CARACTERISTICILE ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ŞI ROLUL LOR ÎN ORGANIZAREA TERITORIULUI.

STUDIU DE CAZ MUNICIPIUL TARGU JIU

1. ACTIVITATILE AGRICOLE
1.1 Premise ale dezvoltarii agriculturii
Ramură agricolă importantă a municipiului Târgu-Jiu, îşi datorează dezvoltarea, terenului
agricol existent. Din bilanţul teritorial rezultă că 64,6% din suprafaţa totală a municipiului o
reprezintă cea agricolă, din care peste jumătate este teren arabil, ceea ce indică un potenţial
agricol valoros, de neglijat pentru dezvoltarea economică a municipiului. Suprafaţa agricolă totală
a municipiului Târgu – Jiu este de 9.333 ha, din care 1.379 sunt ocupate de păduri. Culturile  
agricole pretabile zonei municipiului Târgu-Jiu sunt: porumb, grâu, orz, ovăz, legume, plante de
nutreţ, vie şi pomi fructiferi.
La sfârşitul anului 1992 existau cinci societăţi comerciale agricole de stat şi una de
mecanizare a agriculturii. Activitatea agricolă se axează pe cultivarea pământului cele mai
importante culturi fiind cele de grâu şi porumb. Păşunile şi fâneţele ocupă cca. 18% din suprafaţa
totală, ceea ce determină dezvoltarea activităţilor legate de creşterea animalelor.
Majoritatea producţiei agricole fiind obţinută în gospodăriile individuale, cea mai mare
parte a acesteia este destinată consumului propriu. Până la data de 31.12.2002 au fost eliberate
un număr de 2.925 titluri de proprietate, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Creşterea animalelor, ca şi producţia agricola, au fost în scădere faţă de anii precedenţi
în special datorită posibilităţilor materiale reduse ale producătorilor individuali.

1.2. Mutatii in structurile terenurilor agricole (arabil, pasuni, fanete, livezi)

Județul Gorj este unul dintre județele bogate în resurse naturale. Pă durile ocupă în special
partea de nord a județului, precum și vă ile principalelor cursuri de apă . Resursele de apă sunt
de asemenea importante. În afara unor resurse minerale aflate în cantită ți deosebit de mari,
precum lignitul exploatabil la suprafață în special în vestul județului (bazinele Motru-
Rovinari), Gorjul deține importante resurse de petrol și gaze naturale (în centrul și estul
județului), dar și resurse minerale mai rar întâ lnite.

1.3. Structura culturilor si productiilor agricole (suprafetele cultivate si productiile

obtinute)

2. ACTIVITATILE INDUSTRIALE
2.1. Factori favorabili de aparitie – resurse
a) Zona industrială:
 Este dispusă în bandă în raport cu teritoriul de locuit, amplasată în imediata
apropiere a oraşelor, sub forma unei benzi care are tendinţa de a înconjura oraşul.
Unităţile industriale :
  Combinatul pentru industrializarea lemnului „ROSTRAMO” care produce:
mobila, placaj, PAL, parchet si cherestea.
 Uzina de utilaj minier „GRIMEX”;
 Fabrica de tigarete;
 Fabrica de confectii „CONFECTIA”;
 Fabrica de sticla „STAR GLASS”;
 Uzina de articole din cauciuc „ARTEGO”
 Unitati industriale mai mici sunt pentru: lactate, pâine, materiale de
constructii, preparate din carne, bauturi, etc.

