Cuprins

Introducere................................................................... 2
CAPITOLUL I Poluarea mediului ..................................3
1.1 Poluarea fonica sau Sonora....................................3
1.2 Poluarea radioactiva................................................6
1.3Poluarea termica.......................................................9
CAPITOLUL II Sursele de poluare fonica si caracteristicile poluarii
fonice in mediul
urban……………………………......................................9
CAPITOLUL III Combaterea poluarii sonore.................10
CAPITOLUL IV Impactul poluarii sonore asupra mediului si a
oamenilor..... 12
Bibliografie.....................................................................15

1
 Introducere

Protecţia mediului ambiant constituie problema majoră a societăţii contemporane

.Cunoaşterea influienţei activităţii umane asupra ecosistemelor naturale ,cu menţionarea
surselor de poluare şi a efectelor lor fizice ,este de strictă actualitate .Ea este impusă mai
ales de implicaţiile nefaste ale deteriorării mediului asupra calităţii vieţii oamenilor .
Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, în ultimele doua
secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Este interesant de remarcat că atitudinea oamenilor fată de mediu nu s-a schimbat
semnificativ de-a lungul existentei umanitătii. O multime de documente atestă exploatarea
iratională a pădurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din
Mahabharata ard o pădure intreagă cu animalele din ea cu tot). Diferenta intre noi şi
strămosii nostrii este legată de capacitătile noastre sporite atit de a distruge cat şi de a
ingriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensivă a planetei calitatea mediului s-a
degradat, grosimea stratului de ozon a scăzut, punand intr-o stare critică intreaga planetă.
Toate acestea au dus la cresterea ingrijorării legate de deteriorarea mediului.
Standardizarea şi normarea izolaţiilor fonice poate fi de mare utilitate cu condiţia să
capete obligativitate ca şi in cazul măsurilor de protecţie a mediului .
Poluare sonoră rămâne insă o problemă incă deschisă atât ca intensificare obiectivă
cât şi ca delimitarea subiectivă căci liniştea este indispensabilă oricărei activităţi şi mai ales
activităţile intelectuale .

2
 CAPITOLUL I. POLUAREA MEDIULUI

1.1 Poluarea sonora

Poluarea sonoră reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale

caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv.

Dintre parametrii sunetului cel mai important din punct de vedere a poluarii este
intensitatea ,determinata de calitatea de energie transportată de unda sonoră care străbate
inrt-o secundă o suprafaţă unitate perpendiculară pe direcţia de propagare a sunetului. In
domeniul poluării interesează intensitatea senzaţiei auditive produse de un sunet denumită
tăria sunetului ,care nu trebuie confundată cu intensitatea fizică .
Intensitatea sunetelor se masoara în decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere
a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. în salbaticie,
nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este
de 65 până la 70 de decibeli şi traficul genereaza sunete de până la 90 de decibeli. La
intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana şi poate
chiar afecta sistemul auditiv.

3
 Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri şi avioane.
Echipamentele de constructie şi masinariile din fabrici produc sunete care pot fi
asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale şi jucarii pot fi la fel de
zgomotoase ca şi pocnitorile şi armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum
ridicat în casti poate afecta urechea interna.
Chiar şi marile şi oceanele sufera de pe urma acestui gen de poluare. Operatiuni de
exploatare a resurselor aflate pe malul marilor sau oceanelor, motoarele navelor, în special
ale vapoarelor foarte mari şi ale navelor speciale pentru transport de materie prima, produc
sunete puternice care sunt amplificate de apa. De curand, pentru depistarea submarinelor
şi determinarea temperaturilor se foloseste un sonar care functioneaza pe frecvente joase.
Chiar daca noi nu receptam aceste sunete animalele marine – balenele şi delfinii, care
folosesc propriul sonar pentru a depista hrana şi pentru a se deplasa – sufera de pe urma
acestui lucru.
O particularitate a auzului este adaptarea la linişte .Sensibilitate scade in caz de
zomo puternic şi persistent ,instalându-se o stare de oboseală care se poate remedia prin
intreruperea sursei de zgomot .
Intre tăria zgomotului şi tulburările pe care acesta le provoacă există o legătură
directă. Urechea este adaptată la un regim sonor natural de care are nezoie .Experienţele
au dovedit că liniştea fizică perfectă produce nelinişte psihică .

