CAIET DE SARCINI

INSTALATII SANITARE INTERIOARE

I. Generalitãti.

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile pentru lucrãrile de executie a

reparaţiilor şi revizuirilor la instalaţiile sanitare interioare de apã rece si de canalizare
menajerã (înlocuirea obiectelor sanitare; înlocuirea racordurilor la aceste obiecte cu
racorduri din materiale performante – pexal – polipropilenă - înlocuirea şi montarea
armãturilor necesare, montarea racordurilor de canalizare de la coloane la punctele de
consum, executate din tuburi PVC dur pentru canalizare , terminând cu executarea
tuturor probelor necesare pentru receptia lucrãrilor).
Pentru realizarea în bune conditii a lucrãrilor, executantul va desfãşura
urmãtoarele activitãţi:

Studierea aprofundatã a proiectului pe baza pieselor scrise si desenate, a
normativelor si a altor documente la care se face trimitere de cãtre proiectant, astfel ca
pânã la începerea executiei sã-i fie clare toate lucrãrile;

Va aviza proiectantul, în termen legal, de eventualele nepotriviri sau va face
obiectiuni în vederea modificãrii sau adaptãrii proiectului. Trebuie avut în vedere cã
diversele fascicole de specialitãti se completeazã reciproc;

Asigurarea ritmicã a necesarului de materiale de instalatii în cantitãtile si
sortimentele necesare si asigurarea fortei de muncã, în concordantã cu graficul de
executie si cu termenele partiale sau finale ale obiectivului care se amenajeazã şi
modernizeazã. La întocmirea graficului executantul va urmãri stabilirea unui plan de
lucru calendaristic optim, coroborat cu lucrãrile de amenajare şi modernizare a
constructiei;

Executantul este obligat sã aibã pe santier, la punctul de lucru, pe toatã perioada
executiei si a probelor, întreaga documentatie pe baza cãreia se executã lucrãrile
respective, inclusiv dispozitiile de santier date pe parcurs.

Modificarea, oricât de neânsemnatã, a prevederilor documentatiei tehnice se va
face numai cu preavizul scris dat nemijlocit de seful de proiect si de proiectantul de
specialitate. In caz contrar, executantul devine rãspunzãtor direct, solidar cu emitentul
respectivei modificãri, de eventualele consecinte negative economice, funcţionale si
estetice, cauzate de nerespectarea documentaţiei.

In timpul executiei lucrãrilor, proiectantul se va deplasa pe santier, fie din
initiativa sa, pentru urmãrirea, îndrumarea si controlul executiei, fie la initiativa
executantului, în intersul bunei rezolvãri a problemelor în timpul executiei.

Dirigintele de santier va urmãri ca executia lucrãrilor sã se facã in concordantã
cu prevederile legale si va participa la controlul calitãtii lucrãrilor. In cazul nerespectãrii
documentatiei de cãtre executant sau în baza unei dispozitii neînsuşite de proiectant,
dirigintele de şantier este obligat sã aducã la cunoştinţa proiectantului, fãrã întârziere,
cazul respectiv.

Pe parcursul executiei lucrãrilor prezentate în acest caiet de sarcini nu se va

folosi nici un produs, procedeu sau echipament care nu are agrement tehnic, standard
de produs sau normã tehnicã.

II. Standarde, normative si prescriptii care guverneazã executia

❏ I 9/ 94 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare.

❏ I 7/ 91 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la
consumatori, cu tensiuni pânã la 1000 V.
❏ C 56/ 85 - Normativ pentru verificarea calitãtii si receptia lucrãrilor de constructii
si instalatii aferente.
❏ P 100/ 92 - Normativ pentru protectia antiseismicã a constructiilor de locuinte,
social-culturale, agrozootehnice si industriale.
❏ R 273/ 94 - Regulament de receptie a lucrãrilor de constructii si instalatii aferente
acestora. .
❏ NRPM/ 93- Norme republicane de protectie a muncii. Regulamentul privind protectia
si igiena muncii in constructii.
❏ STAS 1478/ 90 - Constructii civile si industriale. Alimentarea interioarã cu apã.
❏ STAS 1504/ 90 - Montarea obiectelor sanitare si a accesoriilor în constructii civile,
social - culturale si industriale.
❏ STAS 1795/ 87 - Canalizãri interioare.
❏ C 139/ 87 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticorozivã a elementelor de
constructii metalice.
❏ C 16/ 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrãrilor de constructii si
instalatii aferente.

