Mulţimi

Se numește mulțime o grupare de obiecte distincte care au aceeași proprietate.

• Obiectele mulțimii se numesc elemente ale mulțimii
• Mulțimile se notează cu litere mari
• Elementele unei mulțimi se notează cu litere mici
• Elementele unei mulțimi nu au voie să se repete
• Ordinea elementelor într-o mulțime nu contează
• Dacă un element este într-o mulțime vom spune că aparține ( ∈ ) mulțimii, în
caz contrar vom spune că nu aparține( ∉ ) mulțimii
Mulțimea fără elemente se notează ∅ și se numește mulțimea vidă.
Mulțimile cu un număr finit de elemente se numesc mulțimi finite, numărul de
elemente ale unei mulțimi finite se numește cardinalul mulțimii, se notează
cardA .
Mulțimile cu un număr infinit de elemente se numesc mulțimi infinite.
O mulțime B este inclusă în mulțimea a dacă orice element al mulțimii B se află în
mulțimea A, B se numește submulțime a lui A.
Mulțimea submulțimilor unei mulțimi se numește mulțimea părților mulțimii, se
cardA
notează P ( A), P ( A) = 2 , dacă mulțimea este finită.
Două mulțimi se numesc mulțimi egale atunci când au aceleași elemente.
⎧A ⊂ B
A= B⇔⎨
TEOREMĂ: ⎩B ⊂ A

OPERAȚII:
Reuniunea a două mulțimi = mulțimea formată din elementele celor două
mulțimi, elementele comune fiind scrise o singură dată, notație: A !B
Intersecția a două mulțimi=mulțimea formată din elementele comune celor două
mulțimi, notație: A !B
Diferența a două mulțimi=mulțimea formată din elementele primei mulțimi care
nu se găsesc în a doua mulțime, notație: A − B

Diferența simetrică a două mulțimi: AΔB = ( A − B ) !(B − A)

Produsul cartezian a două mulțimi=mulțimea formată din perechi ordonate de
elemente, primul element din prima mulțime, al doilea element din a doua
mulțime, notație: A × B 1
 Rapoar te și proporţii

a
,b ≠ 0
Raportul numerelor a și b este b
Rapoarte remarcabile

masa metalului pretios din aliaj

t=
masa aliajului
• Titlul unui aliaj
ă
masa substantei care se dizolv
c=
• Concentrația unei soluții masa amestecului

distanta de pe harta
s=
• Scara unei hărți distanta reala
ărul
ărulde
decazuri
cazurifavorabile
posibile
num
p=
• Probabilitatea realizării unui eveniment num

p
= p%
• Raportul procentual =procent 100

a c
= , b ≠ 0, d ≠ 0
Proporții=egalitatea a două rapoarte b d
• a și d se numesc extremi
• b și c se numesc mezi
• În orice proporție produsul mezilor este egal cu produsul extremilor (proprietatea
fundamentală a proporției)

⎧ produsul mezilor
⎪⎪extremul necunoscut= extremul cunoscut
⎨
⎪ mezul necunoscut= produsul extremilor
• Pentru a afla un termen dintr-o proporție folosim ⎪⎩ mezul cunoscut

• Pornind de la o proporție putem obține alte proporții, numite proporții derivate, astfel:
Proporții derivate cu aceeași termeni:
-schimbăm mezii între ei
-schimbăm extremii între ei
-inversăm ambele rapoarte
Proporții derivate cu termeni schimbați:
-înmulțim sau împărțim ambii termeni ai unui raport sau ambii numărători sau ambii numitori
cu același număr nenul
-adunăm sau scădem numitorii din numărători sau numărătorii din numitori

2
Șir de rapoarte egale=șir de rapoarte care au aceeași valoare
Proprietăți ale șirului de rapoarte egale

a c e a + c + e ma + nb + pe a 2 + c 2 + e2
= = = = =
b d f b + d + f mb + nd + pf b2 + d 2 + f 2

Mărimi direct proporționale=dacă una dintre ele crește (scade) de un număr de ori,
celelalte cresc (scad) de același număr de ori.

a b c
{a, b, c}d . p.{x, y, z}⇔ = =
• x y z

Mărimi invers proporționale=dacă una dintre ele crește (scade) de un număr de ori,
celelalte scad (cresc) de același număr de ori.

