. Pentru cé direptul om si fara de prihand s-au facut intru 3 batjocura. Pentru cé in vreame norocita au fost gatit s8 cazd supt alfi gi casele Iui si sé 6 prade de cei faré de leage. Iara ins nice unul sd nu sé nedejduiascd, rau find, nevino- vat a fi; cifi urgisescu pre Domnul, cum nu si 7 certare lor va fi? Ce dard intreaba ceale cu 4 picioare, de-t voru spune, si pasarile ceriu- 8 lui, de vor povesti fie. Povesteaste pamin- tului, de-t va spune fie; si-fi vor tileui fie pestii 9 marii, Cine dara n-au conoscut, intru toate aceastea, ca mina Domnului au facut aceas- 10 tea? De nu in mina Lui sufletul tuturor vii- 11 lor siduhulatot omul? Pentru cé ureachea cuvintele imparte, iaré gitlejul mincdri gus- 12 ta In mult vreame - fnvaféturd, iar in 13 mult viafa — sting. Ling El - infelepciu- nea si putearea; la El-sfat si priceapere. 14/15 De s va surpa, cine vazidi? De va inchide 16 asupra oamenilor, cine vadeschide? Deva opri apa, va usca pamintul; iaré de o va slobozi, au pierdut pre el, zrobindu-l. 17 Linga El e taria si virtutea, la El-stiinfa si priceaperea. Aducind sfeatnici robif, si pre judecitorii pamintului i-au ingrozit. 60 — Bia, 1688 lov Asazind imparatii preste scaune, si legd cu 18 briul mijlocile lor. Trimifind preot robif, si 19 pre silnicii pamintului i-au surpat. Schim- 20 bind buzele credinciosilor, si_priceaperea celor mai batrini cunoscu. Turnind ne- 21 cinste preste boiari, si pre cei smerif au vin decat. Descoperind adince den tunearec, si scoase la lumina umbra morfii. Ratécind limbi, si pierzind pre eale; asternind limbi, povafind pre dinsele. Premenind inemile boiarilor pémintului, si au ratécit pre dinsii in caleacarean-au stiut, Sa pipaie intuncaree i nu lumina gi rétdceased ca cel beat. 22, 23 24 25 CAP XIE ata, aceastea vazut-au ochiul mieu si au auzit ureachea mea. Si stiucite 2 si voi stit,si nu mai nepriceput sint decit voi. fInsé nu, ce eu catré 3 Domnul voiu grai si voiu mustra fnaintea Luideva vrea. Iardvoisinte}doh- 4 tori strimbi si vraci de reale tof. Fie dara. 5 voao a asurzi si se va nemeri voao intru infe- lepeiune. $i ascultat mustrarea rostului 6 mieu si judecata buzelor meale luaf amin- te! Au doard inaintea Domnului graif si 7 inaintea Lui réspundet fafigat? Au va vet 8 indoi? Voisi insiva judecétori va facet. Pentru ca binele va urma pre voi; pentru cd, 9 de ve} face toate, va vet adaoge linga Din- sul. Nemicd mai pufin va mustra pre voi. 10 Tara si pre ascuns obraze vef lduda, Care“11 dentru amindoao, nu vultoarea Lui va strun- cina pre voi si frica de la El'va cédea preste voi? Sisa va istovi trufa voastra intocma cu cenusa; trupul e de lut, Asurzif, pentru ca S& gréiese si sé ma odihnesc de minie, Luind pelifile meale cu dinfii, si sufletul miew voi pune fn mina mea. De ma va prinde Silnecul, de vreame ce au si inceput, au doara grai-voiu si voiu mustra inaintea Lui. Si aceasta mi sa va aleage intru mintuire, pentru ci nu fnaintea Lui viclesugul va intra, Asculta} cuvintele meale, pentru cd voiu Povesti voao ascultind. lata, eu aproape sint de judecata mea, stiu eu cd dirept ma voiu ardta. Pentru ca cine iaste cel ce si va 19 Judeca cu mine? Ca acum voiu asurzi si voiu lipsi. $i doao sd-m ispravesti, atuncea de cdtrd fafa Ta nu ma voiu ascunde: Mina de cdtra mine departeaza si frica Ta sé nu ma fngrozeascd. Si apoi vei chema, si eu voiu asculta Tie. Au vei grai, si eu voiu da ras- puns. Cite sint picatele meale si fard- 23, delegile _meale? Invati-ma carele sint. Pentru céci de cétré mine ascunzi siimi pové- 24 jeaste impotrivnicul la Tine? Au ca de 0 25 frunzi ce se cliteaste de vint Te vei sparia sau 12 13 4 15 16 17 18 20 21 22.26 27 28 10 u 12 13 4 15 16 WW 18 19 20 2 22 lov ca unii buruiane ce s& porneaste de vint stai impotriva mea?» Cici ai scris preste mine reale si ai pus mie ale tinereafelor gresale? Ai pus dara mie piciorul intru oprealiste si mi-ai pazit toate faptele si la radacinile picioa- relor meale ai sosit, Carele ma vechese tocma ca un foale sau ca o haind mincaté de molii CAP XIV jentru ci pamenteanul nascut de 9 muiare cu pufina viata si plin de urgie jiaste, Sau ca 0 