III. Materiale si standarde care trebuiesc respectate.

Teavã din otel, zincatã, sudatã longitudinal pentru instalatii, STAS 7566/90, Dn 1/2”;

Tuburi polipropilenă - pexal, Dn ½’’

Conectori pentru pexal, Dn ½’’

Cot, teu, cruce, STAS 1303/ 71, Dn 1/2”;

Reductie, STAS 1802/ 71, 1/2-3/8”;

Mufã din otel, pentru tevi filetate de instalatii, STAS 5560/ 61, Dn 1/2”;

Robinet de trecere, cu sferã tip ROMSTAL, Dn 1/2”;

Fuior de cânepã;

Ulei tehnic de in, STAS 18/ 70;

Grund ulei anticoroziv miniu superior, STAS 429/ 67, G 351-4;

Sârmã din otel moale, neagrã, pentru utilizãri diverse, Ø 1,25 mm;

Brãtãrã pentru tevi de instalatii, STAS 3932/ 77, Dn 1/2”;

Tablã zincatã, STAS 2028/80, de 0,3 mm grosime;

Suruburi cu cap crestat semirotund, autofiletante, din otel, pentru tablã, zincate, STAS
9344/73, Ø4x15 mm;

Teavã din plumb de presiune, STAS 671/ 78, 21x4 mm;

Aliaj de lipit staniu-plumb, LP 30;

Hârtie de ziar în suluri, STAS 260/70;

Stearinã;

Tub din fontã pentru canalizare, STAS 1515/ 2-76, 50x500 mm;

Cot din fontã pentru canalizare, STAS 1694/ 73, la 45 grade si 87 grade si 30 minute,
Dn 50 mm;

Ramificatie simplã din fontã pentru canalizare,STAS 1695/73, la 45 grade, Dn 50 mm;

Tuburi din PVC dur pentru canalizare, ISO 9002

Tuburi cu piese de curãţire, coturi, ramificaţii din PVC dur pentru canalizare,ISO 9002

Otel beton, OB 37, STAS 438/1-80, Ø 8 mm;

Sifon de pardosealã din fontã emailatã, STAS 3690/71, cu douã racorduri laterale si
evacuare lateralã, Dn 50 mm;

Bitum, de protectie;

Plumb rafinat , PB 4;

Calafat gudronat;

Lemn de foc;

Lavoar din portelan sanitar, STAS 1540-72, mãrimea 40;

Consolã, cu brat dublu, STAS 3343-70, mãrimea 35;

Pufere din cauciuc

Baterie amestecãtore pentru lavoar şi pentru spãlãtor, monocomandã, Dn 1/2”;

Sifon pentru lavoar, tip butelie , din alamã, Dn 1”;

Oglindã sanitarã din semicristal, 400x500mm;

Buton pentru oglindã;

Sãpunierã simplã, aprentã, din portelan sanitar;

Etajerã din portelan sanitar, mãrimea 30;

Portprosop din alamã, tip U, cu un brat;

Diblu din lemn;

Ipsos pentru constructii, STAS 545/ 1-75;

Surub înecat, cu cap crestat, STAS 1452/71, 5 x 50 mm;

Cârpe de sters, din bumbac;

Cloraminã B.

IV. Verificarea materialelor

La executarea lucrãrilor se vor utiliza numai materiale ce corespund tehnic si calitativ

prevederilor proiectului;

Inaintea punerii în operã, toate materialele se vor supune unui control cu ochiul liber
pentru a constata dacã nu au suferit degradãri de naturã sã le compromitã tehnic si
calitativ: se vor remedia defectiunile respective sau se vor înlocui materialele ce nu pot fi
aduse în stare corespunzãtoare prin remediere;

Se vor verifica, cu aparate obisnuite de mãsurat, dimensiunile şi filetul ţevilor şi a
fitingurilor;

Se va verifica functionarea robinetelor, prin închiderea acestora cu mâna, fãrã sã fie
nevoie de fixarea lor în menghinã;

Se vor verifica aspectul, forma si dimensiunile robinetelor cu ajutorul aparatelor de
mãsurã universale;

Tuburile si piesele de legãturã din PVC dur vor fi verificate din punct de vedere al
dimensiunilor ( cu aparate universale de mãsurat ) precum şi eventualele abateri ;
grosimea pereţilor ; din punct de vedere al greutãtii ( prin cântãrire ).

Obiectele sanitare trebuie sã aibã o formã regulatã, fãrã deformãri, înconvoieri si
crãpãturi si o suprafatã netedã si curatã. Ele trebuie sã fie bine arse si la lovire cu un
ciocan de lemn trebuie sã dea un sunet clar.

Aspectul exterior al obiectelor sanitare se verificã privind obiectul de la distanta de un
metru, iar deformatia suprafetelor si muchiilor se determinã prin aplicarea muchiei unei
rigle metalice sau a unui sablon si mãsurarea abaterilor.

Toate materialele vor fi însotite de certificatul de calitate al producãtorului.

V. Livrare, depozitare si manipulare

Tevile din otel filetate pentru instalatii se livreazã în legãturi si au la fiecare capãt câte
un filet conic dreapta, iar protectia filetelor se face la un capãt cu o mufã de protectie din
otel, cu filet cilindric.
 Diametrul nominal de fabricatie este de 3/8”... 6” , iar lungimea de livrare pentru
tevile zincate este de 4...8m.
Fiecare legãturã de tevi poartã o etichetã pe care sunt înscrise: emblema uzinei
producãtoare, dimensiunile ( diametrul exterior si grosimea peretelui ), semnul organului
de control tehnic si STAS-ul corespunzãtor tevilor.
La transport tevile nu se ambaleazã, ele se aseazã ordonat în mijlocul de transport.
Depozitarea tevilor se face în rastele speciale, acoperite, pe diametre, lungimi si
categorii. Tevile se aseazã ordonat, cu mufele în aceeasi parte.

