MISTERUL EDUCATIEI SI STIINTEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA
CATEDRA ALIMENTARI CU CALDURA SI GAZE, VENTILATIE

Lucrare de curs
La disciplina: Sisteme de alimentare cu căldură și
ventilație

Tema: Încălzirea și ventilarea a unei case de locuit

cu 3 nivele din or. Florești.

Efectuat: st. gr.

ARH-142
Usatîi
Cristina

Verificat: l.u.
Colomieţ Tatiana
 Chisinau 2018
Cuprins.

1.Introducere
2.Sarcina de proiectare………….
3. Calculul termotehnic al îngrădirilor de protecție.
4. Calculul pierderilor de căldură.
5. Calculul coeficientului de vitrare.
6. Calculul coeficientului de compactitate.
7. Proiectarea sistemului de încălzire.
8. Proiectarea instalațiilor de ventilare.
9. Calculul debitului de aer necesar.
10. Dimensionarea grilelor de ventilare.
11. Calculul aerodinamic a sistemului de ventilare.
Bibliografie.
Anexe.

2
 INTRODUCERE
Lucrarea grafica prevede efectuarea calculelor termotehnice ale
ingradirilor (peretelui exterior, pardoselilor, planseelor deasupra subsolurilor,
planseelor ultimului nivel, elementelor vitrate, acoperisurilor), determinarea
regimului de umiditate, stabilitatii termice a ingradirilor constructive,
determinarea pierderilor de caldura pentru fiecare incapere.

Sarcina de proiectare
Codul dupa care sunt colectate datele initiale este adoptat conform
numarului format din numarul dupa registru sau este acordat de professor.
Se adopta conform codului 016, V-7
Pentru elaborarea proiectului de an sunt necesare urmatoarele date
initiale:
1. Planul casei care se determina din anexa nr.1, in conformitate cu suma
cifrelor codului.
2. Localitatea si parametrii climaterici exterior se adopta in functie de
suma cifrelor codului di tabelul 1, anexa nr.2 si se inscriu in urmatoarea
forma:
a) localitatea – Floresti,
b) temperature celei mai reci zile cu coeficientul de asigurare k= 0,92
(tabelul 1 [1],
t Ie = -22° ∁
c) temperature celor mai reci cinci zile cu coeficientul de asigurare k=
0,92,
t Ve = -17° ∁
d) temperature medie a celei mai reci luni t m .l= -4,5° ∁
e) durata sezonului de incalzire n si.=173
f) temperature medie pe sezonul de incalzire t m .s = -0,2° ∁
g) amplitudinea maxima a temperaturii exterioare in luna iulie At ,ext =14,7
h) elasticitatea vaporilor de apa in cea mai rece luna e e=440 Pa
3. Orientarea fatadei: Nord-Est
4. Incaperea nodului termic este prevazuta in partea stinga a axei de
simetrie, daca ultima cifra a codului este para, si in partea dreapta,
daca este impara :
Partea Stinga.
5. Structura ingradirilor de protective si unele materiale din care sunt
construite ingradirile se iau din tabelul A,B si C anexa nr.3
3
 6. Dimensiunile usilor si a ferestrelor :
 Fereastra mare : latimea – 1500 mm
inaltimea- 1400 mm
 Fereastra mica : latimea – 1000 mm
inaltimea -1400 mm
 Fereastra alaturata usi la balcon : latimea – 1000 mm
inaltimea – 1400 mm
 Usa la balcon : latimea – 700 mm
inaltimea – 2000 mm
 Usa de acces : latimea - 1200 mm
inaltimea – 2200 mm
7.Parametrii aerului interior
a) temperature de calcul a aerului interior este: t i=20℃
b) umiditatea relative a aerului pentru calculul regimului de umiditate
φ i = 55-60%
Calculul pierderilor de caldura
2.1 Notiuni generale privind calculul termic al ingradirilor.
In conformitate cu [1], exista trei indicatori de protectie termica a
cladirii:
a) rezistenta redusa la transferal termic al elementelor de inchidere a
cladirii;
b) indicatorul igienico-sanitar care include diferenta de temperature
dintre temperature aerului interior si de la suprafata elementului de
inchidere, si temperature pe suprafata interioara mai inalta decit
temperature punctului de roua;
c) consumul specific de energie termica pentru incalzirea cladirii,care
permite a varia valorile proprietatilor diferitor tipuri de elemente de
inchidere, tinind cont de solutiile architectural-urbanistice si de
alegerea sistemului de mentinere a microclimei pentru atingerea
marimei normate a acestui indicator.
Conditiile de protective termica a cladirii vor fi satisfacute daca in
cladirile de locuit sau publice vor fi respectate conditiile ,,a” si ,,b”, sau ,,b” si
,,c”. Pentru cladirile de productie trebuie respectate conditiile indicatorilor
,,b”.