2.2.Activitatile industriale si diversificarea economica in perioada comunista

În perioada geto-dacă, locuitorii acestor meleaguri se îndeletniceau şi trăiau din vânat, îşi
lucrau pământul, scoteau şi prelucrau metale, făceu negoţ cu grâne, miere, ceară, peşte, îşi
construiau fortificaţii puternice. Municipiul Târgu-Jiu a cunoscut dezvoltarea industrială începând
din secolul al-XIX-lea. În perioada 1933-1940 s-au înfiinţat ăn acest oraş mai multe unităţi
economice: Fabrica de produse refractare Vădeni, Manufactura de tutun, Fabrica de confecţii
pentru armată, Fabrica de topire a inului şi cânepei Vădeni, ateliere meşteşugăreşti de ţesut,
tăbăcării, unităţi de industrie alimentară etc. În perioada următoare, după 1948, în Târgu-Jiu s-au
înfiinţat mari întreprinderi industriale, precum Întreprinderea de ateliere şi baza tubulară ( 1957 ),
Combinatul pentru prelucrarea lemnului ( 1959 ), Fabrica de ciment Bârseşti ( 1961 ),
Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat ( azi ARTEGO 1975 ), Fabrica de
sticlărie menaj ( 1975 ), Întreprinderea maşini unelte presare-forjare ( 1975 ), Întreprinderea de
utilaj minier ( azi GRIMEX 1980 ). Majoritatea acestor întreprinderi au rezistat concurenţei
economiei de piaţă şi funcţionează cu rezultate de calitate şi producţie, deosebite
Situaţia economică actuală a municipiului Târgu-Jiu este strâns legată de cea a economiei
naţionale, care se află într-o perioadă de restructurare şi de reforme. Economia
municipiului Târgu-Jiu este influenţată şi de specificul local pentru că fiind regiune minieră, mulţi
agenţi economici din  industrie s-au profilat pe activităţi legate de minerit.
Evoluţia activităţii economice şi sociale din ultimii ani a influenţat  dinamica înfiinţării
societăţilor comerciale.
2.3. Restructurarea economica. Modificarile intervenite dupa 1990
La 31 martie 2003 erau  înregistrate la Registrul Comerţului peste 3 650 de societăţi
comerciale, 126 fiind societăţi pe acţiuni şi restul de 3 522 societăţi cu răspundere limitată, la care
se adaugă un numar de 485 de asociaţii familiale, persoane fizice şi liber profesionişti.
Aceste societăţi comerciale, sunt în proporţie  de peste 90% ( 3 533 societăţi) cu capital
privat autohton , 25  societăţi cu capital privat străin, 65 societăţi cu capital privat străin şi
autohton şi 21 cu capital de stat integral sau mixt.
 2.4. Procesul de privatizare – unitatile industriale existente
Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o
poziție mai puțin favorabilă , deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un
nivel de dezvoltare mai scă zut. Studiile și analizele regionale din ultimii ani plasează regiunea
sud-vest în râ ndul celor 4 regiuni mai puțin dezvoltate, ală turi de regiunile nord-vest, est, sud
și nord-est.
Agenții economici înregistrați pe raza județului își desfașoară activitatea în domenii
acoperind toate sectoarele economice, de la cel primar, cuprinzâ nd agricultura, industria
extractivă , cel secundar, cu activită ți în diferite industrii prelucră toare și cel terțiar, incluzâ nd
serviciile și turismul. Referitor la firmele active din punct de vedere economic, se remarcă o
concentrare mare pe comerț (pentru o economie aflată în plin proces de tranziție).
Majoritatea societă ților comerciale din județul Gorj fac față cu greu crizei economice, o
parte dintre acestea fiind nevoite să își restrâ ngă activitatea, să apeleze la mă suri precum
șomajul tehnic sau la concedieri colective, unele chiar sistâ ndu-și complet activitatea.

2.5. Restrangerea activitatii si aparitia somajului (număr șomeri)

Dinamica indicatorilor privind forta de munca, dupa aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, a urmat tendintele nationale, fiind influentata initial de cresterea economica(2007-2008)
si apoi de o descrestere economica datorata crizei economico-financiare instaurate la nivel
comunitar.
Numarul salariatiilor la nivelul judetului Gorj a scazut in perioada 1990-2016 cu 114% de la
157,180 la 73,343 salariati, ca de aftfel si la nivelul municipiului Targu Jiu.