Transportul ţevilor din PVC dur pentru canalizare se realizeazã în calote de
lemn.Manipularea şi depozitarea conductelor este recomandat a se face tot în calote.Dacã
conductele se depoziteazã timp îndelungat în spaţiu liber este necesarã acoperirea
acestora .Se interzice acoperirea acestora cu folie subţire transparentã.
In cazul depozitãrii conductelor pe grinzi de lemn, distanţa dintre acestea sã nu
depãşeascã 1 m, iar lãţimea lor sã fie min.75 cm.
La manipularea conductelor se foloseşte frânghie din cânepã sau din material
plastic.Se interzice utilizarea cârligelor şi a cablurilor metalice.Inãlţimea stivei poate fi
de maximum 2 m sau 7 rânduri.Elementele de îmbinare se depoziteazã în ambalajul de
furnizare sau în cutii.Pe ambalaj trebuie sã fie specificat dimensiunea garniturii.Chiar şi
în aceste condiţii garniturile se depoziteazã în loc închis, montarea lor fãcându-se numai
înainte de realizarea îmbinãrilor.Garniturile deteriorate se înlãturã.

Robinetele cu diamterul nominal pânã la 4” se ambaleazã în lãzi ( cu greutatea de

maximum 50 kg ), punându-se între ele talaş.
Robinetele se vor depozita în magazii, ferite de intemperii si sortate pe categorii si
diametre nominale.

Tuburile si piesele de legãturã din PVC dur pentru canalizare se marcheazã în relief,
pe suprafata exterioarã sau pe partea frontalã a mufei, cu marca uzinei producãtoare si
numãrul standardului dimensional. Ele se fabricã cu diametre nominale de 50, 75, 110,
125, 160 si 210 mm

Coturile se fabricã cu unghiurile între axe de 30, 45, 70, 80, si 90 grade. Ramificatiile
simple, cu înclinarea de 45 grade, 67 grade si 30 minute si 87 grade si 30 minute, pot fi
egale sau neegale.
La transport tuburile si piesele nu se ambaleazã, ci se aseazã ordonat, astfel încât
sã nu se producã lovituri puternice între tuburi sau piese.
 Tuburile se sorteazã pe lungimi si diametre, iar piesele de legãturã si auxiliare
dupã forme si diametre si se aseazã astfel în stive, pe rame suport de lemn, în aer liber.
Se va evita asezarea tuburilor si a pieselor direct pe pãmânt.

Obiectele sanitare se livreazã ambalate în rame de lemn si protejate cu paie, talas sau
carton ondulat. Toate piesele anexã se ambaleazã separat în lãzi de lemn si se expediazã
odatã cu obiectele sanitare.
Depozitarea obiectelor sanitare si a accesoriilor se face în magazii închise, dispuse
pe sorturi si dimensiuni, ferite de lovituri si de contactul cu acizi sau baze. Ele se aseazã
pe scânduri sau pe sipci din lemn de brad, putându-se stivui.
Pentru transport, se admite încãrcarea obiectelor fãrã ambalaj individual, cu
conditia sã se aseze paie, talas sau carton ondulat între ele si sã se fixeze cu un stelaj de
scânduri.

Materialele asupra cãrora conditiile atmosferice nu au practic influentã nefavorabilã,
pe durata depozitãrii se vor depozita în aer liber, pe platforme special amenajate în acest
scop.

Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directã a razelor soarelui
se depoziteazã sub soproane.

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnicã a securitãtii
muncii, în asa fel încât sã nu se deterioreze

VI. Executia lucrãrilor

Operatii pregãtitoare

Studierea atentã a planurilor de executie;

Confruntarea planurilor de executie cu situaţia din teren, din punct de vedere al
golurilor si a dimensiunilor încãperilor;

Identificarea traseului prevãzut în planurile de executie, pentru a se constata cã nu au

intervenit modificãri sau nu se vor respecta distantele minime admise între elementele
constructive si conductele instalatiilor interioare de apã rece si de canalizare menajerã,
sau între aceste conducte si alte tipuri de insatalatii interioare;

Stabilirea traseului conductelor din teavã din otel, zincatã, a pozitiilor ramificatiilor, a
armãturilor si a dispozitivelor de fixare sau sustinere;

Stabilirea traseului coloanelor de scurgere, inclusiv a pieselor de legãturã si a
dispozitibvelor de fixare sau sustinere;

Trasarea traseului conductelor din teavã din otel, zincatã si a celor din tuburi
dinPVC dur pentru canalizare;

Trasarea pozitiei obiectelor sanitare, a diblurilor pentru sustinerea obiectelor sanitare
si a pozitiei sifoanelor de pardosealã;

Pregãtirea materialelor la locul de muncã în vederea prelucrãrii;

Prelucrarea materialelor ( tãierea si filetarea tevilor zincate );

Formarea, la bancul de lucru, a nodurilor din tuburi si piese de legãturã, prin îmbinãri
provizorii cu frânghie gudronatã;

Verificarea corectitudinii nodurilor la pozitie si, în cazul corectitudinii lor, executarea
stemuirii definitive la banc , cu frânghie gudronatã si plumb;

Tãierea gãurilor pentru robinet si montarea ventilului de scurgere la lavoar;

Montarea diblurilor din lemn pentru fixarea obiectelor sanitare si a accesoriilor;

Montarea consolelor pentru fixarea lavoarului, cu suruburi de lemn;

Confectionarea brãtãrilor de sustinere pentru conducte;

Transportul materialelor la poziţie.