2.1.1 Rezistenta termica a ingradirilor si calculul

coeficientului
de transfer termic global
Toate ingradirile exterioare ale incaperilor incalzite a cladirilor de
locuit, socio-comunale si industrial trebuie sa corespunda nu numai
cerintelor de rezistenta, stabilite, rezistenta la foc, durata de viata cit mai
mare, economic si design modern, dar sis a tina cont de cerintele privind
indicii termotehnici. Solutiile architectural-constructive trebuie astfel

4
adoptate, incit rezistenta termica globala a ingradirilor de inchidere sa fie
egala cu valoarea maxima dintre valorile urmatoarelor rezistente:
nec
 rezistenta termica minima necesara, Rmin , din considerente de asigurare
a conditiilor sanitaro-igienice care se determina prin relatia:
t i−t ce m2 ℃
nec
Rmin = [ ]
α i −∆ t
∙n,
w
; in care:

 t i-temperatura aerului interior,℃ ;

c
 t e −¿temperature de calcul a aerului exterior ( a celor mai reci 5 zile cu
coeficientul de asigurare 0,92), ℃;
 α i−¿ coeficientul de schimb de caldura pe suprafeta interioara a
w
ingradirii, [ 2 ]; care se determina in functie de tipul ingradirii
m ℃
conform tabelului 7 [2] sau tabelului A, anexa nr. 4;
 ∆ t n – diferenta maxima admisibila dintre temperatuta aerului interior si
temperature
suprafetei interioare a ingradirii, ℃, care se determina in functie de tipul
ingradirii si destinatia cladirii conform tabelului 5 [2] sau tabelului C, anexa
nr. 4;
 n-coeficient in care se tine cont de pozitia ingradirii fata de aerul
exterior, care se
determina in functie de tipul ingradirii conform tabelului 6 [2] sau tabelului
D, anexa nr. 4.

 Rezistenta redusa la transfer termic din punct de vedere al stocarii

inergiei elementelor de inchidere ( cu exceptia celor vitrate
transparente), Rreg ,care se determina conform tabelului 4 [2] sau
tabelului F, anexa nr. 4, in functie de tipul ingradirii, destinatia cladirii
si indicatorul grade-zi, D d , care pentru perioada de incalzire se
determina prin relatia.
Dd =( t i−t ms . ) ∙ z si. , in care:
 t i-temperatura aerului interior, ℃ ;
 t ms .- temperature medie a aerului exterior pe durata sezonului de
incalzire , ℃ ;
 n si.- durata sezonului de incalzire, zile.

Rezistenta termica specifica globala a ingradirii se determina prin

relatiile:
 pentru ingradire fara strat izolant:
N
1 δ j 1 m2 ℃
Ro = + ∑ + , [ ]
α i j=1 λ j α e w
;

 pentru ingradirea cu strat izolant:

5
 N −1
1 δ δ 1 m2 ℃
Ro = + ∑ j + iz + ,
α i j=1 λ j λiz α e w
;[ ] in care:

 δ j - este grosimea straturilor ingradirii, cu exceptia celui izolant, mm;

 δ iz- grosimea stratului izolant, mm;
 λ iz si λ j- coeficientul de conductibilitate termica a materialului
w
straturilor, inclusive celui izolant, 2 ;care se determina in functie de
m ℃
materialul stratului din anexa D [3];
 α e- coeficientul de schimb de caldura pe suprafata exterioara a
w
ingradirii, ,
m ℃ [ ]
; care se determina in functie de tipul ingradirii
2

conform tabelului 8 [3] sau tabelului B, anexa nr. 4;