floare inflorind au cézut si au fugit ca o umbra si nu va sta, Au nu si acestuia socoteald ai pre acesta ai ffcut ca sa intre cu jude- catd inaintea Ta? Pentru ca cine va ficurat de smirda? Ce nue nimene. Macara sio zi de va fi viaja lui pre pamint, nenumérate-s Tunile lui ling dinsul, la vreame le-ai pus sinu va covirsi. Depérteaze-Te de la dinsul, pentru ca sa sa aaze si sd binevoiasca viata ca si néimitul. Pentru ci iaste copaciului nadeajdea ca, de se va tdia, inca va inflori si tulpina lui nu va lipsi. Pentru ca, de va imbatrini in pamint réddcina lui si in piatra se va savirsi buciumul lui, De mirosirea apel va odrasli si va face sceratura ca si un tinér risad. Tard omul murind, s-au dus. si, cizind pimenteanul, nu mai iaste inca. CA cu vreame sa impufineaza marea, si riul, pus tiindu-se, s-auuscat. Siomuladormind, nu se va mai scula, pind unde ceriul nu se va mai ‘coase; si nu se vor mai destepta den somnul lor. Pentru ca macara de m-ai fi pazit in iad sim-ai fi ascuns pre mine pina Ti s-ar fi poto- lit minia si-m vei rindui vreamea intru care pomenirea mea vei face! Pentru cd, de va muri omul, va trai sdvirgind zilele viefii lui. Ingédui-voiu pind iarés ma voiu face. Apoi vei chema si eu Jie voiu asculta; si faptele miinilor Tale nu le depérta. Si ai numarat deprinderile meale, si nu Te va treace nemica dentru pacatele meale. Si ai pecetluit fara- delegile meale intru punga si ai insemnat verice, fara de voie,am iesit den cale. Sins muntele cizind va cidea si piatra vechi-se-va den locul ei. Pietri au dumicat,apele si au inchegat apele ceale intinse ale lutului pémintului. Si ingéduinfa omului ai pierdut. fmpingind pre dinsul la savirsit, si si duse; pus-ai preste el fafa si l-ai trimis. Si ‘mulfi facindu-se fiii lui, nu stie; si de se vor face putini, nu-i ein stire; Far de numai trupul lui au + durut si sufletul ui au plins*. 369 CAP XV i raspunzind Elefaaz Themaniteanul, 1 Mise: Care e infeleptul, réspunsul 2 fi va da duhul priceperii, si au umplut Hourearea pintecelui, Mustrind cu 3 lcuvinte care nu se cuvin si cu cuvinte cu carele nu e niciun folos? Nu si 4 tu ai departat frica si ai savirgit euvinte ca aceastea inaintea Domnului? Vinovat cu 5 cuvintele rostului tau, nici ai ales cuvintele sil- nicilor. Mustre-te gura ta, simu eu; si 6 buzele tale sé marturiseascd asupra ta. Pentru ce? Au dentiiu decit oamenii ai 7 niscut? Au mai nainte de dobitoace te-ai zémislit? Au rinduiala Domnului ai auzit, 8 au sfeatnic pre tine au trebuit Dumneziu sila tine au sosit infelepciunea? Pentru cd ce’ 9 stii, care nu o stim? Sau ce pricepi tu, carea nu si noi? Si inc batrin, si ined vechiu intra noi, mai greu decit taté-tiu cu zilele. Dentru carele ai gresit, pufine ai batut, mare 11 preste sama ai grait. Ce au indraznit inima 12 tasauce auadus ochiitai, Camfniaaispart 13 inaintea Domnului gi ai scos den gurd cuvinte caaceastea? Pentru cd cine, fiind om, va fi fara de prihana sau ca cind va si fie dirept cel nascut den muiare? Deaca asupra sfinjilor nu creade, si ceriul nu e curat inaintea lui, Si iaste urit si necurat omul bind strimbataji tocma cu bautura, $i voiu spune fie, ascultd-ma! Cealea dara ce am vazut voiu povesti fie, Carele infelepjii vor grai si nu au ascuns parinfii lor. Numai lor insusi s-au dat pémintul si n-au venit de alt neam preste ei, Toata viafa celui necu- rat cu grijé e, si/anii numarat sint dat silnecu- ui, i frica lui - intru urechile lui; cind i sa 10 4 15 16 W 18 19 20 21 pare c& atuncea e th pace, va veni lui Nu creazé a si intoarce de la intu- 22, rului Si s-au rinduit spre hrana brehnace- 23 lor. Si vézu intru sine c& rémine intra cédeare. $i ziua acea intunecoasa pre el va stirvi, Si nevoie si necaz. pre el va finea ca ‘un voived statétoriu inainte cazind, Caci au ridicat mina inaintea Domnului, si inaintea lui Dumneziu Atotfiitoriului au statut impotriva; Si alerga inaintea Lui cu sudalma, intru grasi- mea umarului pavefii lui, Caci au acoperit fafa lui cu seul si au facut razor preste coapse. Si lauda lui - sudalma, Sa miie in cetiti pusti si sd intre in case nelacuite. Si ceale ce aceia au gatit, alfii vor céra. Nici nu se va imbogafi, nici nu vor réminea lui averile; nici va pune pre pimint umbra, Nici va seapa de intunearec. Stilparea Iui si 0 vestejascé vintul si si-i cazé ei floarea! Nu creat 24 25 26 21 28 29 30 31370 24 cA va rébda, pentru c& degarte se vor istovi 32 lui, Taiarea Tui mai nainte de ceas se va 33 strica si tulpina lui nu va odrasti. Si sa culeagé ca o agurida, mai nainte de vreame, si 34 cazi ca floares maslinuluj. Pentru cdi mar- turia necuratului - moartea, si foc va arde asupra caselor celor ce priimesc daruri. Si in 2giu va lua durori, i se vor istovi lui desarte, si pintecele lui va suferi viclesug*. 35 CAP XVI 2 i raspunzind Jov, zise: _,Auzit-am ca aceastea multe; minglitori de reale = tofi. Pentru céci? Au rinduiala iaste grajurilor duhului? _ Sau ce va dodei pre tine, cdci vei raspunde? Si eu ca si voi voiu grai, de ar fi supus sufletul 4 vostru in locul cestuia al mieu. Si apoi voiu séri intru voi cu graiuri si voiu cliti asupra 5 voastré capul mieu. Si fie virtute in rostul 6 mieu si pornirea buzelor nu voiu pregeta. CA de voiu grai, nu voiu durea rana; iara de voiu 7 $i tacea, ce mai pufin m voiu rani? Jara acum prea trudit m-au ficut, ndue, putred, 8 Si Te-ai apucat de mine, Intru mérturie m-am facut; i s sculé fntru mine minciuna 9 mea, in fafa mea au dat réspuns. Cu urgie isprivindu-S, ma obori, scirgni asupra mea dinfii, sagefile bintuitoriului Lui pre mine cazura. Cu faglele ochilor au srit, cu ascu- itm-au lovit in genuche si cu tofi odaté foarte aualergat asupramea. Pentru ci ma deade Domnul in minile nedirepfilor si spre cei necurafi ma aruncé. Find in pace, ma rrasipi; luindu-mé de chic, ma zmulse, Pu se-mé ca pre un strajnic. Incunjurard-ma cu fustiuri, lovind in mugchii miei nemilostivin- du-sé, auvarsatlapaminthiareamea. —Obori- risa stirv preste stirv, alergard cétré mine ceice putea. Sac cusuré preste pialea mea, si tiria mea fn pamint s& stinse. Pintecele mieu s-au oparit de plinsoare, si preste gea- nele meale - umbra. Si strimb nemicé nu era in minile meale, si ruga mea-curata. 18 Si, paminte, s& nu acoperi preste singele tru- 19 pului mieu, nici sé fieloc strigérii meale. Si acum, iaté, in ceriuri marturia mea, si stiuto- riul mieu ~ fintru indlfimi. $i scoase ruga mea eatré Domnul, si inaintea Lui picd ochiul mieu. Si fie mustrare omului inaintea Domnului si fiiului omului la aproapele lui! Si inca ani nenumérafi au venit, si pre calea carea nu ma voiu mai intoarce voiu mearge. 10 nn 12 1B u 20 21 22 CAP XVII jeiu, cu dubul purtindu-ma, si ma og de ingropare, si nu nemeresc. Mi rog ostenind, gi ce voiu face? Si mi-au furat mie averile striinii. ‘Cine iaste acesta? Cu mina mea sé s& Tov leage? _Caci inema lor ai ascuns de minte, pentruaceaea nu vei indlfapreei. Cuparte de rautate va povesti, ochii pentru fii s-au topit. Sim-ai pus de poveaste in limbi siris lor ma suifu. Pentru cé s& orbird de urgie ‘ochii miei, ineunjuraiu-ma tare de catra tofi. Minune cuprinse pre cei adevéra} pentru aceastea. Si direptul preste cel fir de leage s& si rédice. Si sé fie credinciosul calea lui sicel curat la mind ca sd iaindriznire. Ins& nu, ce tofi va rizimat; si venif dara, céci sé nu aflu intru voi adevar. Zilele meale trecurd eu alergare si s rupseré inchieturile inemii meale. Noaptea intru zi am pus; lumina, aproape de catré fataintuneareculwi. Cade ‘voiu ingidui, iadul ~ mie casa, si intru negura asternutu-mi-s-au asternutul. Moartea am chemat tata sé-m fie; si maicé mie si sor ~ putrezdciunea. Unde dard inci iaste mie nideajde? Au bundtifile meale voiu vedea? ‘Au cu mine la iad s& vor pogori? Au cu toate odata intru farind ne vom pogori?