3. TURISMUL – ALTERNATIVA DE DEZVOLTARE A ASEZARILOR

3.1. Potentialul turistic – caracterizare generala
Turismul în municipiul Târgu-Jiu este o componentă importantă a vieţii social economice, având ca
axă principală operele brâncuşiene recunoscute ca atare de UNESCO cât şi celelalte obiective
cultural istorice şi economice.
 Municipiul Târgu-Jiu reprezintă Centrul Olteniei de sub munte situat la poalele munţilor
Parâng şi Vâlcan la ieşirea din maiestosul defileu al Jiului. Râul Jiu îl străbăte aproape simetric de la
Nord la Sud. Această aşezare îi conferă o conexiune naturală între Ardeal şi Ţara Românească.
            În apropierea municipiului Târgu-Jiu, putem vorbi de existenţa a numeroase
monumente istorice şi ansambluri bisericeşti din secolele XVII – XVIII, cât şi de
obiective turistice care se găsesc în imediata apropiere a acestuia (Muzeul
etnografic Curtişoara la 11 Km, Castrul Roman, Cheile Sohodolului, vestita
Mânăstire Tismana şi Poiana Soarelui de la Padeş).
3.1.1. Potential turistic natural

3.1.2. Potential turistic antropic

Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, care îl străbate, initial fiind cunoscut ca Targ
saptamanal organizat pe malul Jiului, targ ce se tine si astazi in ziua de joi a saptamanii. Este
mentionat pentru prima data ca Targul de la Jiu in urma cu 600 de ani si ca oras in urma cu 400
ani. Gradina publica s-a infiintat in 1856, in zavoiul de pe malul stang al Jiului.

CBAnsamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de

Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului
război mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele trei componente sculpturale
monumentale, singurele din toată creaţia artistului situate în aer liber – Masa Tăcerii, Poarta
Sărutului și Coloana Fără Sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o
lungime totală de 1.275 m./su_animate]MTMasa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea
confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind
reprezentat prin 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere.
Go to top
PSPoarta sărutului, construită din travertin arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții
asupra morții sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi
interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de
doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este
dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.
CIColoana Infinitului reprezinta inaltarea la cer. Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana are o
înălțime de 29,35 metri și este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremitățile
inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți mărgele de către Brâncuși.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei originală a
fost Coloana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din Primul război mondial
căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.
Brâncuși însuși o denumea „un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”.
Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta
tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special
din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + „mărgele”) este de 29.173 kg.
PPBiserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Căii Eroilor si a fost integrata creatiei
brâncuşiene, realizand o legatură intre elementele ansamblului sculptural.
Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita intre anii 1927
si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937. Pictura in stil
neobizantin a fost executată in fresca de catre pictorul gorjean Iosif Keber.
PPalatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioară şi cea
interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In 1904 se instalează
telefoanele si se achizitionează un ceas ce va fi montat in turla in anul 1905.
SVBiserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este ctitoria
negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in pronaos. Constructia s-a
realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub numele Biserica Negustorilor, Biserica
Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul bisericii este in forma de cruce. Constructia a suferit
de-a lungul timpului mai multe interventii care nu i-au alterat forma originala.
TVColegiul National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala – a fost contruita in anii 1896 –
1898. Vizavi, Statuia lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor
ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor Vladimirescu si panduri inainte de a pleca la
Pades.
ETCasa Memorială Ecaterina Teodoroiu, datează din anul 1884. În această casă a văzut lumina zilei
Cătălina – eroină naţională. Aceasta a participat voluntar la luptele din Primul Război Mondial. A
căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, în luptele de la Mărăşeşti –
august 1917.
MJMuzeul Judeţean Gorj a fost fondat în anul 1894, prin strădania lui Alexandru Ştefulescu.
Clădirea a fost renovată în anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic, din epoca
bronzului, perioada dacică, daco-romană, documente din timpul primelor formaţiuni statale, din
feudalism şi din perioada modernă.
MAMuzeul de Artă a fost înfiinţat în anul 1984, iar din 1993 funcţionează în sediul situat în Parcul
Central al municipiului. Oferă vizitatorilor icoane româneşti vechi de o valoare artistică deosebită,
studii şi picturi de Vasile Blendea şi Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea
aparţinând şcolilor flamandă şi italiană, picturi de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba şi mulţi
alţi artişti clasici şi contemporani.

3.2. Infrastructura turistica

Dotari de cazare
Capacitatea de cazare existent
Nr. sosiri turistice
Numarul de innoptari
3.3. Tipuri de turism practicate

4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE