Bron. O oy AVE TN
PoE SEG O
SOCIALE
$I POLITICE
A REPUBLICHI a
PACU a thas
OCR TN
Eyal
Tae Cabs
TE SIT
TOMUL j "al ye
. ACADEMIA DB STTINTR SOCTALB §I POLITICE
A REPUBLIOIL SOCIALISTH ROMANIA
INSTITUTUL DE TRACOLOGIE
TDRIVERSITATEA la CRAIOVA
Central de Stinte Sociale
BIBLIOTECA “a
THRACO—DACICA, V, 1—2, 1984
Sumar (Sommaire)
150 DE ANI DE LA INFIINTAREA MUZEULUI DE ISTORIE NATURALA St ANTI-
CHITATI DIN BUCURESTI (150 ANS DE LA FONDATION DU MUSEE D'HISTOIRE
NATURELLE ET DES ANTIQUITES DE BUCAREST )
CONSTANTIN PREDA, Din istoricul Muzeului national de antichitati — Institutul de arheole-
gie ~ 150 ani de activitate arheologica si muzeistieil (De Vhistoire du Musée national
des antiquités—L'Institut archéologie—150 ans d'aetivité archéologique et muséale) 5
STUDI (ETUDES)
DUMITRU BERCIU 5i PETRE ROMAN, Mormintele tumulare de la Verbita (Jud. Doli)
(Les sepultures tumulaires de Verbifa (Dép. de Doli). = + y's 15
A. LASZLO, Observations concernant les d&buts de ln pénétration vers Touest de la population
az;tumill & tombes, en fosees oe: < a 0 4 ean sie) AiR ase 2
OLGA NECRASOV ct MARIA CRISTESCU, Sur la structure anthropologique de quelques
populations qui vecurent sur le territoire roumain a VAge du Bronze...
ALEXANDRU VULPE, Descoperitile hallstattiene din zona Aiudulut ansttetohe
——Grabfunde bei Aiud). 6
M.IRIMIA, Morminte plane si tumutare din zona litoralé a Dobrogel (see. IVT Lem) si
problema apartenenfel lor etlce (Flach und Hdgsigrther aus des KOatengebiet der
“Dodrudscha [4.—2. J. vu.Z.] und ihre ethnische Zugehdrigkeit) . . . . « ot
FTRU BERCIU, Asupra cclor doui opere de arta descoperite in 1983 Ia Ocnija-Buridava
© (A propos des deux ceuvres dart découvertes en 1983 a OcnitarBuridava) . . < . « st
ELIU MARGARIT TATULEA, Asczarea geto-dacied fortticatit de 1a Bizdina, judeful
|. Considerajiipreliminare (.'éablissement géto-dace fortifié de Bizdina, dépar-
“de Dolj. Considérations préliminaires) ©... eee ee 2
REA, Etape cronologice in relate Histriet eu geto-dacti pe baza monedelor
B
SAS SULA SEOs eae at
Meemete Nan So coe
“STOICA, Observations sur certains pratiques ritueles constatées dans Vetablis-
{ gEtordace de Catunu (dep. de Dimbovita) 138
| Obseryations sur les chevaur entern’s
era. tte. a gets ea Gatien, latie 2 MS
intensité de Vinfluence romaine en Dacie pré-romaine =... 150
Ferma, un aspect cultural al inceputulul primei epoci a fierului,
Ferma, un aspect culture! du comencement de PAge du Ber eet
PETRE GHERGHE, Neeropola geto-dacied de Ia Cernele-Craiova (La cae de Cernele-
Pe a
MARIN CARCIUMARU, Consderait paleetnobotanice 51 contrbuti Iz agriculture ‘gto
duals (LI (Cestrators pattocdanobotangues et contributions & 1'6tude de Pagricul-
ture chez les Géto-Daces II)... -
- D. BERGIU, M, IOSIFARU, §. PURIGE si GH. ANDREESCU, Descoperiti si insemn
de la Buridava dacied, 11 (Découvertes et notes de Buridava dace. 11)
CONSTANTIN GC. PETOLESCU, Varia Daco-Romana (VIT—VII1)
RECENZII (COMPTES RENDUS)
1 IONITA, Din istara 3 eliiaiadoitor ibe. Daeti dn paid et carpaic in sence n-Ww
e.n,, Iasi, 1982 (Gh. Bichir)
LESZEK MROZEWICZ, Rozodj usroju munieypolnego @ postepy romanicacji w Mesji Dolne).
Poznaii, 1982 (Alexandru Avram) «
Accademia Ntionale del Lineel. AU dei convegni Lincel. Collocoio iale-omeno : La Docia
‘pre-romana ¢ romana, i rapporti con I'Imperio, Roma, 1982 (Bucur Mitrea)
‘Symposia Thracologiea, 1, Craiova, 1983 (Nieulae Conoviel) . -
GRONICA (CHRONIQUE )
‘Din activitatea Institutului in 1983 (De Vactivité de T'Institut)
AAI WLlen Shposion national de traologiededient MariiUniri (Le VI? Symposion national de
thracologie dédié A la Grande Union) (Petre Gheorghe)
‘AXviiIea seslune anual de raponrtearheologice (XVIII sesion annuelle de rapports archéo-
Togiques (Niculae Gonovict)
ABREVIERL (ABREVIATIONS
167
am
7
187
104
202
208
208,
212
213 e
»
wer ee
si eare
Descoperiri si insemniri de la Buridava dacica.II.
D. BERCIU, M, IOSIFARU, 8. PURICE si GH. ANDREBSCU
continwm publicarea unor descoperiti arheologice si i ¥
ee ae agice gi insemnari mai importante fcute si in
spe =e rul de la Ocnita, judetul Vileea, unde a fost vechiul centra politic, economic 3 religios.
“y) Pandantic de bronz, In 1983 a fost trasat i Oe
a 9 pe latura de sud a Terasei IT (7. IT) a Cetatii, 1
nqul NII (s. NTIT/S8), ea seopul de @ controla — in continyare — ‘tructura sectorului sudic
satel terase i modul sin de racordare la palisada principal, Yn cursul sipiturii s-a tabilit din
Sare nu prezinti nici in acest sector nimic deosebit fay de cele prezentate in cave
Yul TLa din s. XII sa descoperit o groapi (Gr. 1) Sipatt in roca, vie
ji este de 80 cm x2 m.
stratignali
Je precedente, In ni
‘iacitte), pind 1a adineimea de 65 em, de la suprafata tocii. Diametrul gu
see et iat fundul usoralbiat; Nu este vorba de o groapl ritually ci de una menajes, Ba
vite Miivelilay Hla, respectiv see, T Len. (prima jumitate). Groapa a fost spat de la baza
‘iulai Tle. In groapi au fost descoperite urmitoarele ‘materiale: 1) Un mare yas-sac (fig. 3/2),
fia ua’ pardantiv de brons (nf, 1). Vasul are iniltimes de 36 cm, diametr! ENn) de
te iar al fundului de 13,5 cm, Forma tipied de ‘au borean, ditronconie, inalt, cu buz®
a een linia de ywuduni a celor dous trunchiuri de con sa aplicat un bev decorativ,
“Eo er ctat-adine, spre stings. Pasta confine mult nisip, pietricele # paiete de mick, Peretii
Jui sint grosi si. cu multe goluri de aer, In spirturi, lutul este de culoare neagnt ‘uniforma, cu
oir superfieiale, cel exterior cu muanfe brane tar cel din interior cit Poms ‘brune-cari-
) stratr gremaie, macivi, de tradiQie ued veoke. 2) Vacel nr. 2 este un vas Pragmgeee Se profil
cid piniforma, lug clramizin. Tehnied primitiv’.Pace parte Gi ups ceramic’ de culoare cdirimizie
ee irra. 3) Un cutitas de fier, eu lam ingusth si rimine
comun nivelubai ITT",
8. Materiate preistorice si sem
SS. anitat 10 timpul potrivit
zona Ocnele Mari—Oenita—Cos peuitis de purtitorii cul-
furilor Cofofeni, Glina, Verbicioara si Basarabi"®, Fragmente ceramice apat FS ens
{inind culturii Sileuja au apirut cu totul sporadic, dar totus, ‘ele atest
prezenta purkitorilor comunitifilor acestei eulturi in regiune, Tn 1983 au fost descoperite citeva frag
inente earacteristice fazei Sdleuja TIT, in ‘sectoral de nord al acropolei Cetatit 1. O locuire de lung’
mente caf umenilor eulturii Cofofeni s-a constatat pe aeropola Ceti gi pe pantele imediate ale aces-
dari uurogul strat de culturi a fost ridicat gi terenul euriit pind la roca vie. prose tot pimin-
turprovenit din curifire a fost dus pe latunn de nord a acropotely nnte Ave si se Fidice paisada
prineipalt, Materialele Cofofeni —careapar totdeauna impreunk eu stele din diferite perioade si eul-
Para ete fagate ncestel cutturi, Notim deocamdata un fragment de wins cu Duss Set