* CAP XVIII ryi rspunzind Valdat Safhiteul, zise: Hj .Pina cind nu vei inceta? Opreaste, pentru ca si noi si graim! Pentru lcci dard ca niste dobitoce am técut fd inaintea ta? —‘Trebuiaste-f fie urgial Pentru céci? De vei muri tu, nelécuit va fi cel de supt ceriu? Au surpa-se-vor munfii den temeaie? i lumina celor pagini s& va stinge si nu se va istovi lor vapaia. Lumina lui - intunearee, fntru petreacere, si sfeasni- cul preste dinsul sé va stinge. Vineaze cei mai mici averile lui si gresascé svatul lui, Puie-se piciorul lui in laf, in mreajé sa sA incurce. Si sd vie preste dinsul lafuri; fintari-va preste el pre cei insétosaf. Si s& ascunse in pamint funea lui, si cursa lui - pre cériri. Imprejur si piarai pre dinsul durori, si mulf - prejur picioarele lui, ca sé vie fn foamete strimté. Si cddearea lui s-au gatit minunaté. Si s& manince lui ramurile picioarelor. Si va minca ceale infrumse- fate ale lui moartea. Ca sé fie den petrea~ ‘cerea lui vindecare gi s&-l opreascd pre el nevoie cu vind imparateascé. SA lacuiasca {n cortul lui in noaptea lui, rasipi-se-vor ceale binecuvioase ale lui cu jarba pucioasé. De- desupt raddcinele lui sé vor usca si deasupra va cidea secerisul lui Pomenirea lui s& piard dupre pémint si va fi numele lui preste faja cea mai den afara. Impingi pre el den lumina la intunearee, si den lume l-au mutat pre el. Nu va fi cunoscut intru noro- dul lui, nici mintuité intra cel de supt ceriu ‘casa lui, ce intru ale lui vor trai alti. reste u 2 13 4 15 21low dinsul au suspinat, cei de apoi, iar pre cei 22 dentfiu cuprinse-i minune. Aceastea-s casele nedireptilor si acesta e locul celora ce nu gtiu pre Domnul. CAP XIx gy i réspunzind Iov, zise: Pin cind trudit vet face sufletul mieu si ma vet surpa cu cuvinte? Cunoastef numai ca Domnul m-au facut aga. Tréif Gill asupra mea, nerusinindu-va de mine 4 mé asuprifi, Si dara, cu adevarat eu ma insélaiu si lingi mine mine ingélaciunea, a grai cuvintele meale carele nu s& cuveniia, graiurile meale s& ingal si nu asupra vre~ 8 mii, Las dard cd asupra mea vé mérif si 6 mustrat asupri-mi ocdri; Cunoasteti dara ‘ca Domnul iaste Cel ce au turburat, si taria 7 Lui preste mine inalfa. » Tata, riz, océri mu voiu grai. Striga-voiu, si necaire judecata nu e. Imprejur sint ziditu si nu voiu treace; preste fafa mea ntunearec au pus. Siméri- rea de la mine au dezbracat siluo cununa den 10 capul mieu. Rumpse-ma imprejur si ma 11 dus. $i taie ca un copaciu nedeajdea mea. Si greu cu urgie mie au facut si mA socoti pre 12 mine ca pre un vrijmas. $i totodata au venit bintuialele Lui preste mine, intru caile 18 meale m-au incunjurat cei sazitori. Dela mine frajii miei s-au departat, eunoscut-au 44 pre cei striini decit pre mine. Si priatenii miei nemilostivi s-au facut; nu s-au lipit lingd 15 mine cei mai aproape de mine, Si ceia ce stiia numele mieu m-au uitat. Vecinii casii si slujnicile meale, de alt neam eram inaintea 16 lor. Sluga mea am strigat, si n-au ascultat, 17 sirostul mieu sé ruga. Si rugam pre muia- rea mea si chemam lingusind pre fii fitorilor 18 meale, Tard ei fn veae m-au pardsit. Cind ma 19 voiu scula, asupra mea gréiescu. — Uritu-m-au ceia ce ma stiia; pre carii dara indragisem ma 20 asuprira. In pialea mea au putrezit cdrnu- rile meale, si oasele meale in dinfi sa fin. 21 Miluifi-ma, miluifi-ma, 0, priatenilor, pentru ca mina Domnului iaste cea ce s-au atins de 22 mine! Si pentru cice ma gonifi, ca si Dor nul, si de trupul miew nu va sdturafi? 23 Pentru ca cine va da sa sa scrie graiurile 24 meale sisé si puie eale in carteinveac? Cu condeiu de fier si de plumbu sau in pietri ar 25 spa? Pentru ca stiu ca veacinicu iaste Cela ce va a ma slobozi pre pamint. S4 va scula 26 pialea mea ce sufere aceastea. Pentru cide Ia Domnul aceastea mi s-au savirsit, carele eu 27 mie mi le stiu, Carele ochiul miew le-au ‘vazut, si nu altul. $i toate mie mi's-au savirsit 28 in sin, Tard de’ ve} grai: ‘Ce vom grai inaintea lui, si rédécina cuvintului vor a~ 371 fla intru el?, ‘Teamefi-va dara si voi de 29 asupreald, pentru cd minie preste cei fara de leage va veni si atuncea vor conoaste unde le iaste lor avearea". CAP Xx sai raspunzind Sofar Mineul, zise: 1 »Nu asa gindiiam sa raspunzi tu aceastea impotriva, si nu priceapeti mai multu:decit si eu. Invajatura 3 rusinii meale voiu auzi si duh dentru priceapere réspunde mie. Nu aceastea ai 4 conoscut de la aceasta, de cind s-au pus om preste pimint? Si veselia celor necurati~ 5 cédeare minunata, si veselia celor fara de leage~cadeare si pierzare, Desdvorsuiin 6 ceriu ale lui daruri si jirtva lui de nori s va