UTILIZAREA METODELOR CENTRATE PE ELEV, TEHNICILOR DE ÎNVĂȚARE PRIN

COOPERARE

Învăţareacentratăpeelevreprezintă o abordare care presupune un stil de

învăţareactivşiintegrareaprogramelor de învăţareînfuncţie de ritmulpropriu de învăţare al
elevului. Elevultrebuiesăfie implicatşiresponsabilpentruprogreselepe care le face
înceeacepriveşteproprialuieducaţie.

AVANTAJELE ÎNVĂŢĂRII CENTRATE PE ELEV:

- Creştereamotivaţieielevilor, deoareceaceştiasuntconştienţică pot influenţaprocesul de

învăţare;
- Eficacitatemai mare a învăţăriişi a aplicăriicelorînvăţate,
deoareceacesteabordarifolosescînvăţareaactivă;
- Învăţareacapătăsens, deoarece a stăpânimateriaînseamnă a o înţelege;
- Posibilitatemai mare de includere - poate fi adaptatăînfuncţie de potenţialulfiecaruielev,
de capacităţilediferite de învăţare, de contextele de învăţarespecifice.

Rolulmetodelorcentratepeelev:

Metodele de învăţarecentratăpeelevfaclecţiileinteresante, ajutăeleviisărealizezejudecăţi

de substanţăşifundamente, sprijinăeleviiînînţelegereaconţinuturilorpe care sa fie capabilisa le
apliceînviaţareală.

Printremetodele care activeazăpredarea-învăţareasuntşiceleprin care

eleviilucreazăproductivunii cu alţii, îşidezvoltăabilităţi de colaborareşiajutorreciproc. Ele pot
avea un impact extraordinarasupraelevilordatoritădenumirilor, caracterului ludic şioferă
alternative de învăţare cu ,,priză” la copii.

Învedereadezvoltăriigândiriicritice la elevi, trebuiesăutilizăm, cu

precădereunelestrategiiactiv-participative, creative. Acestea nu trebuierupte de
celetradiţionale, elemarcândunnivel superior înspiralamodernizăriistrategiilordidactice.

Metodece pot fi folosite:

METODE CU VALENŢE CREATOARE:

a. Brainstormingul;
b. Metoda ,,ciorchinelui”;
c. Turulgaleriei;
 d. Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;
e. Dezbaterea panel;
f. ,,Debate”;
g. Jocul de rol.

METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:

a. Metodacadranelor;
b. Ştiu/vreausăştiu/am învăţat;
c. Mozaicul;
d. Discuţia;
e. Reţeaua de discuţie;
f. Cubul;
g. Organizatoriigrafici;
h. Problematizarea;
i. Studiul de caz.

Metodacubului

Este o metodăfolosităîncazulîn care se doreşteexplorareaunuisubiect, a uneisituaţii din

maimulte perspective.

ETAPE:

√ 1.Se realizeazăun cub pe ale căreifeţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază,
aplică, argumentează.

√ 2.Se anunţătema/subiectul pus îndiscuţie;

√ 3.Se împartegrupulînşasesubgrupuri,
fiecaresubgruprezolvândunadintrecerinţeleînscrisepefeţelecubului;

√ 4.Se comunică forma finală a scrierii, întreguluigrup (se pot afişa/nota pecaiet).

Metoda,,Stiu/vreausăştiu/am învăţat

Metoda se bazeazăpecunoaştereşiexperienţeleanterioare ale elevilor, pe care le vorlega

de noileinformaţiicetrebuieînvăţate.

ETAPE:

• Listareacunoştinţeloranterioaredespretemapropusă;
 Construireatabelului (învăţător);
  Completareaprimeicoloane;
 Elaborareaîntrebărilorşicompletareacoloanei a doua;
 Citireatextului;
 Completareaultimeicoloane cu răspunsuri la întrebările din a douacoloană, la care se
adaugănoileinformaţii;
 Comparareainformaţiilornoi cu celeanterioare;
 Reflecţiiînperechi/cu întreagaclasă.

Metodaciorchinelui

Este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în evidenţierea de
către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor
noi asociaţii.

ETAPE:

√ 1. Scrierea unui cuvânt/ a unei propoziţii – nucleu;

√ 2. Găsirea unor cuvinte/ sintagme în legătură cu termenul pus în discuţie (noţiuni generale);

√ 3. Trasarea unor linii de la cuvânt/ propoziţie – nucleu către cuvintele/ sintagmele noi;

√ 4. Completarea schemei până la exprimarea timpului.

INVATAREA PRIN COOPERARE

Învăţareaprincooperarepresupune o dinamicăşiun activism susţinutcontinuu de

eforturileparticipanţilor. Etapelestrategiei de
muncăînechipăpresupunconsiderareafactorilorfavorizanţişidefavorizanţiairezolvării de
problemeîncolectiv.

O primăetapăare învedereconstituireagrupului de lucru.

Membriiacestuiatrebuiesăîndeplineascăanumitecalităţipentru a
facilitasoluţionareaproblemeipuseîndiscuţie: să fie toleranţifaţă de părerilecolegilor,
sădeţinăoptimeabilităţi de comunicare a ceeacedorescsătransmită, să nu fie egoişti,
săacordeajutorşisăprimeascăajutoratuncicând au nevoie.

A douaetapăse concretizeazăatuncicândparticipanţii se confruntă cu situaţia de

rezolvatşisuntstimulaţisălucrezeîmpreunăpentru a o rezolva. Înaceastăetapă are
lorfamiliarizarea cu elementeleproblemei, analizaacestoraşistabilireapriorităţilorşi a
responsabilităţilor.