Rezistenta termica specifica globala a ingradirii se admite egala cu

valoarea maxima dintre valorile rezistentelor enumerate mai sus:
m2 ℃
nec
Ro =max { Rmin , R req } ,
w
; [ ]
Daca inlocuim aceasta valoare in relati anterioara vom obtine relatia
pentru determinarea grosimii stratului izolant:
δ iz =λiz ∙¿
Valoarea grosimii stratului izolant se rotunjeste cu precizia +0,005 m
sau pina la grosimea materialului conform fisei tehnice a producatorului.
Dupa aceasta,valoarea rezistentei termice specific globale ale ingradirii se
recalculeaza folosind relatia (2.4).
Coeficientul de transfer termic global, k, se determina prin formula:

1 w
k= , 2 ;
Ro m ℃

2.1.2 Temperatura aerului interior

Pentru calculele generale temperature aerului interior se admite
conform tabelului 1 [3], iar pentru calculul pierderilor de caldura si calculul
instalatiilor de incalzire si ventilare, temperature de calcul a aerului interior
pentru cladiri de locuit, in functie de destinatia incaperilor, pentru sezonul
rece se ia din tabelul E anexa nr. 4.

2.1.3 Temperatura aerului exterior

Temperetura aerului exterior nu este constanta, ci variaza in limite
destul de mari atit zilnic, cit si pe toata durata sezonului de incalzire. Pentru
calculul puterii termice a sistemului de incalzire trebuie luata o temperatura
concreta pentru localitatea data. Aceasta temperature se numeste
temperatura de calcul a aerului exterior. In calitate de temperature de calcul
6
a aerului exterior, t ce, trebuie luata acea temperatura, constanta a aerului
exterior.
Pentru determinare stabilitatii termice a ingradirii de inchidere se
utilizeaza indicele D- grosimea conventionala a ingradirii ( gradul de inertie
termica). Conform normelor in vigoare, toate ingradirile de inchidere se
impart in 4 grupe, in functie de grosimea conventionala D:
c I
 fara inertie termica, D ≤1,5=¿ t e =t e , k as =0,98 ;
c I
 cu inertie termica mica, 1,5< D ≤ 4=¿ t e =t e , k as =0,92 ;
c III
 cu inertie termica medie, 4 < D ≤7=¿ t e =t e, k as =0,92 ;
c V
 cu inertie termica mare, D>7=¿ t e =t e , k as =0,92;
Normele in vigoare stabilesc temperature de calcul a aerului exterior
fiind egala cu media celor mai reci 5 zile la rind din cele mai reci 4 ierni din
ultimii 25-50 ani.

2.2. Calculul termic al ingradirilor de protective

Scopul: determinarea grosimii stratului termoizolant δ, m si a coeficientului de
transfer termic
global k, w/m2∗❑oC
2.2.1 Calculul peretilor exteriori

Nr Materialul Densitatea Grosimea Coeficientul

. Stratului materialului stratului de
kg constructive conductibilitat
ρ, 3
m δ ,m e
w
λ,
m℃
1 Mortar din var cu nisip 1600 0,02 0,7

2 Caramida din argila cu 1400 0,38 0,52

goluri
3 Polistiren expandat 40 δ3 0,041

4 Mortar din ciment cu 1800 0,02 0,76

nisip

7
Rezistenta termica globala a peretelui exterior va fi:
m2 ℃
Ro =Ri + R1 + R2+ R3 + R4 + R e ; [ ]
w
in care:
 Ri , Re - rezistenta termica la transfer de caldura pe suprafata interioara
si exterioara.

1 m2 ℃ 1 m2 ℃
Ri=
αi
,[ ]
w
; R e= ,
αe w
; [ ]
in care:
 α i si α e −¿ coeficientii de schimb de caldura pe suprafetele interioara si
exterioara.

m2 ℃ m2 ℃
α i=8,7 ,
w [ ]
; α e =23 ,
w [ ]
;

δ m2 ℃ δ m2 ℃ δ m2 ℃ δ m2 ℃
λ1[ ]
R 1= 1 ,
w
; R2= 2 ,
λ2 w [ ]
; R3 = 3 ,
λ3 w [ ]
; R4= 4 ,
λ4 w
; [ ]
1 δ 1 δ 2 δ3 δ4 1 1 0,02 0,38 δ3 0,02 1
Ro = + + + + + = + + + + + =¿
α i λ 1 λ2 λ3 λ4 α e 8,7 0,7 0,52 0,041 0,76 23
δ3 m2 ℃
¿ 0,944+
0,041
, [ ]
w
;

Pentru a determina grosimea (δ 3 ¿ a stratului termoizolant se

determina:

Rezistenta redusa se adopta functie de indicatorul grade-zi care se

determina pentru perioada de incalzire cu formula:
D d =( t i−t ms ) ∙ z si =( 20−(−0,2 ) ) ∙173=3495 ❑oC− zi
m2 ℃ δ3 δ3
Rreq = A∗Dd+ B=0,00035∗3495+ 1,4=2,62 [ ]
w
;Rreq =
0,041
+ 0,944 ;2,62=
0,041
+ 0,944

0,07 m2 ℃
δ 3=( 2,62−0,944 )∗0,041=1.676∗0.041=0.069 ≈ 0,07 cm ; Rreal
o =0,944+
0,041 [ ]
=2.651 ,
w
;

Coeficientul de transfer termic global k se va determina prin relatia:

1 1 w
k= real
Ro
=
2.651 [ ]
=0,377 , 2
m ℃

8
 2.3 Calculul termotehnic al planseului pardoselii

Nr Materialul stratului Densitatea Grosimea Coeficientul

. materialului straturilor de
str ρ , kg /m2 constructive conductibilita
. δ ,m te termica
λ , w /m℃
1 Placi di beton otel 2500 0,02 1,92

2 Ruberoid 600 0,0015 0,17

3 Polistiren expandat 40 δ3 0,041
4 Mortar din ciment si 1800 0,04 0,76
nisip
5 Parchet laminat 500 0,012 0,29

A= 0,00045; B= 1.9

Rezistenta termica globala a pardoselii va fi:

m2 ℃
in care:
R0 =R i+ R 1+ R 2+ R 3+ R 4 + Re ;
w [ ]
 Ri , Re - rezistenta termica la transfer de caldura pe suprafata interioara
si exterioara.
1 m2 ℃ 1 m2 ℃
Ri=
αi [ ]
,
w
; R e= ,
αe w
; [ ] in care:

 α i si α e −¿ coeficientii de schimb de caldura pe suprafetele interioara si

exterioara.
m2 ℃ m2 ℃
α i=6 , [ ]
w
; α e =12 ,[ ]
w
;

9
 δ 1 m2 ℃ δ m2 ℃ δ m2 ℃ δ m2 ℃ δ m2 ℃
R 1=
λ1[ ]
,
w λ2 [ ]
; R 2= 2 ,
w
; R3 = 3 ,
λ3 w [ ]
; R4= 4 ,
λ4 w [ ]
;R5= 5 ,
λ5 w [ ]
1 δ 1 δ 2 δ 3 δ 4 δ 5 1 1 0,2 0,0015 δ3 0,04 0,012 1
Ro = + + + + + + = + + + + + +
α i λ 1 λ2 λ3 λ4 λ5 α e 6 1.92 0,17 0,041 0,76 0,29 12
δ3 m2 ℃
¿ 0,457+
0,041
,
w [ ]
;Pentru a determina grosimea (δ 3 ¿ a stratului termoizolant

se determina:

Rezistenta redusa se adopta functie de indicatorul grade-zi care se

determina pentru perioada de incalzire cu formula:
D d =( t i−t ms ) ∙ z si =( 20−(−0,2 ) ) ∙173=3495 ❑oC− zi
m2 ℃ δ3
Rreq = A∗Dd + B=0,00045∗3495+ 1,9=3,47 [ ]
w
;Rreq =
0,041
+ 0,457 ;

δ3
3,47= +0,457
0,041
δ 3=( 3,47−0,457 )∗0,041=0,124 ≈ 0,120 cm;
0,12 m2 ℃
Rreal
o =0,457+
0,041
=3,463 ,[ ]
w
;

Coeficientul de transfer termic global k se va determina prin relatia:

1 1 w
k= real
Ro
=
3,463 [ ]
=0,289 , 2
m ℃
;

10
 2.4 Calculul termotehnic al planseului ultimului nivel

Nr Materialul stratului Densitatea Grosimea Coeficientul

. materialului straturilor de
str ρ , kg /m2 constructive conductibilita
. δ ,m te termica
λ , w /m℃
1 Placa din beton- 2500 0,20 1,74
otel
2 Ruberoid 600 0,0015 0,17

3 Placi din vata 125 δ3 0,64

minerala cu lianti
sintetici
4 Mortar de ciment 1800 0,04 0,76
si nisip
5 Ruberoid 600 0,0015 0,17