Operatii pentru montarea conductelor de apã rece si a armãturilor.

Montarea conductelor de legãturã la obiectele sanitare si a robinetelor de închidere si
golire de pe conducte;

Sustinerea provizorie cu sârmã si cuie, a conductelor, în pozitia de montaj;

Fixarea brãtãrilor de sustinere în pozitia stabilitã;

Definitivarea sistemului de fixare a conductelor;

Busonarea capetelor conductelor la instalatia interioarã, pentru efectuarea probelor;

Executarea probei de etanseitate la presiune a conductelor montate si remedierea
eventualelor defectiuni;

Efectuarea dezinfectãrii conductelor cu o solutie de apã si cloraminã B, care se
introduce în instalatia executatã;

Prelevarea probelor de apã-dezinfecteant, din instalatia executatã;

Golirea instalatiei de solutia apã-dezinfectant;

Spãlarea instalatiei cu apã potabilã;

Montarea armãturilor obiectelor sanitare;

Vopsirea cu grund de miniu de plumb şi vopsea a conductelor metalice;

Executarea racordului la retelele de apã existente;

Efectuarea probei de functionare a instalatiei interioare de apã , dupã executarea
instalatiei interioare de canalizare menajerã si remedierea eventualelor defectiuni.

Operatii pentru montarea conductelor de canalizare si a obiectelor sanitare


Montarea tuburilor si a pieselor de legãturã la pozitie, executarea îmbinãrilor, a
derivatiilor si a racordurilor necesare

Pentru conductele din PVC, la care îmbinarea se face cu mufã – capãtul conductei şi
mufa se curăţã de eventualele impuritãţi şi se aşeazã în locaş garnitura de
cauciuc.Locaşul garniturii este spaţiul dintre bordura a doua şi bordura a treia, calculat
dinspre capãtul conductei.
Trebuie verificat dacã garnitura s-a aşezat corespunzãtor în lãcaş şi dacã nu este
torsionatã.Se vor folosi numai capete de conductã cu nervura intactã.Suprafaţa interioarã
a mufei se unge cu material lubrifiant, iar conducta se împinge cu ajutorul unei bare pânã
la atingerea barei de contact.Decalarea axialã este interzisã.Poziţionarea garniturii de
etanşare în locaş şi realizarea îmbinãrii propriu-zise se vor face în conformitate cu
detaliile din cartea tehnicã a produsului utilizat.Realizarea îmbinãrii se uşureazã dacã
cele douã capete de conducte se ridicã cu ajutorul unei frânghii.
Imbinarea conductelor se realizeazã uşor, manual, fãrã echipamente
mecanice.Conducta se împinge în mufã pânã la a cincea nervurã.Decalarea axialã
maximã în cazul unui nod de îmbinare este de max.3 grade.

Definitivarea sistemului de fixare;

Montarea sifoanelor de pardosealã;

Fixarea obiectelor sanitare pe poziţie;

Montarea sifoanelor la obiectele sanitare;

Montarea conductelor de racordare a obiectelor sanitare la sifoanele de pardosealã;

Montarea conductelor de racordare a sifoanelor de pardosealã la coloanele de
scurgere;

Efectuarea probelor de etanseitate şi de functionare a instalatiei interioare de
canalizare, dupã executarea instalatiei interioare de apã si remedierea eventualelor
defectiuni.

Reguli privind montarea conductelor, a armãturilor si a obiectelor sanitare

Pentru trasarea instalatiei se va folosi ca reper linia de nivel marcatã de constructor.

Se vor însemna axele conductelor în mai multe puncte, respectându-se pantele de
montaj ( 1...3o/oo, pentru conductele orizontale de apã rece si 3,5o/oo, pentru conductele
orizontale de canalizare menajerã ), pozitia ramificatiilor, a armãturilor, a dispozitivelor
de fixare a conductelor si dimensiunile conductelor;

Traseul conductelor în interior trebuie sã fie paralel cu peretii si sã urmeze drumul cel
mai scurt spre punctele de consum;

Spatiul liber dintre conductele aparente si suprafata finitã a peretilor va fi de 3 cm;

Nodurile formate din tuburile din PVC dur pentru scurgere si piese de legãturã la
bancul de lucru nu trebuie sã depãseascã posibilitãtile de ridicare cu bratele la pozitie;

Coloanele de canalizare se monteazã începând de jos în sus;

Coloanele de canalizare aparente se monteazã la o distantã de 3 cm de perete, distantã

necesarã pentru curãtire;

La oprirea lucrului, în timpul executãrii retelelor de canalizare, se vor astupa toate
capetele de tub cu dopuri de hârtie fixat cu ipsos, pentru a se evita înfundarea
conductelor cu moloz sau cu diverse deşeuri din construcţie;

VII. Verificãri în vederea recepţiei

Verificãri executate la receptia lucrãrilor

Respectarea prescriptiile din proiect privind traseul, dimensiunile, amplasamentul si

caracteristicile conductelor de apã rece si de canalizare menajerã a pieselor de legãturã, a
obiectelor sanitare.si a armãturilor obiectelor sanitare;