Taria in foni EFECTE PSIHICE

până la 65 Nu produce suprasolicitare
peste 65 Oboseală ,slăbirea atenţiei
65 – 90 Tulburări psihice şi fiziologice
peste 90 Leziuni ale organului auditiv intern

Miscarile particulelor unui mediu elastic de o parte si de alta a unei poziti de

echilibru genereaza vibratii acustice. O vibratie acustica capabila sa produca o senzatie
auditiva constituie un sunet. Fregventa sunetelor ( percepute de urechea umana) este
cuprinsa in gama 16........ 16000 Hz. Sunetele cu fregventa f>16 Hz se numesc
infrasunete, iar cele cu f<16 Khz se numesc ultrasunete. Infrasunetele si ultrasunetele nu
sunt percerpute de urechea umana. Regiunea unui mediu elastic care se gaseste in stare

4
de vibratie, fiind sediul unor unde acustice se numeste camp acustic (sonor). Corpurile
care radiaza unde sonore constituie unde sonore. In ceea ce priveste zgomotul, acesta se
defineste ca fiind o suprapunere dezordonata a sunetelor de fregventa si intensitate
diferita.
Caractersiticile fizice principale ale sunetelor sunt urmatoarele:
perioada (T) este timpul in care are loc o oscilatie completa masurata in secunde
fregventa (f sau v) reprezinta numarul de oscilati complete pe secunda , se exprima in
hertzi sau perioade \secunde.
Cea mai simpla vibratie periodica este cea armonica, in care periodicitatea se
exprima prin sinusul sau cosinusul unei functi liniare de timp.
Unul dintre afctorii perturbarii mediului care afecteaza starea pshihologica si chiar biologica
a oamenilor si altor organisme din natura este zgomotul. De aceea cunsotintele de
acustica fiziologica au devenit indispensabile pentru sustinerea si dezvoltarea unei civilizati
tehnologice.
Sunetul ca vibrati ale unor medi elastice are doua acceptiuni :
- este un fenomen obiectiv cu vibrati capabile sa produca o senzatie prin unda sonora
propagata.
- este un fenomen subiectiv fiind un efect al undei sonore asupra aparatului auditiv .
Receptarea sunetelor inseamna procesul de primire , transmitere si prelucrarea
vibratiilor mecanice propagate, provenite din mediul inconjurator.
Pentru ca o vibratie mecanica propagata sa fie transformata in senzatie de sunet trebuie
sa fie indeplinita conditia de fregventa si cea de sensibilitate, notiuni ce vor fi abordate in
cele ce urmeaza.
Urechea umana este un organ specializat, un analizator senzorial care printr-un
proces de analiza si sinteza a stimulilor externi creeaza senzatia de raspuns care este
sunetul. In apropiera fregventei de 2500Hz , pargul de audibilitate este minimiar
sensibilitatea este maxima, in timp ce la fregventa de 20 000 Hz pragul de audibilitate
este maxim. Principalii parametri care trebuie luati in considerare in analzia suntelui sunt :
- fregventa
- intensitatea
- compoziatia spectrala ( totalitatea fregventelor emise de o sursa la un moment dat )
- timpul

5
 Propagarea undelor sonore
Undele sonore se propaga in mod continu , daca mediul in care are loc propagarea
este omogen. In cazul in care in calea undelor se interpune un alt mediu de omogenitate
diferita de acelui dintai, are loc fenomene de reflexie, refractie si absortie a undei ce se
propaga.
In functie de modul lor de propagare in aer undele sonore pot fi:
unde longitudinale , la care directia de propagare coincide cu directia de oscilatie a
particulelor mediului
unde transversale , la care directia de propagare este perpendiculara pe directia de
oscilatie a particulelor mediului.

Sunetele de fregventa inalta sufera o atenuare mai puternica decat cele cu

fregventa joasa. Ca atare suntele de fregventa joasa se pot transmite la distante mai mari,
Propagarea undelor sonore este influentata si de conditile de mediu . Astfel, intr-un
mediu poluat si cetos , atenuarea este scazuta , ea puatn dfi neglijata practic. Un fenomen
important care s eproduce in timpul propagarii undelor sonore este interferenta care consta
in compunerea undelor sonore de fregvente, amplitudini si faze diferite.
Fenomenul de interferenta face posibila amortizarea zgomotului din mai multe surse
ceea ce in practica industriala se poate aplica la amortiazarea zgomotelor.