A= 0,00045; B= 1.9

Rezistenta termica globala a pardoselii va fi:

m2 ℃
in care:
R0 =R i+ R 1+ R 2+ R 3+ R 4 + Re ;
w [ ]
 Ri , Re - rezistenta termica la transfer de caldura pe suprafata interioara
si exterioara.
1 m2 ℃ 1 m2 ℃
Ri=
αi [ ]
,
w
; R e= ,
αe w
; [ ] in care:

 α i si α e −¿ coeficientii de schimb de caldura pe suprafetele interioara si

exterioara.
m2 ℃ m2 ℃
α i=8,7 , [ ]
w
; α e =12 ,[ ]
w
;

11
 δ 1 m2 ℃ δ m2 ℃ δ m2 ℃ δ m2 ℃ δ m2 ℃
R 1=
λ1[ ]
,
w λ2 [ ]
; R 2= 2 ,
w
; R3 = 3 ,
λ3 w [ ]
; R4= 4 ,
λ4 w
;R5= 5 ,
λ5 w[ ] [ ]
1 δ 1 δ 2 δ3 δ4 δ5 1 1 0,2 0,0015 δ3 0,04 0,045 1
Ro = + + + + + + = + + + + + +
α i λ 1 λ2 λ3 λ4 λ5 α e 8,7 1.92 0,17 0,064 0,76 0,17 12
δ3 m2 ℃
¿ 0,629+
0,064
, [ ]
w
;

Pentru a determina grosimea (δ 3 ¿ a stratului termoizolant se determina:

Rezistenta redusa se adopta functie de indicatorul grade-zi care se

determina pentru perioada de incalzire cu formula:
D d =( t i−t ms ) ∙ z si =( 20−(−0,2 ) ) ∙173=3495 ❑oC− zi
m2 ℃ δ3
Rreq = A∗Dd+ B=0,00045∗3495+ 1,9=3,47 [ ]
w
;Rreq =
0,064
+0,629 ;

δ3
3,47= + 0,629
0,064
δ 3=( 3,47−0,629 )∗0,064=0,182≈ 0,2 m;
0,2 m2 ℃
R real
o =0,629+
0,064 [ ]
=3,754 ,
w
;

Coeficientul de transfer termic global k se va determina prin relatia:

1 1 w
k= real
Ro
=
3,754
=0,266 , 2
m ℃[ ]
;

2.5. Calculul termic al ingradirilor vitrate

Rezistenta normata la transferal termic al ferestrelor si usilor de balcon,

Rreg , se admite conform tabelului 4 [2] sau tabelul F, anexa nr.4 in functie de
destinatia cladirii si indecile grad-zi, D d , al localitatii. Tipul ferestrelor si usilor
de balcon se admite conform prevederilor anexei Л [3], astfel in cit
rezistenta termica specifica globala a ferestrei, R g, sa nu fie mai mica decit
Rreg . Valoarea coeficintului de transfer termic global, k, se determina prin
relatia:
m 2 ℃ k = 1 = 1 =2,56 , w ;
R FD=0,39 [ ]
w
; R
FD 0,39 m2 ℃ [ ]
 pentru usa de la casa scarii:
m2 ℃
Rreq req
UD =0,6 ∙ R PE =0,6∗2,62=1,572 [ ]
w
;

12
 1 1 w
k= req
R UD
=
1,572 [ ]
=0,636 2
m ℃
;

unde: Rreq
PE −¿rezistenta redusa la transferal termic al peretilor exterior.