Paralelismul conductelor cu elementele de constructie, respectarea distantelor dintre
conducte si dintre conducte si suprafetele finite ale elementelor de constructie;

Rigiditatea fixãrii conductelor, a consolelor, a obiectelor sanitare si a accesoriilor;

Asezarea corectã si accesibilã a armãturilor;

Functionarea normalã a armãturilor de serviciu;

Posibilitatea de golire a instalaţiei interioare de apã rece;

Verificarea respectãrii cotelor de montaj la conducte;

Confruntarea instalatiei executate cu proiectul, urmãrindu-se corespondenta dintre
geometria instalatiei realizate si cea proiectatã, precum si corespondenta dintre executie
si proiect din punct de vedere al materialelor folosite, pozitiei de montare, formei,
lungimilor si modului de îmbinare;

Verificarea calitãţii execuţiei, urmãrindu-se modul în care au fost realizate îmbinãrile
conductelor;

Verificarea respectãrii pantelor de montaj ale conductelor;

Incercãri ale instalatiilor interioare de apã rece

Incercarea de etanseitate la presiune;

Incercarea de functionare;

Incercarea de etanseitate la presiune, se va efectua înainte de montarea armãturilor de
serviciu, pozitiile acestora fiind busonate. Presiunea pentru încercarea de etanşeitate la
rece va fi egalã cu 1,5 x presiunea de regim , dar nu mai micã de 6 bari.

Incercarea de funcţionare, se va efectua verificându-se dacã toate punctele de consum
asigurã debitul prevãzut în proiect.

Incercãri ale instalatiilor interioare de canalizare

Incercarea de etanşeitate;

Incercarea de funcţionare;

Incercarea de etanşeitate se face controlând traseele conductelor şi punctele de
îmbinare, dupã umplerea cu apã pânã la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau
sifoanele de pardosealã;

Incercarea de functionare se va face prin punerea în functiune a obiectelor sanitare în
mãsurã sã realizeze debitul de calcul al instalaţiei, controlându-se în acelaşi timp şi
pantele, susţinerile, etc.

VIII. Mãsuratori şi decontãri

Instalaţiile interioare sanitare de apã rece se vor plãti la metrul liniar de ţeavã
montatã.

Instalaţiile sanitare interioare de canalizare se vor plãti la metrul liniar de tub de
canalizare montat.

Probele se vor deconta la metru liniar de conductã probatã.

Obiectele sanitare, armãturile, accesoriile şi robinetele de trecere se vor deconta
la bucata montatã.

Pentru prepararea apei calde menajere se va utiliza un panou solar presurizat, capacitate
150 - 180 litri .

Panouri solare presurizate

Panourile solare presurizate sunt realizate pe baza celor mai noi si mai moderne
tehnologii, avand cel mai eficient transfer energetic dintre toate echipamentele care
produc energie termica gratuit.
Pierderile termice ale panourilor solare cu tuburi vidate sunt practic inexistente, in
schimb pot absorbi caldura si in cazul radiatiei solare difuze, sau la temperaturi foarte
scazute ale mediului extern. Panourile solare presurizate sunt formate din:
_ tuburi de sticla cu pereti dubli, vidate de tip termos care au doua functii importante:
asigura izolatia termica a sistemului si mareste puterea de absorbtie a radiatiei termice
solare
_ pipe termice ( tuburi superconductoare ) din cupru, in interiorul carora are loc
fenomenul de trasformare a radiatiei termice solare in energie termica
_ rezervor ( boiler ) montat pe suportul metalic, deasupra tuburilor de sticla vidate.
Rezervorul rezista la presiunea de 6 atm
_ supapa de sigurata la suprapresiune
_ suportul metalic
Panourile solare presurizate sunt usor de utilizat in toate aplicatiile tehnice care au la
baza transformarea radiatiei termice solare in energiei termica. Intregul sistem solar este
presurizat, iar rezervorul are rolul schimbatorului de caldura dar si a rezervorului de
stocare a apei calde.
Rezervorul este izolat termic fata de mediul exterior, cu poliuretan cu grosimea de 55 –
60 mm.
Rezervorul este realizat in doua variante constructive:
_ interiorul rezervorului este realizat din otel inoxidabil, iar exteriorul este vopsit
_ interiorul si exteriorul sunt realizate din otel inoxidabil
Principiul de transfer a energiei termice de la tuburile superconductoare la agentul termic
se face prin fenomenul de termosifonare in interiorul rezervorului. Extragerea agentului
termic din rezervorul de stocare catre zona de consum se realizeaza datorita presiunii de
la reteaua de apa rece existenta.
Sistemul de alimentare cu apa este de tip “deschis”, adica umplerea rezervorului este in
partea de jos iar golirea este in partea de sus, astfel apa rece de la retea inlocuieste apa
calda in momentul consumului. Acest tip de panou solar nu consuma enegie electrica.
Panourile solare presurizate produc energie termica tot timpul anului, aceasta energie
putand fi utilizata, in cazul nostru, pentru:
_ producerea apei calde menajere atat pentru locuinte cat si pentru institutii publice si
private

Printre avantajele utilizarii panourilor solare presurizate se regasesc:

_ este cel mai ieftin si cel mai fiabil echipament pentru producerea apei calde menajere
_ costuri zero cu combustibili conventionali, minim 5/6 dint-un an
_ cel mai bun raport calitate – pret de pe piata
_ sistemul solar functioneaza in conditii de eficienta maxima si la temperaturi negative
_ usor de montat, usor de intretinut
_ nu contamineaza mediul
Functionare

Sistemele de incalzire solara a apei includ in principal rezervoare de stocare si colectori

solari. Exista doua tipuri de sisteme de incalzire solara a apei: active, ce au pompe de
circulatie si de control si pasive, care nu au asa ceva.
Cele mai multe sisteme solare necesita o buna izolare a rezervorului de stocare, acestea
au o intrare suplimentara si o admisie conectata la colector. Intre doua rezervoare de
stocare, boilerul sistemului solar are rol de preincalzire a apei inainte ca aceasta sa fie
transmisa la boilerul conventional. Intr-un sistem cu un rezervor, rezerva este combinata
cu boiler solar de stocare, intr-un singur rezervor.
Exista trei tipuri de colectoare solare utilizate pentru aplicatii rezidentiale:

Colectoare plate
Sunt cele mai utilizate colectoare din lume pentru incalzirea apei folosita la uzul intern,
dar si la diverse aplicatii ce necesita apa calda (piscine, sisteme de incalzire etc.). Aceste
colectoare au o gama de utilizare de la sub -20 ºC la aproximativ 85ºC, ce este exact in
gama de operare necesare pentru aceste aplicatii. Ele sunt durabile si eficiente.
Colectoarele plate au un avantaj major fata de alte tipuri ce nu sunt la fel de rezistente in
zonele in care ninge destul de mult. Acestea sunt un standard la care toate celelalte tipuri
de colectoare sunt raportate.

Colector integral de stocare (ICS)

Rezervorul sau rezervoarele sunt montate intr-o cutie cu geamuri izolate pe de o parte, si
sunt vopsite in negru sau sunt acoperite cu o suprafata selectiva. Soarele patrunde prin
geamurile panoului si ,,loveste’’ rezervorul negru incalzind astfel apa din interior . Unele
modele sunt compuse dintr-un singur rezervor (100-300 l), in timp ce altele sunt
compuse dintr-un numar mai mare de tuburi conectate in serie (100-300 l capacitatea
totala). Rezervoarele unice, de obicei, sunt fabricate din otel, in timp ce tuburile sunt, de
obicei, facute din cupru.

Colectoare de evacuare

In timp ce colectoarele plate sunt, in esenta, toate facute in acelasi mod si indeplinesc
acelasi functionalitati de la un brand la altul, tuburile de evacuare sunt foarte diferite, atat
constructiv, cat si in exploatare. Colectorii de evacuare sunt construiti dintr-un numar de
tuburi de sticla, fiecare tub este format din sticla si are o foita absorbanta in el. In timpul
procesului de fabricatie este creat un vid in interiorul tubului de sticla. Lipsa aerului in
tub creeaza un mediu excelent de izolare, ce permite temperaturi mai mari pentru a fi
realizata absorbtia de catre foita din interior.

Exista doua tipuri de sisteme solare active de incalzire a apei:

Sistemul circulator direct – pompele imping apa intre colectori si casa. Uneori sunt
influentate de sistemele climatice. Dar un montaj bun, va scuteste de neplaceri.

Sistem circulator indirect - pompele circulante necongelate, transfera fluidul termic

intre colectori si schimbatorul de caldura. Acesta incalzeste apa, care apoi este folosita in
sistemul casei. Acestea sunt populare in climatele predispuse la temperaturi de congelare.
Sisteme de incalzire solara pasive sunt, de obicei, mai putin costisitoare decat cele active,
insa nu sunt la fel de eficiente. Cu toate acestea, sistemele pasive poate fi mai rezistente
si pot avea o durata de viata mai mare.
Exista doua tipuri de baza ale sistemelor pasive:

Colector integral pasiv, a sistemelor de stocare

Acestea functioneaza cel mai bine in zonele in care temperatura rareori scade sub cea
inghet. De asemenea, este recomandat gospodariilor care au nevoie de apa calda in cursul
serii.

Sistem termosifon
Apa curge prin intermediul sistemului de apa calda, atunci cand se foloseste apa la
chiuveta.
Colectorul trebuie sa fie instalat sub rezervorul de stocare a apei calde, astfel incat se va
ridica in rezervor. Aceste sisteme sunt de incredere, dar trebuiesc montate cu atentie
deoarece cele mai multe au rezervoare grele ce sunt montate pe acoperis. Ele sunt de
obicei mai scumpe decat colectorul integral pasiv.
Sisteme de incalzire solara a apei, aproape intotdeauna au nevoie de un sistem de rezerva
pentru momentele in care cererile de apa sunt ridicate. Sistemele conventionale de
incalzire si stocare a apei, de obicei sunt sursa de rezerva, ele ar trebui sa faca parte tot
timpul dintr-un sistem solar complet. De multe ori este recomandat ca un sistem solar,
indiferent de tip, sa fie legat de un sistem de incalzire a apei instant.