Clasificarea zgomotelor
Dupa compozitia lor spectrala zgomotele se inpart in :
zgomote armonice sau tonale care au un ton fundamental bin precizat datorat datorat unei
actiuni dinamice a agregatelor , de exemplu, turatia masinilor, uneltelor schimbarile de
sens ale suveicii la razboaiele de tesut etc.
Din punct de vedere al carectiristicelor spectrului zgomotele se clasifica in:
6
 - zgomote cu spectru continuu si uniform
- zgomote ci spectu partial continuu si uniform
- zgomote cu spectru partial continuu si neuniform
Dupa compoziatia spectrala se disting:
- zgomote cu fregventa joasa: componentele au fregventa maxima de 350 Hz
- zgomote cu fregventa medie: maximum 800 Hz
- zgomote cu fregventa inalta: >800 Hz
In functie de fregventa de vibratii:
- infrasunete (fregventa <16 Hz) ex: unde seismice, bataile inimi
- sunete ( 16Hz< fregventa < 20000 Hz)
- ultrasunete ( fregventa > 20000 Hz) ex: sunete produse in tehnica, emise de lilaic sau
delfin
Dupa inaltime ( calitate determinata de fregventa de vibratie )
- grave, joase ( fregvente mici)
- acute sau inalte (feegvente mari)
Dupa intensitate – de la slabe la puternice
Dupa timbru ( calitatea suntelui cu intensitate sensibil egale, de a putea fi
diferentiata in functie de compozitia lor spectrala )
Limita maxima admisa pentru zgomot la locurile de munca obisnuite care necesita o
solicitare redusa a atentiei este de 90 db .
Prin nivel acustic echivalent coninuu saptamanal se intelege nivelul acustic in db al unui
zgomot constant si care , actionanad continuu pe toata durata saptamanii de lucru are un
efect auditiv similr cu efectul zgomotolui variabil real masurat la locurile de munca.
Masurarea nivelului acustic al zgomotului se face cu ajutorul unui fonometru prevazut
cu un circuit de ponderare A si raspuns lent sau rapid pentru a obtine nivelul global
exprimat in db.
Pentru evaluarea nivelului acustic al zgomotului se tine seama de caracteristicile
zgomotului dupa cum urmeaza:
pentru zgomotul al carui nivel acustic este practic stabil in cursul saptamani, dar cxare
variaza de o manierea regulata intre nivelul net determinate, masurarile se efectueaza pe o
perioada scurta timp (sec, min)
pentru zgomotul al carui n.a variaza neregulat se vor alege pentru masurare intervale de
timp care sa permita determinarea duratei de
7
 -expunere saptamanala la diferite niveluri acustice (hale de forje, prelucrari
mecanice etc)
Pentru zgomotul impulsiv ( de tipul mituirilor in cadenta rapida, craituire , lovituri de ciocane
cu fregvente egale de lovituri etc) nivelul acustic masurat cu fonometrul este majorat cu 10
dB pe scara A
Nivelul acustic mai mic de 80 dB nu se ia in consideratie

1.2 Poluarea radioctiva

Substantele radioactive emit trei tipuri de radiati: alfa, beta si Y

Radiatiile alfa sunt nuclee de atomi de He dublu ionizati. Sunt particule grele cu
viteza mare de deplasare macroionizata producand luminiscenta unor subsatnte, precum si
actiuni chimice si calorice.
Avand actiune ionizanta puternica asupra atomilor intalniti , pierd usor energie,
parcursul lor in aer fiind foarte scurtm chiar d eo foaie de hartie, din aceasta cauza sunt
mai putin periculaosa la iradiere exterioaradar cu ata mai puterncia la iradiere interioara
Radiatiile beta sunt compuse din electroni in miscare avand masa mult mai mcia si
viteza mult mai mare .
Radiatiile Y sunt unde electromagnetice ca si razele x dar au energii mai mari. Se
propaga cu viteza luminii. Neavand sarcina electrica puterea de ionizare este redusa.
Razele y se propaga in linie dreapta , au putere foarte mare de penetratie. Emisiile de raze
y insotesc emisiile de radiatii alfa si beta. Radioactivitatea poate fi naturala si artificiala.
Radioactivitatea naturala este proprietaeta unor elemente chimice de a emite
spontan radiatii.
Radioactivitatea artificiala este fenomenul de emisie de ardiatii indusa prin reacti
nucleare.
Cele mai insemnate surse naturale si uzuale de radiati radioactive sunt:
- radiatia cosmica formata din protoni, neutroni si mezoni.
- Minereuri radioactive din sol
- Raze cosmice care contin izotopi radioactivi si pot fi integrati prin alimente
- Expunerile medicale ( radiografii, tratamente cu raze x )