3.Calculul pierderilor de caldura

c
 Pierderile de baza de caldura: Qb=k ∙ F ∙ ( t i−t e ) ∙n ,W
in care:
k-este coeficientul de transfer termic global al ingradirii respective, F- aria
suprafetei perpendicular pe directia fluxelui termic, n-coeficient in care se
tine cont de pozitia ingradirii fata de aerul exterior, t i si t ce- temperaturile de
calcul a aerului interior si exterior.
 Adaosuri la perderile de baza de caldura:
relatia de calcul a pierderilor de caldura cu influenta coeficientilor de adaos
este:
∑β
c
(
Qb=k ∙ F ∙ ( t i−t e ) ∙n ∙ 1+
100 )
unde ∑ β sunt adausurile la pierderile de baza de caldura, % , calculate prin
relatia:
∑ β =β1 + β 2 + β 3
Suma adausurilo la perderile de baza de caldura se compune din
urmatoarele:
 adausuri in functie de orientarea ingradirii, care se admit pentru ingradirile
( pereti exterior, ferestre si usi de la balcon ) incaperile cu orice destinatie si
capata valorile:
nord- 10%, nord-est- 10%, est- 10%, nord-vest-10%, vest-5%, sud-est-5%,
sud-0%, sud-vest -0%.
 Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrate
Q inf =0.28 ∙ La ∙ c ∙ ρ ∙ ( t i−t ce ),
unde: La-este debitul specific normative de aer aspirat si compensate cu aer
exterior infiltrate,egal cu 3 m 3 /h, la fiecare m 2de suprafata vie a incaperii de
locuit;
ρ – densitatea aerului infiltrate in incapere egala aproximativ cu 1,2kg /m3.
 Bilantul de caldura al incaperilor: Q tot =Q b +Q inf −Q d
 Degajari de caldura 
Din aceste considerente la calculul pierderilor de caldura a cladirilor de
locuit pentru bucatarii si incaperile de locuit se permite a considera fluxul
13
de caldura degajat a fi egal cu 10 W pentru 1 m2 de suprafata vie a
pardoselii.
Bilantul de caldura al incaperilor
Pentru determinarea pierderilor totale de caldura se intocmeste bilantul
de caldura al incaperilor pentru timpul de iarna.
Qtot= Qb + Qinf - Qd
t i=20(Cam intermed .),t i=22(cam.de colt),t i=18(Buc),t i=16(CS)

14
 Adaosuri la pierderile
Încăperea Parametrii îngrădirii
bază

mulțiPentru doi pereți și mai

Coeficient de transfer termic
Destinația, si temperatura aerului

Pierderi de bază de căldură

Diferența de calcul de
Denumirea îngrădirii

Orientarea îngrădirii

Aria îngrădirii

Uși exteriore
temperatură

La orientare
Numărul

Dimensiunile
îngrădirii
Q inf ,
W
∆ t, Qb , β , % Σβ
2F, k, W 1  β 2 ,% β 3 ,%
QΣβ
a*b, m t i−t e ) n , k ∙ F  ∙ ∆ t Q b (1+ d , ),, %
2
m ∙℃
( 100
, W
1 2 3 4 5 6 7 ℃ 8 9 10 11 12W
1
t=22Camera de locuit

PE NE 3,3*3 9,9 0,377 39 146 0,1 1

PE NV 6,2*3 18,6 0,377 39 273 0,1 1
FD NV 1,5*1,4 2,1 2,564 39 210 0,1 1
- -
P01

Pd - 5,8*2,9 16,82 0,289 29,25 142 -

Total pe încăperea P01

t=20Camera de locuit

PE NE 3,8*3 11,4 0,377 37 159 0,1 1

FD NE 1,5*1,4 2,1 2,564 37 199 0,1 1

- -
P02

Pd - 4,2*3,8 15,96 0,289 27,75 128 0

Total pe încăperea P02

t=22Camera de loc

PE NE 3,3*3 9,9 0,377 39 146 0,1 1

PE NV 6,2*3 18,6 0,377 39 273 0,1 1
- -
P101

FD NV 1,5*1,4 2,1 2,564 39 210 0,1 1

Total pe încăperea P101

Camera
P102

PE NE 3,8*3 11,4 0,377 37 159 0,1 - - 1

de

FD NE 1,5*1,4 2,1 2,564 37 199 0,1 1

15
 locuit
t=20
Total pe încăperea P102

t=22Camera de loc
PE NE 3,3*3 9,9 0,377 39 146 0,1 1
PE NV 6,2*3 18,6 0,377 39 273 0,1 1
FD NV 1,5*1,4 2,1 2,564 39 210 0,1 - - 1
P201

Pp - 5,8*2,9 16,82 0,266 35,1 157 -

Total pe încăperea P201

t=20Camera de locuit

PE NE 3,8*3 11,4 0,377 37 159 0,1 1

FD NE 1,5*1,4 2,1 2,564 37 199 0,1 1

- -
P202

Pp - 4,2*3,8 15,96 0,266 33,3 141 0

Total pe încăperea P202

PE NE 3,2*9 28,8 0,377 33 358 0,1 0 1
Csa scarii t=16

UD NE 2,2*1,2 2,64 0,636 33 55 0,1 3,11 4,

FD NE 1,4*1*2 2,8 2,564 33 237 0,1 - 0 1
CS

Pd - 3,2*5,8 18,56 0,289 24,75 133 0 0

Pp - 3,2*5,8 18,56 0,266 29,7 147 0 0
Total pe încăperile CS-1 si CS-2

16
 Calculul pierderilor de căldură.

Calculul pierderilor de căldură se efectuează pentru 7 încăperi: încăperea de colț parter,

încăperea de mijloc parter, încăperile identice la nivelurile 2 și 3, și casa scării, restul cu
indici specifici.

