Desprinderea de matricea familiei, de spaiul cunoscut i protector pentru aîntreprinde
cltoria spre necunocut este o tem ce i-a fascinat pe muli autori. Aceast temeste polivalent. Fie c este o cltorie-aventur, o cutare concret sau una spiritual, oevadare din realitate, o fug de sine însui sau o cltorie iniiatic, fie c surprinde sausatirizeaz realiti, cltoria se va solda întotdeauna cu descoperirea unor noi orizonturi.Dup Jean Chevalier în Dic ionarul de simboluri ³ simbolismul cltoriei, extrem debogat se rezum totui la cutarea adevrului, a pcii, a nemuririi, la cutarea idescoperirea unui centru spiritual.´ (Chevalier, I, 268) În literatura universal regsim predilecia pentru aventur i cltorie înc de la primele texte ale umanitii: Vechiul Testament i Epopeea lui Ghilgame . Epoeele lui Homer, Iliada i Odiseea valorific iele aceast tem. În Evul Mediu, cltoria dovedete caliti rzboinice, curajul, pasiuneaiubirii ( Cântecul Nibelungilor , Cântecul lui Roland ), este fcut fie din loialitate pentrusuveran sau din iubire pentru un ideal feminin (romanele cavalereti). Romanele picaretidin Renatere abund de aventuri stranii i miraculoase. Iluminismul impune o alt valenacestei teme, i anume cltoria în spaii necunoscute ca mijloc de satirizare a moravurilor (Voltaire, Swift, Montesquieu), iar romantismul aduce în prim plan cltoria imaginar(Novalis, Hoffman, Eminescu, Nerval). La moderni, cltoria este mai mult o cutare asinelui, o redescoperire, se poate vorbi mai mult de o aventur introspectiv.
Chevalier, Jean, Gheerbrant,
Dicionar de simboluri , vol. I, II, Ed. Artemis, Bucureti;