8
 - Radioactivitatea naturala suplimentara determinata de : ape freatice, deseuri bigate in
substante radioactive
- Emanatii de radiu din roci
Principalele surse de radioactiviate artificiala sunt:
- bombele nucleare
- experientele nucleare
- reactoarele nucleare
- deseurile radioactive care sunt produse in urma activitati reactoarelor nucleare
- accidentele nucleare fiziologice ale radiatiilor
In timpul vietii omul este iradiat ata din exterior cat si din interior datorita unor cauze
naturale si antropogene. Efectul biologic produs de radiatii depinde de :
- intensitatea ionizari produse
- intensitatea radiatiei emise
- insusirile abosrbante ale organismului
Doza in remi
0.50 Lipsa unor simtome vizibile
50.100 Posibile schimbari in tabloul sangvin, lipsesc tulburari serioase
100.200 Tulburari serioase, indisponibilitatea posibila
200.400 Tulburari si indisponibilitatea sigura, moarte posibila
400 Doza fatala pentru 50% din indivizi
600 Moarte sigura ( doza letala )
Principalele manifestari patologice determinate de contaminarea radioactiva sunt:
- leziuni cutanate
- leziuni oculare cu pacifierea cristalinului
- sterilitatea temporara sau definitiva in functie de doza
- embrionii iradiati in primele trei luni de sarcina duc la aparitia de malformati
congenitale
- copii iradiatii ‚’in utera’’ manifesta retardarea mintala severa
- scderea accentuata a inteligentei
- localziari ale cancerului radioindus sub forma de leucemie , cancer tiroidian ,cancer
mamar , cancer pulmonar
In Romania principalele masuri privind regimul de asigurare a protectiei populatiei
mediului si bunurilor materiale impotriva radiatiilkor ionizate si securitati surselor de
9
 radiati sunt cuprinse in Legea Protectiei Mediului. Conform acestei legi , controlul
activitatilor nucleare se afce de catre autoriatea centrala pentru protectia mediului care
au urmatoarele atributii:
- organizeaza monitorizarea radioactiviati mediului pe intreg teritoriu tari
- suparvegheaza, controleaza si dispune luarea masurilor ce se impun pentru
respectarea prevederilor legale privind radioprotectia mediului
- colaboreaza cu organele competente in apararea impotriva dezastrelor
Persoanele fizice si juridice . cetateni ai tari naostre au urmatoarele obligatii stipulate
in Legea Protectiei Mediului:
- sa respecte normele de radioprotectie si de securitate
- sa evalueze direct sau prin forurile autorizate , riscul potential, sa efectueze bilantul de
mediu pentru activitatile existente
- sa mentina in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului pentru a
depisat orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminar
accidentala de substante radioactive
- sa raporteze prompt autoritati competente orice crestere semnificativa a contaminarii
mediului si daca acaesat se datoreaza sau nu activitati desfasurate

Accidente nucleare
Sursele majore de contaminare radioactiva a mediului, implicit a omului, care s-au
dovedit destul de grave sunt date de:
-defectarea uneia sau mai multor componente ale reactorului nuclear, al instalatiei unde se
produc sau se separa diversi radionuclizi;
-revenirea pe sol si deci scaparea de sub control a unor sateliti purtatori de mici
reactori nucleari;
-testele nucleare;
-pierderi de surse puternice de radiatii.
Accidentul nuclear, conform definitiei date de Normele Republicane de Securitate
Nucleara din Romania, este evenimentul care afecteaza instalatia nucleara si provoaca
iradierea si/sau contaminarea populatiei si a mediului inconjurator peste limitele admise.
Principalele accidente cu impact asupra mediului, care au avut loc de cand s-a
inaugurat “era nucleara”, sunt:

10
 -1948 – 1951, la Celiabinsk-65 – URSS, la istalatiile de producere a plutoniului au
fost deversati cca 10 17 Bq in paraul Teka;
-decembrie 1952, la Chalk River – Canada, accident la un reactor soldat cu
14
deversarea in apa de racire a 3,7 •10 Bq;
-octombrie 1957, la Wwindscale – Marea Britanie, accident la un reactor avand ca
moderator grafitul, soldat cu incendiu si emisii atmosferice de radionuclizi;