• {a, b, c}i. p.{x, y, z}⇔ ax = by = cz

Regula de trei simplă

⎧a b
a......c ⎫ ⎪ = , pr.directa
⎬ ⎨c x
⇒
b......x ⎭ ⎪
• ⎩ac = bx, pr.inversa

Procente
p
p %din a ⇒ ⋅a
• Aflarea unui procent dintr-un număr 100
• Aflarea unui număr când cunoaștem un procent din el
p 100a
p %din x = a ⇒ ⋅x=a⇒ x=
100 p

• Aflarea unui număr care s-a mărit cu un procent p %din a (din el) =vom calcula
(100 + p )%din a

• Aflarea unui număr care s-a micșorat cu un procent p %din a (din el) =vom calcula
(100 − p )%din a
• Aflarea raportului procentual a două numere:cât la sută din a este b
x 100b
a=b⇒ x=
100 a

3
 Mulţimea numerelor înt regi

!= {..., −3, −2, −1,0,1, 2,3,...}

!∗ = − {0}
!

Opusul numărului întreg x este numărul întreg –x

Modulul(valoarea absolută) unui număr întreg x este distanța de pe axa numerelor, de la origine
până la numărul respectiv.

PROPRIETĂȚI:


OPERAȚII:
Adunarea: Suma a două numere întregi este un număr întreg obținut astfel:
• are semnul numărului cu valoarea absolută mai mare
• dacă termenii sumei au același semn atunci se adună modulele
• dacă termenii sumei au modulele diferite atunci din modulul mai mare se scade modulul
mai mic

Scăderea: a − b = a + (−b) Înmulțirea și împărțirea:

2n
(−a ) = a 2 n
2 n +1

Puteri:
(−a ) = −a 2 n +1 , n ∈ !
Proprietățile operațiilor cu numere întregi sunt analoage celor de la numere naturale
Divizor/multiplu-analog numerelor naturale

4
Punct ul, dreapta, planul

5
6
 Unghiuri

Unghi=figura geometrică formată din două semidrepte care au aceeași origine.

A
O B
∧ ∧
Notație: !AOB sau AOB sau O
!sau O

Elemente:
Vârful-punctul O
Laturile-semidreptele (OA, (OB
Interiorul-porțiunea din plan cuprinsă între laturile ungiului
Măsurarea:
Unitatea de măsură este gradul, cu submultiplii: minutul și secunda

1!= 60';1' = 60''

ăsura între 0 si 180 drept=90
⎧
⎪
⎪
⎪nul =0!, au laturile semidrepte identice
⎪
⎪
⎨ alungit =180!,au laturile semidrepte opuse
⎪
⎪ ⎧ascutit<90!
⎪ ⎪!
propriu=m !
⎨
!
⎪
⎪⎩ ⎪ obtuz>90!
Clasificare ⎩

Unghiuri congruente=unghiuri cu aceeași măsură, notăm ≡

Unghiuri adiacente
• Au același vârf
• Au o latură comună
• Laturile necomune sunt de o parte și de alta a laturii comune

Bisectoarea unui unghi=semidreapta cu originea în vârful unghiului, care împarte unghiul în

două unghiuri congruente
Teoremă
Un punct aparține bisectoarei unui unghi dacă și numai dacă este egal depărtat de laturile
unghiului.
!
Unghiuri suplementare=suma lor este 180
!
Unghiuri suplementare=suma lor este 90
Unghiuri opuse la vârf
• Au același vârf
7
 • Laturile lor sunt semidrepte opuse
Teoremă
Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente
Unghiuri în jurul unui punct
• Formate de semidrepte care au originea comună
• Oricare două unghiuri consecutive sun adiacente
!
Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este 360 .

8
 Triunghiuri

not
AB ∪ AC ∪ BC = ΔABC
Se numește triunghi ABC mulțimea [ ] [ ] [ ]
Perimetrul unui triunghi=suma lungimilor laturilor sale
Clasificare

⎧ isoscel ⎧ascutitunghic
⎪ ⎪
⎨echilateral ⎨ dreptunghic
⎪ oarecare ⎪ obtuzunghic
După laturi ⎩ După unghiuri ⎩

Două triunghiuri se numesc triunghiuri congruente dacă au laturile și unghiurile respectiv