tatheintd, Tut megra in spirturt, dou’ straturi superficiale cdriimizit-inchise, sip negrienesy decor incizat,
aera prion, pe buzd crestituri gio prelungire reliofatt (fig. 4/9); lungimes de oem si inal:
fimea 8,6 em, Fuza Cofofeni IT. Tot in asociere cu materiale felurite au fost descoperite si doud fig
fine zoomorfe, reprezentind tiurasi (Fig. 4/4 si arine de acest fel au aparat gi in alte ageziri
Cojofent, Amintin exemplarul intreg descoperit in ayerarea Cofotent de pe Dealul Sipunarului de
Cofotent ert ie Figurine zoomorfe de tipal acl mentionat fac parte din confinatul sultant Coto-
tear genbete nonstre figurine, pe care wm finut si te publicim acl, au fost descapree in sectoral
foul Te Am opolel Cetatit 1, in punctul .palisnda”, cw mult material dacic. Modelarea color dou
senate ceste eutt cu grit, Redatea animalutui nu este exageratd pistrindu se clementele naturaliste,
{igurine este ne teanintaid si cunitita de impuriti. Lutul este de culoare neagnt-cenusies Ow aout
‘iaturt superficiale, cdirlmizit, cw nuange mai tnchise, cameteristicn 66 jeii Cofofeni, La un exem:
Har sa pistrat gi botul eu obignuita perforatie, probabil pent suspendare (tig. 4/6 ; tungimea 7 em,
Pentines de syfvem), tn sot, In al dollen exemplar sx pistrat'dont o portiune ‘din perforatiune
‘tig. 4/4; lungimen % em, indljimen de 8 em),
‘© atentic merit si materialele, destal de numeroase, care apariin cultun, Gling din petioada
ert A de elo prilejuese sesizatea In nord-estul Oltentel a contactutul dintre nceasth
Dron pten! gi consecingele wnui asemenes contact, Locuirea Gling n ocupat Intreage
Tacestel culturii a fost ridicat gi depus pe lature de nord, unde
Limpurie & bro
ealturit
\cropold a Cotik{ii 1, dar gi stratul
+1 Glodarta, Bug, darosmyschl op, et D, 2M ur © idem, passivn
Fi eat Nik paraelaytaveeee 8 Rriveste forma lame 1} Ae Fane fre ureita, Landra, 288
“ Toman, Cultura Cofofeni, Bucureytt, 197 Be Bt
p48 91 46, cu ph 313
111) sh. 80 (olvel 11)
1), Merely, Buridava dacteds
© Poadems pao catvel H) PeS (nivel hed
© idem, ph. 7200
ph suit gt t6, pO M. Tositaru, S. Purice # Gh. Andreesct
ifaru, S. ;
ramestecate cu altele din aiferite epoci. Notim se doar un
al
‘patoni”, agente ni, 1
ete de mick, In spirturd, MT Ge strachini Doream, ey
nchis, eu
ww D. Bercit,
materialele acestei culturi apa!
Ceramie eu decorul curenty ¢u
in exterior un strat subfire ¢ at are
ind de aud buza. Pe linia bare pearl
Forni gatalt, Rachiray Peo corul atest legs Tt Gling, Lungimes
ctura cul bar
Tinte orig destul de puternicl gi evident 12 suruetrt ee.
de 10,5 cm. 5 em, a fost descoperit un LOPOF Gy {
P 1, adineimea 85 €m) tem. Form
i!
in s. B23, caroul ie ugare de :
vt ama AMP Este aims ga ec ua as 4 TO BT)
n eetapel mai titzii a perioadei de trans) i mi a
‘In drimaturile de pe latura de nord 2 aeropolek, in punclaly iossnalt, Dintre, sut
ional de multe fragmente de vase cu perelt subtiti, care redo,
a ifragmente, sau putut reconstitul doar douk Brann ofl ‘ \
formit inalta, bitronconied, sveltd Dura 136) “stint cpt are de aspen dee ae}
Cee goelngi te hrind fixate in jurul vetrei, Dups obfinerea, ,drobul
ee Edge 1 era spart. Nu'se observa pe fragmentele descoperite ©
de o anit, grewtae, Vast pa er este de 19,5 cm, diametrul eur de i1em gi al
ci Juaté din punct de vedere tipologie, tel
i
indelungati. Inalyime: int postr ovta 26
ian Se pte csr of pata a ye mentat aet nZonK, Ser
hai 3 TV; buza inee}
decoratiy, pe care noi o
& paharelor culturii Cojofeni, de
fa fe Misfringe usor in afar, pe buz
© gruph ceramict Glina, Din bogatul material deseo
fesprinde orizontul Cofofeni TV, pe care il intilnim st pe
om i paharele inalte, cu buza usor risfrinta si decor pe bux’,
land traditie tirzie Colofeni, dar anuntind noua culturs Glina. Sc