-decembrie 1957, la Kistim –URSS, la instalatiile de producere a plutoniului are loc o

explozie a unui tanc cu deseuri, urmata de imprastierea in mediu a 7•10 17 Bq;
-ianuarie 1976, la Palomares – Spania, un avion B-52 cu incarcatura nucleara
sufera o ciocnire, rezultand imprastierea in mediu a plutoniului de la doua bombe cu
hidrogen;
-martie 1979, Three Mile Island – SUA, accident la un reactor nuclear anvelopat;
-aprilie 1986, Cernobal – Ucraina, accident la reactorul nr.4, neanvelopat, moderat
17
cu grafit si soldat cu explozie si incendiu, care a dus la imprastirea a peste 3,7• 10 Bq de
radionuclizi ai cesiului, strontiului, iodului si ai altor elemente.
Accidentul de la Cernobal poarta in sine o crima dubla: prima, de sorginte tehnica, ca
rezultat al nerespectarii tehnicii securitatii regimului de exploatare a centralei
termonucleare, si a doua, de caracter statal –politic. Conducerea de varf a fostei URSS a
incercat sa camufleze dimensiunile, proportiile si pericolul acestei tragedii, din care cauza
nu s-au luat masurile de protectie corespunzatoare.
Reactorii de la Cernobal sunt cu uraniu slab imbogatit ( deci mari producatori de plutoniu –
material cu importanta strategica militara), avand ca moderator o prisma de grafit si ca
agent de racire apa.
Acesti reactori sunt inveliti intr-o anvelopa cu rol de protectie. Anvelopa este o
constructie din beton armat, avand peretii cu grosimea de 1-2 m, care constituie ultima
bariera impotriva raspandirii radionuclizilor in caz de accident Acesti reactori sunt in
intregime de constructie ruseasca si au trecut prin toate fazele de proiectare si constructie
tipice pentru un reactor de putere, asa incat personalul de exploatare cunostea foarte bine
tipul de reactor si considera ca nu este posibil nici un accident. Aceasta convingere a dus
la neglijarea grosolana, de catre personalul de exploatare, a tuturor regulilor stabilite pentru
functionarea reactorului.

11
 Una din cele mai importante reguli era interzicerea functionarii reactorului la o
putere sub 90% din puterea nominala. Netinand cont de normele de exploatare si dorind sa
faca un experiment pentru verificarea functionarii turbinelor generatoare de curent electric
in regim inertial, personalul de exploatare a coborat puterea reactorului la 10 % din puterea
instalata. Revenirea la normal nu s-a mai putut realiza, puterea reactorului a
crescut brusc la sute de mii de MW in numai 2 secunde. Aceasta a dus la cresterea mare a
temperaturii zonei active si la imposibilitatea opririi reactorului. Au urmat, la interval de
cateva secunde, doua explozii succesive, care au aruncat placa de beton de 1000 de tone
aflata deasupra reactorului, cu rol de protectie, precum si cantitati mari de combustibil
nuclear incarcat cu radionuclizi de fisiune si moderator arzand, in curtea centralei.
Moderatorul de grafit a luat foc si a ars cca doua saptamani, cu toate eforturile masive
facute de pompieri pentru stingere. Primele victime au aparut din randul pompierilor care
au stins aceste focare de incendii. In cursul exploziei initiale, precum si a indelungului
incendiu, produsi de fisiune, produsi de activare, precum si parti ale combustibilului nuclear
au ajuns in atmosfera si s-au depus nu numai in jurul centralei, ci in toata emisfera nordica.
Cele mai afectate au fost regiunile din Ucraina, Belarus si Rusia. Pozitia imediat
urmatoare, in privinta contaminarii, o ocupa tarile nordice( Norvegia, Suedia, Finlanda)
deoarece directia de deplasare a maselor de aer deasupra Europei a fost in primele zile
ale accidentului, spre nor si nord-vest. In zilele de 29, 30 aprilie si 1 mai, directia de
deplasare a maselor de aer s-a shimbat spre sud ceea ce a dus la contaminarea
atmosferei din tara noastra. Datorita precipitatiilor si fenomenelor naturale de depunere
uscata, radionuclizii au ajuns pe sol, intrand in celelalte componente ale mediului (apa, sol
biosfera).
Reactorul avariat a fost inchis intr-un sarcofag de beton pentru a se evita
contaminarea aerului si a panzei de apa freatica. Dar sarcofagul de protectie, turnat in
graba peste ramasitele reactorului accidentat, este subred, fisurile cauzate de iradiatii si
intemperii eliberand in atmosfera particule radioactive. Elementele radioactive patrund in
sol si contamineaza apele freatice inainte ca acestea sa se verse in Nipru, raul care
alimenteaza cu apa potabila milioane de oameni.
Mai mult, exista pericolul unui al doilea accident nuclear. Potrivit specialistilor, in
cazul unui uragan sau cutremur de pamant constructia risca sa se prabuseasca, punand in
contact direct cu aerul cele circa 160 de tone de magma radioactiva care se gaseste in
continuare pe fundul reactorului accidentat.
12
 Efectele contaminarii radioactive s-au simtit miulti ani de atunci iar intr-o oarecare
masura se simt si azi. La cincisprezece ani dupa catastrofa, unele produse se aflau inca
sub o atenta supraveghere: carnea de ren din regiunea Lapland (Finlanda), carnea de oaie
din Marea Britanie sau pestele din unele lacuri norvegiene si suedeze.