Alegerea sistemului solar

Dimensiunea sistemului
Dimensionarea sistemului solar de incalzire a apei, a presupus determinarea totala de
colectare a zonei si a volumului de depozitare de care este nevoie pentru a satisface 90%
-
100% din necesarul de apa calda pe timpul verii.

Volum de stocare

Un rezervor mic (150-180l) de stocare este, de obicei suficient pentru doi, trei
oameni.
Un rezervor mediu (300l) de stocare de la trei la patru persoane.
Se va procura un sistem de captatoare solare prevazut cu sisteme complexe ce
inlatura orice posibilitate de supraincalzire.

Instalarea si intretinerea sistemelor solare de apa menajera

Pentru o buna instalare a sistemelor solare de apa calda se va solicita asistenta

tehnica din partea firmei furnizoare.
Dupa instalare corespunzatoare a panourilor in mod normal, acesta ar trebui sa ruleze
fara
probleme multa vreme.
Pentru sistemele active, solutiile de intretinere se discuta de cele mai multe ori cu cel
care a montat sistemul si trebuie consultat in detaliu manualul sistemelor.
Geamurile sistemelor e necesar a se curata frecvent, daca zona nu este una cu ploi
frecvente.
Perioada la care sistemele necesita o curatare totala este cuprinsa intre 3-5 ani, in functie
de sistem si zona si este recomandat sa fie realizata de o firma specializata, de preferinta
una ce monteaza sisteme solare.

Intretinere si reparatii
Sistemele de panouri solare necesita inspectii si intretineri periodice pentru a obtine o
eficienta cat mai buna . De asemenea, din timp in timp, componentele pot avea nevoie de
reparatii sau inlocuire.
Multe dintre activitati pot fi realizate de fiecare pe cont propriu, insa majoritatea au
nevoie de
interventia unui tehnician specializat.
Oricare ar fi compania la care apelati pentru a va repara sistemul, cereti o estimare a
costurilor, in scris, inainte de orice lucru facut. Pentru unele sisteme, reparatia poate
costa mai mult decat inlocuirea componentei in cauza.
Lista periodica a inspectiilor

O sa prezentam in cele ce urmeaza o lista a celor mai frecvente componente ce necesita

inspectie periodica.
Recomandat este sa cititi si manualul pe care sistemul il are, pentru o mai buna
intretinere.

- Umbrirea colectorului

Este recomandata verificarea periodica a umbrei ce poate ajunge pe colector. Umbrirea

poate afecta foarte mult performanta colectoarelor solare. Cresterea vegetatiei din jurul
constructiei este o problema frecventa cand vine vorba de umbrire. Deoarece multi isi
monteaza sistemele solare odata cu constructia casei, cu timpul, vegetatia din jur poate
cauza umbrire sistemelor.

- Colectori murdari
In multe zone, praful este din abundenta si atunci sistemele se murdaresc mai repede
decat in mod normal. Recomandata este verificarea si spalarea lor cu un furtun de apa.

- Cabluri si conexiuni
Verificati periodic scurgerile de apa si conexiunile intregului sistem. Conductele trebuie
sa fie bine lipite folosind solutii speciale, care sa asigure o functionare buna, pe o
perioada de timp mai lunga.
Toate conexiunile electrice trebuie sa fie bine izolate pentru a evita orice scurt-circuit,
sau altceva mai grav.

- Degradare
Verificarea deteriorarii sau degradarii izolatiilor ce acopera tevile, conductele si cablurile
electrice.

- Suport structuri
In zonele unde vantul bate frecvent, este recomandat a se verifica periodic stuctura de
sustinere, mai ales unde sistemele au fost montate la o inaltime destul de mare.

- Pompele si ventilatoarele
Verificati daca pompele sau ventilatoarele sunt in stare perfecta de functionare.

- Fluide de transfer termic

Antigelul trebuie sa fie inlocuit periodic. Este o sarcina ce ar fi recomandat sa fie lasata
in seama unui tehnician calificat.

- Sisteme de stocare
Verificati rezervoarele de stocare, pentru fisuri, scurgeri, rugina, sau alte semne de
coroziune.

Folosirea unui sistem anti-inghet la sistemul de incalzire solara

Sistemele solare de incalzire a apei, care folosesc lichide pentru transferul termic, au
nevoie de protectie impotriva inghetului in timpul temperaturilor scazute, sub 6ºC. Nu se
bazeaza neaparat pe izolarea colectorilor si a conductelor, scopul principal al izolarii este
de a reduce pierderile de caldura si de a creste performantele sistemului. Pentru a proteja
colectoarele si conductele de pagube cauzate de temperaturile scazute, practic, aveti doua
optiuni:
_ Folosirea unei solutii de antigel ca fluid de transfer termic.
_ Drenarea colectoarelor si conductelor, fie manual sau automatizat, atunci cand
temperatura
ar putea scade sub punctul de inghet.

Folosirea unei solutii antigel

Sistemul solar de incalzire a apei, care utilizeaza o solutie antigel (propilen glicol sau
etilenglicol) ca si fluid termoconductor este eficient protejat, atat timp cat concentratia de
antigel este mentinuta.
Lichidele termoconductoare se degradeaza in timp si in mod normal ar trebui schimbate
la 3-5 ani.
Din moment ce aceste sisteme sunt supuse presiunii, nu se obisnuieste sa se verifice
conditia
solutiei de antigel. La un astfel de sistem solar de incalzire, este indicat sa verificati
periodic starea solutiei de antigel.