faporturilor dintre cultura Cofofeni si Glina va trebui reluatit gi ad
©. Pumnat de eupru, in sectorul nordic al acropolei, in 3. A/81, sm descoperit, Aniseaaiaas
malt putenial Gling, Gofofeni si dacic, 0 lami de pumnal de cupru, cu un procent redisids
Sh (1). Culoarea patine! (pistrate doar pe margini) este verde-inchisi, Forma este triunghiulisis GH
freigiari de nituri (ana rupti din vechi), See{iunea lenticular’, neuniformi, eu tendin{it de unghinlati
tatein partea superioart (fig. 4/7 si fig, 5). Partea dinspre miner nu aro urme de inminusare, Nervune
Inediang este ingtosat, deviat pujin mai jos de jumsitatea lamei. Lungimea de 11,2 em, Exempla
rul nostra aparjine culturit Cofofeni si el a fost realizat prin cioc%nire, nu prin turnare, De ael
$i forma sa mai primitivi. O bund analogie se afl la Cizinesti — nu prea departe de Ocnija =,
Jo.nn exemplar deo formé similar dar previsul-ca, patra allne ©. Se pal apartine cul
Cae the ee bc bunt parlels o-g ofett allman da pumnal deseoperitiin
doara, descoperit in strat Cofofeni ulane #, elt gin, cel dela CrleliAG es eam
10. Cetatva 2. Sipiiturile efectuate in 1982 41 1983. pe I , i i
Bagel. Oates t ) 1982 si 1983 pe Iniilyimea nr. 2, notat® ine& din 1960
ca ,Cetate 2”, au putut kimuri definitiv caracterul acestei iniljimi ®, eare se afl in central amet
fal celui publicat aci, apartine fazei Cofofe b
i catiturt In genul celor Cofofeni, jar, fehnici aimninteai
rit a punctul ,2dup” de la Ocnele, MAR sé
Cetatea 1 de la Ocnija—Cosot in acesta
cit gi unele strachini adinei, Tnerate
im ch intreaga problemi &
i
Jui format de’ cele trei inalfimi fort
at dee Ifimi fortificate, care eonstituiay frontal cul
Ocnifa. Cetatea 2 nu a fost ins fortificati in perioada nivelului T, adi Beas” ce
cen apartinind culturii Cofofeni, y. P. Ror atribuie culturii ¥ |
Jt © 1: Andrioty, Apulum, 16, 1978, p61, nota 8. PR IND
* Mariana Tosifaru, S, Purlee,
m Mariana to rurice, Symposia TI
™ Gh. 1. Petre, SCIV, 21, 1970, 3, p. 483, fig. 22; 11 19 at
‘
‘
m
.
te
Se ee
Descoperiri si insemnari de la Buridava dacica ad
perioadi drept loc de inmormintare, ew pastrarsa unor tradifii hallstatiene *. Din sec, I 0-0
a fost fortificatd, ca si Cetatea’3, ea avind in acelasi timp si un rol anume : pe terasa
vatra i obse?-
(eta
sniche din tignpul. sipiturilor.
ata in jurul indltimii a fost organizati o brutirie, aga cum au aritat ragnitele, Pr
In decursul timpului douk treimi din Inilyimea 2 sau pribusit i
(ike Bradului, aga cum s-a intimplat si la Cetatea 1, unde pribusirea continua si azi, ea fling
\Wentuat si mai mult din cauza cutremurului din 1977. Cereetirile din 1983 au preeizat e& in secolul
ji len. doar acropola Cetifii 1 em fortifieatd, pe cind in secolul urmitor se procedeazit Ia forti-
fearea tuturor celor trei infilfimi, poate si altele din jurul salinelor de la Ocnifa si Ocnele Mari,
ive nu au. putut fi cereetate pind’ acum. S-a dovedit insi ed Cetatea 1, cu terasele adiacente, a fort
S-ar putea să vă placă și
- Tumuli AP-draftDocument20 paginiTumuli AP-draftDenis TopalÎncă nu există evaluări
- 119 - 123 - Ceramica Greceasca de Lux in Asezarile Getice Din Silvostepa Nistru-PrutDocument5 pagini119 - 123 - Ceramica Greceasca de Lux in Asezarile Getice Din Silvostepa Nistru-PrutDenis TopalÎncă nu există evaluări
- Berciu, D. - Morminte de Inhumaţie La Ocniţa-Buridava, În Thraco-Dacica, IV, 1-2, 1983, P. 32-38Document11 paginiBerciu, D. - Morminte de Inhumaţie La Ocniţa-Buridava, În Thraco-Dacica, IV, 1-2, 1983, P. 32-38Denis TopalÎncă nu există evaluări
- Revista Arheologica XI 1 2 2015Document369 paginiRevista Arheologica XI 1 2 2015Denis TopalÎncă nu există evaluări