atinge. Pentru cd, cind isd pare cédeacum 7 inste intemeiat, atuncea desivirsit piare. $i ceia ce lau stiut pre el vor grai: ‘Unde ias- te?” Ca un vis ce va zbura nu se va afla gi zburécaunnaluedenoapte. Ochiulautre- 9 cut cu vedearea, si nu va mai adaoge, si nu-l va mai socoti pre el locul lui. Pre fii lui sa-i 10 piarza cet mai de jos si minile lui afife dorori. Oasele lor s-au implut de tinereafele lui, giew 11 dinsul-preste rind va dormi. De s& va 12 indulei fn rostul lui réutatea, ascunde-va pre ea supt limba lui, $i nu se va indura de 13 dinsa, si nu va pardsi pre ea, si va aduna pre ea in mijlocul gitlejului lui. Si mu va putea 14 si-g ajute lui; hiarea aspidei - in pintecele lui. Avufie strimbi adunindu-se, s& va obo- 15 ri den casa lui; trage-I-va pre el inger, Si 16 minia balaurilor si-1 suga, si ucigé pre el limba sarpelui. Sa nu vazi mulgere de 17 dobitoace, nici pasunea mierii si a untului. In zadar si in desart au ostenit pre avufie 18 dentru care nu va gusta, cao paporé nemeste~ cata, neinghititi. Pentru cA ale multora 19 putearnici case au sfarimat, si petreacerea au Jafuit, si n-au intaritu-o. Nu iaste lui min- 20 ‘uirea la avutii, in pohta lui nu se va mintui. ‘Nuiaste sare bucatelor lui, pentru aceaea nu 21 vor inflori lui bunatafile. Si cind i sé pare 22 ca acum e plin, se va neciji si toatd nevoia preste dinsul va veni. De iaste cumva si-s 23 umple pintecele lui, trimite-va preste el minia urgiei, si vie preste el durori. Si sa nu 24 scape den mina ferului, sé-1 réneasea pre el arc de arama. Si sd si petreacd pren gura 25 lui sageata si steale intru petreacerile lui si umble. Preste el—frici; $i tot intunearecul 26 In el sa ingdduiasca. Minca-l-va pre dinsul foe nears si si-i chinuiasca lui nemearnicul casa. isa descopere ceriul nelegiuirile hai si pdmintul 27 SAsAscoale presteel. Si tragitcasaluipierza~ 28 rea la savirgit, ziua urgiei s4 vie preste el.372 29 Aceasta e partea omului necuratde la Domnul i agonisita averilor lui de la Socotitoriu*. CAP XXI y2 i raspunzind lov, zise: _Ascultat, ascultafi-m cuvintele, pentru ca sé mu fie mie de la voi aceasta mingiiare. Rédicafi-mé, si eu voiu grai, si apoi nu vet batjocuri pre mine. 4 Pentru cice? Au a omului e mustrarea mea? 5 Aupentruce numa voiuminia? Cautind la mine, vé mirafi, mina puind preste falca. 6 Pentru cé, de-m voiu si aduce aminte, ma tur- 7 bur si au durori pelifele meale. Pentru caci necurafii traiesc, si s-au vechit, si cu avufie? 8 Séminfa lor - dupa suflet, si feciorii lor ~ 9 inaintea ochilor. Casele lor sporese, si frica necairi si biciu de la Domnul nu iaste preste 10 dinsii. Vaca lor n-au nascut crud, si sepa lor ceaea ce avea in pintece si n-au gresit. 11 Si ramin ca niste oi veacinice, si copiti lor pre 12 aproape joacd, Lund canon si copuz, si s& 13 veselese cu glas de cintare. Si savirgira intru bunatati viafa lor, si in odihna iadului au 14 dormit. Si zice Domnului: Departeaza-Te 15 dela mine! Caile Tale ale sti nuvoiu! Cee destul ca 88 slujim Lui? $i ce folos céci vom 16 timpina Lui?” Pentru cé in minile lor era 17 bune si faptele necuratilor nu le veades) Nu fnsd, ce si luminatoriul necredinciosilor se va stinge si va veni preste ei de tot surparea $i 18 chinuri pre ei vor jineadelaurgie. Sivor fi a niste paie naintea vintului sau ca niste prah 19 pre carele au luat volbura. Sa lipsasca pre fii averile lui? Va rasplati cétra el si va 20 cunoaste? Vaz ochii li junghearea lui, si de 21 la Domnul sa nu se mintuiascé! Caci voia luie in casa lui impreund cu el? Sinumerele luni- 22 lor lui s-au impérfit. Care nu e Domnul Cela ce invata priceaperi si stiinfa? $i El pre 23 cei invatafi aleage. Acesta va muri in taria puterii lui, $i tot bine-patimind si bine-petre- 24 cind, Si ficafii lui - plini de seu, si maduha 25 luisevavarsa. Si cela moare de amardciu- 26 nea sufletului, nemineind niciun bine. Si tofi odata pre pémint dorm si putreziciune 27 pre dinsii au acoperit.Deci stiu pre voi ca 28 cu indréznire va aflat asupra-mi, Caci ve} grai: Unde ¢ casa boiarinului? Si unde iaste acoperemintul lacasurilor celor faré de cre- 29 dina? Intrebafi pre cei