Sistemul de drenaj al colectoarelor si conductelor

Sistemul de incalzire solara foloseste doar apa ca si fluid de transfer termic, care este cel
mai
vulnerabil in cazul inghetului. Alimentarea si golirea sistemului, de obicei foloseste un
controler pentru drenarea automata a colectoarelor. Senzorii colectorului si rezervorul de
stocare transmit controlerului cand trebuie sa actioneze asupra pompei de circulatie,
pentru a goli automat circuitul si pentru a-l umple din nou. Folosirea necorespunzatoare a
senzorilor de proasta calitate, poate duce la nedetectarea conditiilor de inghet.
Controlerul nu mai dreneaza sistemul, astfel pot aparea stricaciuni costisitoare in urma
inghetului. Asigurati-va ca senzorii au fost instalati conform recomandarilor
producatorului si verificati controlerul cel putin odata pe an pentru a va asigura ca
functioneaza corespunzator. Este recomandat sa contactati o firma specializata daca
doriti sa montati astfel de senzori.
Pentru a va asigura ca drenajul realizat de colector se face corect, trebuie de asemenea sa
preveniti ca in timpul golirii, sa nu se formeze un vid in interiorul colectorului in timp ce
lichidul paraseste circuitul. O aerisire speciala este instalata in cel mai inalt punct al
colectorului. De asemenea o practica indicata este de a izola aeriserea, astfel aceasta nu
poate ingheta.
Asigurati-va ca nimic nu blocheaza tuburile de aerisire din sistem, atunci cand ciclul
drenajului este activ. Colectorii si conductele trebuie sa fie inclinate corespunzator
pentru a permite scurgerea apei complet. De asemenea acestia trebuie sa aiba o panta de
minim 2,1 centimetri pe metru.
Colectorul este de asemenea precum un rezervor de depozitare. Izolarea buna a partilor
nefinisate ale colectorilor si invelirea acestora in timpul noptii si in zilele reci, va ajuta la
protectia lor impotriva temperaturilor reci.
Cu toate acestea, apa poate ingheta in colector, dupa perioade lungi de temperaturi
scazute.
Colectorul de aprovizionare si conductele de retur sunt de asemenea susceptibile la
inghet, in
special atunci cand sunt pozitionate intr-un spatiu neincalzit sau afara.
Aceasta se poate intampla chiar si atunci cand tevile sunt bine izolate. Este cel mai bine
sa se
goleasca intregul sistem de incalzire inaintea venirii temperaturilor scazute, pentru a
evita orice posibile pagube cauzate de inghet. Vezi tipurile de fluide termoconductoare,
pentru a afla mai multe despre diversitatea acestora.

Oxidarea si coroziunea sistemului solar de incalzire a apei

Cei doi factori majori care afecteaza performanta amplasarii, in mod corespunzator si
instalarii
sistemelor solare de incalzire a apei, se refera la: oxidarea (hidro-sistemelor) si
coroziunea (sub actiunea apei si a aerului)
Oxidarea
Apa menajera ce are un continut de minerale ridicat, (sau “apa grea”) poate cauza
acumularea de minerale, oxidarea (depozitarea de calciu) in sistemele solare de incalzire
a apei. Oxidarea reduce performantele sistemului in diferite moduri.
La sistemul care utilizeaza apa ca si fluid de transport termic, oxidarea poate aparea
inauntrul colectorului, a conductelor si a regulatorului de caldura.
In sistemele care folosesc alte tipuri de fluide pentru transferul termic precum (glicol,
antigel),
oxidarea poate aparea la suprafata regulatorului care transfera caldura de la colectorul
solar la apa menajera.
Oxidarea poate, de asemenea cauza pagube valvei si pompei in decursul circuitului de
apa potabila.
Se poate evita oxidarea folosind o substanta care provoaca dezoxidarea sau prin
introducerea unei solutii usor acide (cum ar fi otetul) prin colectoare, dupa 3-5 ani de
folosire a sistemului, sau daca este necesar, in functie de proprietatile apei.
Trebuie sa curatati cu grija suprafata radiatorului cu un glaspapir mediu.

Coroziunea
Cele mai bine proiectate sisteme solare de incalzire a apei pot fi afectate de un minim de
coroziune.
In acest caz, cand sunt afectate, de obicei este vorba despre o coroziune galvanica, un
process electrolitic cauzat de doua metale diferite, ce intra in contact unul cu celelalt. Un
metal are o sarcina pozitiva mai mare si atrage electroni de la cealalalt metal, cauzandu-i
coroziune.
Fluidul termoconductor in unele sisteme de energie solara, ofera uneori o punte de
legatura in
cadrul careia se produce acest schimb de electroni. Oxigenul intra intr-un circuit deschis
al
sistemului solar, care va provoca rugina unui component din fier sau otel. Astfel de
sistem ar trebui sa contina cupru, bronz, otel inoxidabil, plastic, sau sticla, captusind
astfel rezervoarele de stocare apei

INTOCMIT,

ing. Sbarcea Vasilica