A treiaetapăestedestinatăreflecţiilor, incubaţieişitatonărilor. Este fazadocumentăriişi

acercetării care se poateîntindepe o perioadămailungăsaumaiscurtă de timp.

A patraetapăesterezervatădezbaterilorcolective, cândsuntconfruntateideile,
suntanalizateerorileşipunctele forte. Calitateaînvăţăriiprincooperaredepinde –
înconcepţiaMuşateiBocoş – de
„calitateadezbateriidemocraticeinstaurateîntreeleviprindublaexigenţă a rigoriiintelectualeşi a
eticiicomunicaţionale (a ascultaşi a respectapartenerul, a căutasă-i înţelegiopiniile, modul de a
gândi, a aveanevoie de părerişipuncte de vedere diverse pentru a-şiconstruipropriagândire).”

A cinceaetapăse referă la structurareademersurilorcătrefinaluldezbaterii cu

obţinereaconcluziilorşi cu soluţionareaproblemei.Are
locintegrareanoilorachiziţiiînsistemulcelorexistenteprinrestructurareacelorexistenteînluminacel
ornoudobândite.

Condiţiiledesfăşurăriieficienteaetapelorcooperării au învedererelaţiile de
bunăînţelegereîntremembriiechipei de lucru, acceptarea din parteatuturorparticipanţilor, a
planului de lucruînvedereaatingeriiţeluluicomun, adoptareaunui mod comun de comunicare a
rezultatelorşi de evaluare a soluţiei.

Efectelefavorabile ale învăţăriiprincooperare

Strategiiledidactice interactive care au la

bazădesfăşurareaînvăţăriiprincooperareoferăelevilorocazia de a-şiconcretizanevoia de a
lucraîmpreună, într-un climatcolegial de întrajutorareşi de sprijinreciproc.
Grupuldăposibilitateatestăriiideilor, revizuiriiopiniilorşidezvoltăriiinteligenţeiinterpersonale.

Cooperareaasigură o relaţiedeschisăîntreparteneri,
dezvoltăatitudinişicomportamentebazatepeîncredere, favorizândformareaatitudiniipozitivefaţă
de învăţareşifaţă de şcoală.Muncaînechipă are
efectesemnificativeasuprapesonalităţiielevilor/studenţilor, prezenţapartenerilor de
interacţiuneconstituindunstimulent intellectual şi un declanşator al schimbului de
opiniişiinformaţii. Soluţiileemise pot suferiîncadrulgrupuluiîmbunătăţirişiajustări,
analizacriticădezvoltândcapacităţileautoevaluative ale
participanţilor.Productivitateasporităpeunitatea de timp, apreciatăprinnumărul de
dificultăţirezolvate, şidupăgradullor de complexitaterecomandăfolosireastrategiile de
învăţareprincooperareînclasă. La acestfapt se adaugăşicalitateamaibunăarăspunsurilor,
instalareaunuiclimatmotivant de lucru, caracterizat print-o
tensiunecrescutăpentrufinalizareasarciniicomune.
Învăţareaprincooperarevalorizeazăschimburileintelectualeşiverbaleşimizeazăpe o
logicăaînvăţării care ţinecont de opiniilecelorlalţi.

Învăţareaprincooperaresolicităefortintelectualşipracticatât din parteaelevilorcâtşi din

parteaprofesorului care coordoneazăbunulmers al activităţii.
Utilizândstrategiaînvăţăriiprincooperare, profesorultrebuiesădeţinăurmătoarelecompetenţe:

- competenţaenergizantă: are învederecapacitateaprofesorului de a-i face

peelevisădoreascăsă se impliceînactivitate, înrezolvareaproblemei date.
Eleviitrebuieîncurajaţişistimulaţisănu se oprească la prima soluţiedescoperită, ci să se
antrenezeîncăutarea de soluţii alternative;

- competenţaempatică: presupuneabilitatea de a lucra cu

elevii/studenţiireuşindsă se transpunăînsituaţiilepe care aceştia le parcurg. Înacest mod,
profesorulîşivacunoaştemai bine discipoliişivaîmbunătăţiicomunicarea cu ei;

- competenţaludică: se referă la capacitateaprofesorului de a

răspundejoculuielevilorsăiprinjoc, favorizândintegrareaelementelorludiceînactivitatea de
învăţarepentru a o face maiatractivăşipentru a întreţineefortulintelectualşifizic al elevilor;

- competenţaorganizatorică: are învedereabilitateacadrului didactic de a

organizacolectivulînechipe de lucru, de a menţineşi a impunerespectarearegulilor care
privescînvăţareaprincooperare, îngrup. Totodată, profesorulestecel care
poateinterveniînsituaţiilimită, însituaţii de criză,
aplanândconflicteleşifavorizândcontinuareaactivităţiipedirecţiadorită. El
menţinelegăturadintreintervenţiileparticipanţilorşisubiectuldiscuţiei, evitânddevierile;

- competenţainterrelaţională: cepresupunedisponibilităţi de comunicare cu

eleviisăi, menităsădezvolteşi la aceştiaabilităţilesocialenecesareintegrăriioptimeîncolectiv.
Toleranţaşideschidereafată de nou, precumşiîncurajareaoriginalităţiirăspunsurilorcopiilor,
vaaveacaefectcrearea de disponibilităţiasemănătoareelevilorsăiînrelaţiile cu ceilalţi.