ce merg pre linga 30 cale siseamnele lor nulevainstreina. Caci Ja ziua peirii sa usureaze cel ficlean, la ziua 31 ungief lui se va aduce. Cine va spune inain- tea featii lui calea lui? Si carea el au facut, cine 32 varaspliti lui? incailea ella groapa s-au adus 33 siprestemormint au bdenuit. Sé induleira lui pietricealele piriului, si dupa dinsul tot omul va 24 — Bit, 1688 lov mearge, si inaintea lui nenumérafi. Sicum 34 ‘mA mingliafi in desert? Jara cum eu s& mi incetez preste voi nimica? CAP XXII ji réspunzind Elefaz Themaniteanul, 1 zise: Care e, nuDomnuliaste Cel 2 Pentru cdce grijé e Domnului, de tu 3 ai fost la lueruri fara prihand? Sau folos, céci vei intinde calea ta? Sau bagin- 4 du-te in sama, mustra-te-va si va veni cu tine la judecaté? Care e, nu réutatea ta iaste 5 multa si nenumarate-f sint fie pacatele? Si 6 Alogiiai pre frafi ti in zadar gi imbrécémnin- tea celor goli luai. Nici cu apa pre cei setog. 7 ai adapat, ce flaminzilor ai lipsit piinea. $i 8 ai laudat unora featele gi ai lécuit sdracti pre pamint. Si pre vaduve le-ai trimis desarte 9 si pre surumani ai chinuit. Pentru aceaea 10 incunjuratu-te-au lafuri si te-au sirguit raz boiu minunat, Lumina fie intunearee sa 11 ntimpla; si, adormind, apa te-au acoperit. Au nu Cela ce lécuiaste in ceale nalte pri- 12 veaste gi pre cei ce sd purta cu semefie i-au smerit? $i zises: ‘Ce au conoscut Cel tare? 13, ‘Au asupra negurii judeca? fn nor e ascun- 14 derea Lui si nu se va vedea; si ocolul ceriului mearge’. Au calea veacinicd vei pazi, carea 15 © au cleat oameni {ne|direpfi, Carii s-au 16 luat fara de vreame? Riu curdtoriu iaste temeiurile lor. Ceia ce zie: Domnul ce va 17 face noao? Sau ce va aduce noao Atotfiito- riul?’, Si El au implut casele lor de bund- 18 tafi, si‘Sfatul celor necurafi - de la Mine departe!’ Vazind, direpfii au ris; si cel fara 19 prihand batjocorit-au pre dinsii, De nu au 20 perit starea lor si ramasifa lor 0 va minca foc. Si te f nesflnic, de vei rabda. Si dupé 21 aceaca, roada ta va fi intru bunatafi. Si 22 scoate den gura Lui marturisire si ia graiurile Luiininimata! Tard de te vel intoarce si vei 23 smeri pre tine inaintea Domnului, si departe ai facut de la petreacerea ta pre cel nedirept. Va pune preste lut in piatra si ca piatra piriu- 24 lui Sofir. Fi-va dara fie Cel intrutotfiitoriu 25 ajutoriu de catra vrajmasi si curat te va da, ca argintul cel cu foc lamurit. Dupa aceaea te 26 vei indrazni inaintea Domnului, cautind la ceriu lin. $i rugindu-te tu cétra Bl, va 27 asculta pre tine; si va da fie ca sé-fi dai rugile. $i va agdza jie petreacerea direpti- 28 fii, i pre cdile tale fi-va Iumind. Céci ai 29 smerit pre tine, si va grai: Semefitu-s-au’; gi re cel gubav, cu ochii va mintui, Izbavi-va pre cel nevinovat si te mintuiaste, cu curate minile tale"Tov CAP XXIII pai raspunzind Iov, zise: Si dara stiu ca den mina mea mustrarea mea inste si mina Lui grea si fécu preste jsuspinul mieu. Cine oare ar sti cé as afla pre Dinsul si ag veni la sdvir- 4 sit? Zicere-as si mie — judecata, si guramea 5 voiu implea de mustrari. $i as conoaste lucrurile carele im va grdi, si de as simfi pre 6 cine-m va spune. Si de va veni asupra-mi cu multa virtute, si apoi cu infricosarea nu-m 7 vaispravi. Pentru cé adevarul si mustrarea de la El iaste, si sa scoafé la savirsit judecata 8 mea, Pentru ca Ia ceale dentfiu voiu mearge si incd nu voiu mai fi; dara ceale de 9 apoi, ce stiu? In stinga facind El, si nu m-am finut. Ma va cuprinde cu direapta, si nu voiu vedea. Pentru cd stiu acum calea mea, alesu-m-au ca aurul. Si voiu iesi intru poruncile Lui, pentru cd caile Lui am pazit si nu ma voiu abate den poruncile Lui, Sinu ‘ma voiu petreace, si in sinul mieu am ascuns 13 graiurile Lui. Tard de au si judecat El aga, cine iaste cela ce sta impotriva Lui? Pentru c& ce au vrut El, au si facut. Pentru aceaea spre E] am sirguit. $i dojenindu-ma, am avut grilé de El spre aceasta. De caitrd fafa Lui sa ma preasirguiascd, voiu socoti si ma voiu infricoga de cétré El. $i Domnul au muiat inima mea, si Atotfiitoriul au sirguit, spre mine. Pentru cé n-am stiut cé-m va veni mie intunearec, si fafa mea o au acoperit negura. 10 uw 12 4 15 16 Ww CAP XXIV i pentru cice pre Domnul nu L-au gresit ceasurile, Iara cei necredin- ciosi hotarul au covirsit, turma cu pistoriul jéfuind? Asinul saracului ‘au luat si vaca vaduvei pre carea au Abitura pre cei neputincios den 4 vaduvit. calea cea direapta, si cu totul s-au ascunsu cei 5 blinzi ai pamintului. Si sa istovird ca niste magari in farind, (pentru mine) iesind a lor rinduiala; 4 indulei lor pfinea, la cei mai 6 tineri. ‘Tarina mai nainte de vreame, nefiind a lor, au secerat. Si cei neputinciosi ville necurafilor fra simbrie si nemincafi au 7 luerat. Si pre mulfi goli au adormit fara de haine, si imbracdmintea sufletulut lor au luat. 8 De cétré riurile munfilor sa umezescu, ne- avind ei acoperemint, cu piatra s-au imbracat. 9 Au hrdpit pre cel suruman de la fifa, si pre cel cazutl-ausmerit. Si pre cei goli au adormit cu strimbatate, si pfinea celor flaminzi au luat. 11 In strimturi cu strimbitate au pindit, stcalea 12 direpfilor n-au stiut. Carei den cetate si 373 den casele lor s-au izgonit, si sufletul prunci- lor au suspinat tare, si El pentru céce acestora socoteal n-au facut? Pre pamint fiind ei, si n-au cunoscut; si calea direptafii n-au fost Stiind, nice cararile lor auimblat. Si conos- ind lucrurile lor, au dat pre dinsii la intunea- rec; si noaptea va fi ca un fur. Si ochiul preacurvariului au pazit intunearecul, zicind: ‘Nu ma va lua aminte mai nainte ochiul’; si ascundere feafii au pus. Sapat-au intru- ntunearee case; ziua au pecetluit pre sine, n-auconoseut lumina. Cace totodatd dimi- neata - lor umbr de moarte, céce va cunoaste turburarile umbrei morfii, Mai usor iaste preste fafa apei; bleasteme-se partea lor pre pamint, si sd iveasca oasele lor pre pamint uscate, $i bréjigorul saracului au jefuit. ‘Dupa aceaea si pomenilor pacatul, Sicao cea de roao nevazuta s-au facut. Si sé sa dea lui ceale ce au facut, si sé sa zdrobeasca tot cel nedirept,intocma cu lemnul nevindecat. Si cei stearpe bine nu j-au facut, si muiarea n-au miluit, Si cu minie au surpat pre cei nepu- tincios. Sculindu-se dara, nu va creade asupra viefii lui, Bolndvind, nu nedej- duiascd s& sé insinatosaze, ce va cédea cu boala, Pentru cd pre mulfi au chinuit. Inal- area lui s& vesteji ca o verdeata la caldura sau ca un spic den paiu insus fiind cdzut, Tara de nu, cine iaste cela ce zice c minejuni eu zic si-va pune intru nemica cuvintele meale?* CAP XXxv i raspunzind Valda Safhitul, zise: .»Ce e dara? Cuvint inainte au frieé de @ la El, Cela ce face toata lumea cu cel Minalt? Pentru ci au nestine va jsocoti ca va fi delungare la tilhari? Si pre carii nu vor veni poruncile de la EI? Pentru cd cum va fi dirept paminteanul inain- tea Domnului? Sau cine ar curati pre sine, cela ce enascutden muiare? De va porunci lunei, nu va lumina; si stealele nu-s curate fnaintea Lui. $i lasé, omul iaste putrezi ciune si fiful omului, viarme!* CAP XXvVI i raspunzind Iov, zise: Cui te ala- ‘uri, au cui vei sd ajuf care e? Aunula Yi care iaste multé virtute si la carcle H] brajul cel tare iaste? Cu cine te-ai sfatuit impreund? Nu cu cela la carele toati infelepciunea? Cui vei urma? Nu celuia ce-ie putearea mai mare? Cui ai spus cuvin- te? Si suflarea ceaea ce iase den tine, a cui ias- te? Au doard uriag sé vor apleca dedesuptul apei si vecinilor ei? Gol e iadul inaintea 19 20 21 22 23, 24 25 12374 7 Lui, si nu iaste invaliturd pierzarii Lui, In- tinzind criveful preste nemied, spinzurind 8 pimintul preste nimicd; Legind apa intru norii Lui, si n-au rfurat norul dedesuptul 9 Lui, Cela ce fine obrazul seaunului, intin- 10 zind preste el norul Lui. Porunca au golitu-o preste fafa apei pind la savirsirea luminii cu fintunearecul. $i stilpii ceriului se-au intins sis minunard de certarea Lui. Cu virtutea au potolit marea, si cu stiinja au asternut chi- tosul. Si incuitorile ceriului temu-se de El, si eu poruncd au omorit pre garpele cel viclean. Iatd,aceastea-s pairfile céii Lui si pre umezala cuvintului vom auzi intru El. Si ‘aria trasnetului Lui, cine stie cind o va face? wd 12 13 “4 CAP XXVII i ime& addogind, Tov zise cu cuvint- inainte: ,Viu Dumneziu, Carele ‘aga m-au judecat si Cel intrutotfiito- riu, Ce mi-au amarit sufletul mieu, Asa inca suflarea mea find inlduntru si Duhul dumnezaiese, Cel ce s4 aflé mie in 4nas, Ca s& nu grdiasca buzele meale fara~ deleage, nici sufletul mieu va cerceta nedirep- 5 taji! Nu-m fie mie a raspunde pre voi direpti, pind cind voiu muri, pentru cé nu-m 6 voiu schimba nerautatea mea. Si la direp- tate luind aminte,insa nu ma imping inainte, pentru cA nu stiu intru mine far de cale a 7 face. Ins nu, ce fie vrajmasii miei ca sur- area celor necredinciosi si cei ce sa ridica 8 asupra mea,ca perirea celor fara de leage. Si carea iaste nddeajdea celui necurat, caci lico- measte nédejduind pre Domnul, oare mintui- 9 se-va? Au ruga lui va asculta Dumnezéu? Sau venind lui nevoie, Au are vreo indraz- nire inaintea Lui? Sau ca cind ar chema El, va asculta lui? Ce dara voiu povesti voao ce iaste in mina Domnului; ceale ce sint la Atot~ fitoriul nu voiu minfi. Tata, tofi stifi ed desarte intru degarte pune}. Aceasta e par- tea omului necredincios de la Domnul; si ago- nisita silnicilor va veni de la Atotfiitoriul presteei, lard de se vor face mul fililor, la jungheare vor fi, Iara de se vor si fmbarbata, vor ceare. Tar ceia ce traiesc lui cu moarte vor muri; si véduvele lor nimenea nu le vor milui. De va aduna ca pamfntul argintul i toema cu lutul va giti aurul, Aceastea toate direptii le vor cruja si banii lui cei adevarafi vor tinea. Si sd istovi casa lui ca niste molii si ca niste paianjin ceale ce au pazit. Bogatul adormi-va si nu va mai adaoge; ochii lui au degchis, si nu iaste. Timpi- nara pre el ca apa durorile, si cu noapte J-au luat pre el negura. $i-1 va lua'pre el arsura si se va duce, si-] va vintura pre el u 2 1B “4 15 16 17 18 19 20 21 lov Siva arunca preste el sinuSe den mina Lui cu fuga va fugi. Plesni-vor preste el mfinile lor si va suiera pre el den locul lui, CAP XXVIIT yj entru cA iaste argintului loc de unde si face si locul aurului de unde sa strecoaré. Pentru cA fierul den amint sa face si arama ca piatra si ciopleaste. Rinduiala au pus intu- nearecului gi tot sdvirsitul el fl socoteaste cu amaruntul. Piatra, intunearee si umbra morfii ~ Rumperea pirfului e den nasip. Tard cei ce uitaré calea cea direapti slabird dentru paminteani. S-au clatit pamintul, dentr- insul va iesi pfine, dedesupt el s-au intors ca focul. Locul samfirului - pietrile lui; silutul = aurului lui, Calea, nu 0 au cunoscut pre ea pasére, si n-au céutat pre ea ochiu de breh- nace. Sin-au cilcat pre el fii mindrilor, n-au trecut preste dinsul leul. —fntru cea colfo- roasa au intins mina lui si stric& dezrddaci- nind munfii. Gropilele apelor, vizuniile si tArmurile rfurilor au rupt si tot cinstit au vazut ochiul mieu. Si adincurile riurilor au aco- perit si ardté a lui puteare la lumina. Si infelepciunea de unde s-au aflat? Si care locul stiintii? N-au vazut. pemintean calea ei, nici s-au aflat intruoameni. _Bezna zise: ‘Nu iaste intru mine!” $i marea zise: ‘Nu iaste impreund cu mine!’ Nu va da incuiare pentru dinsa si nu va sta argint schimbarea ei. Si nu se va finea cu aurul lui Sofir, cu onix cinstit si samfir. Nu sé va potrivicuea aurul si stecla, si schimbarea ei ~ vase de aur. Ceale nalte si gavis nu sa vor pomeni, si trage infelepciunea decit ceale mai den- Tauntru. Nu se va potrivi cu ea piatra topa~ zion a arapimel, cu aur curat nu se va finea fmpreund. Si fnvdfétura de unde sau aflat? Si care iaste locul priceaperei? Uita pre tot omul si de citré pasdirile ceriului sa ascunse. Pierzarea si moartea _zisera: Si am auzit a ei cinste’. Dumnezau bine au fntarit ei calea, si El stie locul ei. Pentru ca Elpretotceldesupt ceriuveade, —Stiind ceale de pe pimint toate carele au facut: a vinturilor cumpand, Ale apei masuri, Cind au facut asa. vazind au numéret, si calea -intru scuturare de glas. Atuncea au vazut pre ea si au tileuit pre ea, gitind au urmat. Si zise omului: Tatd, cinstea dumnezaias- & iaste infelepciunea, a a sa feri de reale iaste stiinfal™ 22 23 8 9 10 rt 2 13 4 15 16 Ww 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28