Calculul se efectuează sub forma de tabel. (anexa 1)

Apoi se calculează
tot
Q =Q P 01+Q P 02 +Q 101 + Q 202 +Q 301 +Q 302 +∈Q=106716W =106.716 KW
sî

Se alege cazanul de gaze tip. Sarcina totală o împărțim la 2 sau 3, scriem rezultatul și
conform sarcinii calculate alegem marca cazanului. Puterea nominală va fi în kW.

Am ales 4 cazane pe gaz

Dimensiunile: H=700mm, l=400mm, adîncimea=300mm
Temperatura apei tur-retur: 80/60˚C
Presiunea gazului natural: 27.4 kW

Calculul coeficientului de vitrare.

Conform NCN-Protecția termică a clădirilor, pentru case de locuit coeficientul f trebuie

să fie maxim 18%, pentru clădiri publice maxim 25%, iar la clădirile industriale nu se normează.

A tot
FD 18∗3∗2.1+2∗2.8
f= tot
∙ 100= ∙100 %=14 %
A FAȚ 2∗34.8∗9+2∗12.4∗9
Calculul coeficientului de compactitate.
k des-indicele de calcul nu trebuie să depășească 0,54

suprafața încălzită A î 1527.52

k des= = =0.48
volumul încălzit V î 3194.64

Proiectarea sistemului de încălzire.

Se proiectează sistemul de încălzire local, cu amplasarea sursei de căldură direct în

cladirea deservită la nodul termic. Agentul termic este apa caldă, cu parametrii: tur 80/60˚C.
Corpurile de încălzire sunt radiatoarele din oțel, tip ferolli, alegerea se efectuează pentru
7 încăperi la care este calculul detaliat a pierderilor de căldură.
Calculul se efectuează in formă de tabel. (anexa 2)

17
 n
q nom
Dimensiunile Tipul corpului
lor Temperaturile și diferențele
corpurilor de de încălzire

real , W
încălzire

Nr. încăperii
q adoptat, W

Coeficientul φ

termic
∆ t c , ˚C

∆ t n, ˚C

Aerului
Agentului

Pierderile de căldură
ieșire

intrare
L,mm

H,mm

Q 0,W
∆ t 1, ˚C
∆ t 2, ˚C

∆ t ai, ˚C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

P01 1421/2=711 +22 80 60 60 48 1,31 0,75 948 935 500 500 Tip 22

P02 1042 +20 80 60 60 50 1,3 0,79 1319 1306 500 1300 Tip 11

101 692/2=346 +22 80 60 60 48 1,31 0,75 461 541 500 300 Tip 22

102 394 +20 80 60 60 50 1,3 0,79 499 502 500 500 Tip 11

201 1436/2=718 +22 80 60 60 48 1,31 0,75 957 935 500 500 Tip 22

202 1055 +20 80 60 60 50 1,3 0,79 1335 1306 500 1300 Tip 11

CS 1872 +16 80 60 60 54 1,34 0,87 2152 2040 900 500 Tip 33

18
 Proiectarea instalațiilor de ventilare.

Conform normelor în vigoare, în casele de locuit sistemul de ventilare se proiectează

gravitațional (natural), organizat de aspirație si neorganizat de refulare.
Introducerea aerului proaspat, refularea, se efectuează prin ferestre și uși deschise, se
numește-aerisire. Evacuarea aerului poluat se face prin canale separate din bucătării și blocuri
sanitare.
Canalele separate din fiecare încăpere (bucătării și blocuri sanitare din fiecare etaj)sau
comune, peste 1 etaj, se proiectează din punct de vedere sanitaro-igienic, acustic și antiincendiar.

Calculul debitului de aer necesar.

Nr. încăperii Denumirea Dimensiunile,m Suprafața,m 2 Indicii n sau Debitul de

încăperii k aer necesar
m 3 /h
Debitul de aer necesar conform spațiului locativ
P01(101,201) Odaie 5,9x2.9 17.11 3m3/m2 ∙ h 51.33
locativă
P02(102,202) Odaie 4.2x3.8 15.96 3m3/m2 ∙ h 47.88
locativă
P18(118,218) Odaie 17.11 25,5 3m3/m2 ∙ h 51.33
locativă
Total 150.54 m3 /h
Debitul de aer necesar pentru încăperile auxiliare
P17(117,217) Bucătărie - - 90,m 2 /h 90,0
P17A(117,217) WC - - 25,m2 /h 25,0
P17B(117,217) Baie 25,m 2 /h
Total 140 m3 /h

Conform normativului în vigoare debitul specific de aer introdus și evacuat din încăpere
pentru case de locuit, din punct de vedere sanitaro-igienic:
3 m3
L=
R ∙ m2
În urma calculului, am detereminat că vom efectua calculul dupa debitul de aer necesar
conform spațiului locativ.

Calculul debitului de aer necesar.

Canalele de aer se execută din cărămidă obișnuită din argilă.

Dimensiunile standarde sunt: 140x140 mm, 140x270 mm, 270x270mm.
Volumul în m 2: 0,0196; 0,038; 0,073.

Calculul pentru bucătărie-parter.

L 90
F c= = =0,025m 2
3600 ∙ V adm 3600 ∙1
m
V adm =0,5 ÷ 1,5
s
st 2
F C =0,038m
19
 90
V r= =0,657 m/s
3600 ∙ 0,038
Se adoptă secțiunea 140x270 mm.
Calculul pentru WC si pentru baie.

L 25
F c= = =0,007 m2
3600 ∙ V adm 3600 ∙1
m
V adm =0,5 ÷ 1,5
s
st 2
F C =0,0196 m
25
V r= =0,354 m/ s
3600 ∙ 0,0196
Se adoptă secțiunea 140x140 mm.

Deoarece valoarea reala e mai mica decit valoarea admisibila, trebuie micsorata sectiunea
canalului de ventilare. Daca micsorarea e imposibila, trebuie de montat grila de ventilare cu
jaluzele reglabile.

Calculul pentru bucătărie,WC și baie -et.1 și et2 este identic celui de la parter.

Dimensionarea grilelor de ventilare.

Presupunem ca folosim grile de ventilare din oțel cu jaluzele nereglabile pt bucătărie si cu

jaluzele reglabile pentru blocul sanitar.

Grilele de ventilare pentru bucătărie.

Dimensiunile standarde: 150x150 mm, 150x200 mm, 200x250 mm.
Volumul în m2: 0,023; 0,030; 0,050.
L 90
F c= = =0,025m 2
3600 ∙ V adm 3600 ∙1
m
V adm =0,5 ÷ 1
s
F stC =0,030m 2
Secțiunea canalului vie=0,6∙0,030=0,018 m2
90
V r= =1,38 m/s
3600 ∙ 0,018
Este depășit V adm. Alegem secțiunea mai mare.
Secțiunea canalului vie=0,6∙0,050=0,03 m2
90
V r= =0,83 m/ s
3600 ∙ 0,03
Adoptăm secțiunea 200x250 mm.

Grilele de ventilare pentru WC si pentru baie.

L 25
F c= = =0,007 m2
3600 ∙ V adm 3600 ∙1
m
V adm =0,5 ÷ 1
s
F stC =0,023m 2
Secțiunea canalului vie=0,6∙0,023=0,0138 m2
20
 25
V r= =0,503 m/s
3600 ∙ 0,0138
Adoptăm secțiunea 150x200 mm.

BIBLIOGRAFIE
1. СНиП 2.01.01-82, Строителъная климатология и геофизика, 1983.
2. NCM E.04.01-2006. Protectia tehnica a cladirii. Agentia constructii si
dezvoltare a teritoriului a Republicii Moldova, Chisinau, 2007
3. CP E.04.04-2006. Proectarea protectiei termice a cladirilor. Agentia
constructii si dezvoltare a teritoriului a Republicii Moldova, Chisinau,
2007
4. Tihomirov C.V. Sergheenko, E.S., Termotehnica, alimentarea cu
caldura si gaze, ventilare, Chisinau, Firma editorial-poligrafica
,,Tipografia Centrala” , 1994.
5. Pavel Virlan. Instalatii de incalzire, Chisinau, Editura “Tehnica” ,1996.
6. СНиП 2.04.05-91, Отопление. Вентиляция и кондиционирован

21
22
23