congruente
Cazurile de congruență ale triunghiurilor oarecare
• L.U.L.Două triunghiuri oarecare sunt congruente dacă au două laturi și unghiul cuprins
între ele respectiv congruente
• U.L.U.Două triunghiuri oarecare sunt congruente dacă au o latură și unghiurile alăturate
ei respectiv congruente
• L.L.L.Două triunghiuri oarecare sunt congruente dacă au toate laturile respectiv
congruente
• L.U.U.Două triunghiuri oarecare sunt congruente dacă au o latură , un unghi alăturat și
unghiul opus ei respectiv congruente
• L.L.U.Două triunghiuri oarecare sunt congruente dacă au două laturi și unghiul opus laturii
mai mari respectiv congruente
Linii importante în triunghi
Mediatoare =mediatoarea uneia dintre laturile triunghiului=perpendiculara în mijlocul unei laturi
• Punctul de intersecție al mediatoarelor unui triunghi=centrul cercului circumscris
triunghiului
• Centrul cercului circumscris triunghiului dreptunghic este mijlocul ipotenuzei
Bisectoare interioară=bisectoarea unuia dintre unghiurile triunghiului=semidreapta cu originea
în vârful unghiului care împarte unghiul în două unghiuri congruente
• Punctul de intersecție al bisectoarelor unui triunghi este centrul cercului înscris în
triunghi
Înălțime=segmentul determinat de un vârf al triunghiului și de piciorul perpendicularei duse din
acest vârf pe latura opusă
• Punctul de intersecție al înălțimilor este ortocentrul triunghiului
• Ortocentrul triunghiului dreptunghic este vârful unghiului drept
Mediană=segmentul determinat de un vârf al triunghiului și de mijlocul laturii opuse
• Punctul de intersecție al medianelor unui triunghi este centrul de greutate al triunghiului
• Centrul de greutate al unui triunghi se află la o treime de bază și două treimi de vârf
• Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri care au aceeași arie(echivalente)

9
Linia mijlocie=segmentul determinat de mijloacele a două laturi ale triunghiului
• Linia mijlocie a unui triunghi este paralelă cu latura a treia și are lungimea egală cu
jumătate din lungimea acesteia
• Dacă o dreaptă conține mijlocul laturii unui triunghi și este paralelă cu altă latură atunci ea
trece prin mijlocul celei de a treia laturi
Proprietăți ale triunghiului
Oarecare
• Măsura unui unghi exterior unui triunghi este egală cu suma măsurilor unghiurilor
interioare neadiacente lui
!
• Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180
• Într-un triunghi unghiului mai mare i se opune latura mai mare și reciproc
• Într-un triunghi suma lungimilor a două laturi este mai mare decât lungimea celei de-a treia
laturi
Isoscel=are două laturi congruente, cea de-a treia se numește bază
• Un triunghi este isoscel dacă și numai dacă unghiurile alăturate bazei sunt congruente
• Un triunghi este isoscel dacă și numai dacă mediana corespunzătoare bazei coincide cu una
dintre celelalte linii importante ale triunghiului(mediatoarea bazei, înălțimea
corespunzătoare bazei, bisectoarea dusă din vârful opus bazei)
Echilateral=are toate laturile congruente
• Un triunghi este echilateral dacă și numai dacă are toate unghiurile congruente
• Un triunghi este echilateral dacă și numai dacă oricare două dintre liniile importante
corespunzătoare fiecărei laturi coincid
Dreptunghic=un triunghi cu un unghi drept
• Cazurile de congruență ale triunghiurilor dreptunghice
C.C:Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au catetele respectiv congruente
C.Ual: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au câte o catetă și unghiul alăturat ei
respectiv congruente
C.Uop: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au câte o catetă și unghiul opus ei
respectiv congruente
I.U: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au ipotenuzele și câte un unghi ascuțit
respectiv congruente
I.C :Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au ipotenuzele și câte o catetă respectiv
congruente

• Într-un triunghi dreptunghic mediana corespunzătoare ipotenuzei are lungimea egală cu

jumătate din lungimea ipotenuzei(reciproca este adevărată:dacă într-un triunghi o mediană
este jumătate din latura corespunzătoare atunci triungiul este dreptunghic)
!
• Dacă un triunghi dreptunghic are un unghi de 30 atunci cateta opusă este jumătate din
ipotenuză(reciproca este adevărată)

10
 Paralelism

Două drepte situate în același plan se numesc drepte paralele dacă nu au niciun punct comun

1
2 3

44
5 5 6 6
8 7
7
8

!3 si 5!
Unghiuri alterne interne: !4 si 6!
!1 si 8!
Unghiuri alterne externe: !2 si 7!
!1 si 6!!4 si 8!
Unghiuri corespondente: !2 si 5!!3 si 7!
!2 si 8!
Unghiuri externe de aceeași parte a secantei: !1 si 7!
!4 si 5!
Unghiuri interne de aceeași parte a secantei: !3 si 6!
Teorema de existență a dreptelor paralele:
Dacă două drepte formează cu o secantă o pereche de unghiuri alterne interne congruente
atunci dreptele sunt paralele.
Axioma lui Euclid
În plan printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la acea dreaptă.
Reciproca teoremei de existență a dreptelor paralele
Două drepte paralele formează cu o secantă:
• Unghiuri alterne interne congruente
• Unghiuri alterne externe congruente
• Unghiuri corespondente congruente
• Unghiuri interne de aceeasi parte a secantei suplementare
• Unghiuri externe de aceeași parte a secantei suplementare
Consecințe:
• Două drepte perpendiculare pe o a treia dreaptă sunt paralele între ele
• Două unghiuri cu laturile paralele sunt congruente dacă ambele sunt ascuțite /
obtuze și sunt suplementare dacă unui este ascuțit și unul este obtuz
11
Cercul

12
13
Unităţi de măsură

14
15
 Divizibilitatea

Numărul natural a divide numărul natural b dacă există numărul natural c astfel încât b=ac.
• a/b se citește „a divide b”

• b!
a se citește „b se divide cu a”
• a și c se numesc divizori ai lui b
• b se numește multiplu pentru a
• a/a, oricare ar fi a număr natural nenul
• 1/a, oricare ar fi a număr natural
• a/0, oricare ar fi a număr natural nenul
• Dacă un număr natural a divide un factor al unui produs atunci a divide produsul
• Dacă un număr natural a divide fiecare termen al unei sume atunci a divide suma
Criterii de divizibilitate:
• Cu 2:Un număr natural se divide cu 2 dacă și numai dacă ultima cifră a numărului
este cifră pară.
• Cu 3:Un număr natural se divide cu 3 dacă și numai dacă suma cifrelor numărului se
divide cu 3.
• Cu 4:Un număr natural se divide cu 4 dacă și numai dacă numărul format din
ultimele două cifre ale numărului se divide cu 4.
• Cu 5:Un număr natural se divide cu 5 dacă și numai dacă ultima cifră este 0 sau 5.
• Cu 9:Un număr natural se divide cu 9 dacă și numai dacă suma cifrelor numărului se
divide cu 9.
• Cu 10:Un număr natural se divide cu 10 dacă și numai dacă ultima cifră a numărului
este 0.
• Cu 25:Un număr natural se divide cu 25 dacă și numai dacă ultimele două cifre ale
numărului sunt : 00, 25, 50, 75.
Cel mai mare divizor comun a două sau mai multe numere naturale se notează cmmdc sau
(a,b) sau (a,b,c) și se calculează astfel:produsul factorilor primi din descompunerea
numerelor
• Comuni
• Luați o singură dată
• La puterea cea mai mică
Cel mai mic multiplu comun (nenul) a două sau mai multe numere naturale se notează
cmmmc sau [a,b] sau [a,b,c] și se calculează astfel:rodusul factorilor primi din
descompunerea numerelor
• Comuni și necomuni
• Luați o singură dată
• La puterea cea mai mare
(a,b)[a,b]=ab
16
 Numere raţionale

Fracție ordinară=o pereche ordonată de numere întregi a și b, cu b diferit de 0, scrisă sub

a
forma b
a=numărător, b=numitor

⎧ subunitare: a<b
a ⎪
sunt ⎨ echiunitare: a=b
b ⎪supraunitare: a>b
Fracțiile: ⎩

a c
= ⇔ ad = bc, b ≠ 0, c ≠ 0
Fracții echivalente: b d
n) (n
a a⋅n a a:n
= ,n ≠ 0 = ,n ≠ 0
Amplificarea fracțiilor: b b⋅n Simplificarea fracțiilor: b b:n

Fracție ireductibilă=nu se mai poate simplifica, (a, b ) = 1

Scoaterea întregilor dintr-o fracție:
• se împarte numărătorul la numitor
• câtul este numărul întregilor
• restul este numărătorul noii fracții
• numitorul rămâne același
Introducerea întregilor într-o fracție:
• se înmulțește numărul întregilor cu numitorul și se adună cu numărătorul
• numitorul rămâne același
Adunarea și scăderea
• Dacă au același numitor adunăm (scădem numărătorii) și copiem numitorul
• Dacă numitorii sunt diferiți aducem fracțiile la același numitor
Înmulțirea-se înmulțesc numărătorii între ei și numitorii între ei

a c a d
: = ⋅
Împărțirea: b d b c (se înmulțește cu inversul împărțitorului)
n
⎛a⎞ an
⎜ ⎟ =
Puteri: ⎝ b ⎠ bn

Fracții zecimale.Dacă numărătorul unei fracții ordinare îl împărțim la numitor vom obține o
fracție zecimală.
ăr finit de zecimale
⎧finite=are un num
⎪
⎪ ⎧
⎨ ⎪periodice simple
⎪ infinite ⎨
⎪ ⎪ periodice mixte
Fracțiile zecimale: ⎩ ⎩

⎧a ⎫
!= ⎨ / a !
∈ , b ∈ ∗!
Mulțimea numerelor raționale: ⎩b
⎬
⎭ 17