1.3 POLUAREA TERMICA

Surse: aceasta poluare apare ca urmare a deversarii in ape a lichidelor calde ce
auservi la racirea instalatiilor industriale sau a centralelor termoelectrice si atomoelectrice.
Efecte ecologice:
a ).la temperaturi ridicate, solubilitatea oxigenului in apa scade;
b ).temperatura ridicata a apei determina accelerarea procesului de degradare
a substantelor organice di apa respectiva, ducand la dezvoltarea unui numar mare de
microorganisme aerobe care due la scaderea oxigenului in apa;
c ).apele calde deversate de centralele nucleare au temperaturi de peste 30°C, si la
aceste valori majoritatea organismelor mor;
d).apele termale care au peste 30°C favorizeaza dezvoltarea algelor verzi si
inlocuirea pestilor criofili in favoarea celor .termofili si care nu au nevoie de mult oxigen.

13
 CAPITOLUL II. SURSELE DE POLUARE FONICA SI
CARACTERISTICILE POLUARII FONICE IN MEDIUL URBAN

Principalele surese de pluare fonica sunt : traficul feroviar si aerian. Zgolotul

traficului este cel mai raspandit in tarile dezvoltate. Zgolotele stradale cele mai acute sunt
produse de camioane, autobuze miile de autoturisme, motociclete, metrou, cai ferate, etc
Zgomotul este un complex de sunete care au un caracter periodic cu insurgenta
dezagreabila aleatoare , care afecteaza starea psihologica si biologica a oamenilor si a
altor organisme din natura. Aceste noxe acustice afecteaza toate colectivita tile umane .
Ele sunt prezente mai ales In mediu urban . Transporturile
terestre si aeriene, antierele de constructii si industriale degajeaza In atmosfera zgomote
insuportabile cu o mare variabilitate decibelica .Datorita lor locuitorii oraselor sunt supusi
unui stres aproape permanent . Bombardati cu astfel de semnale oamenii cu rosturi
superioare si embematic organizati se adapteaza temporar si alti nu o pot face.
Sursele de zgomot sunt neiertatoare. lntervin In casa, In birouri, In uzine si fabrici, in
cazangerii, in gradinite, scoli, licee si baruri etc. Scapa de aceste noxe ministerele care au
o buna izolare fonica sau sunt amplasate azonal zgomotelor putemice. Sunt cartiere
urbane unde zgomotele invaluie 24 de ore din 24.
Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatica si perturbari ale
sistemului nervos, cu evolutie lenta sau agresiva. Expunerea excesiva la zgomot intens si
pe perioade lungi de timp determina surditatea. Ea este Intalnita mai ales la muncitorii din
cazangerii care nu poarta casti fonice de protectie
Frecventele inalte ale zgomotelor sunt mai periculoase decat cele j oase. Surditatea
intervine la persoanele care se afla in imediata apropiere a sursei puternice de zgomot.
Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de

14
autoturisme, motociclete, metrou, cai ferate. Un singur camion cu rem orca genereaza un
zgomot de 90 decibeli, iar o coloana de camioane mai mult de 100 decibeli; un avion cu
reactie, genereaza la decolare un zgomot de 115-120 decibeli. In cartierul de locuinte
pragul zgomotului nu trebuie sa depaseasca 50 decibeli. El nu este respectat niciodata.
Intermitenta zgomotului de intensitatediferita, deranjeaza linistea locuitorilor. Acest aspect
este intalnit si noaptea. Zgomotele peste 65 decibeli implica modificari psihice manifestate
mai ales prin oboseala si slabirea atentiei. La peste 90 decibeli oboselii, lipsei de atantie Ii
se adauga leziuni ale organului auditiv extern (leziuni ale timpanului), creste tensiunea
arteriala intracraniana, diminueaza reflexele, determina tulburari ale sistemului
cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburari fiziologice ale aparatului
digestiv de cele mai multe ori cu aparitia ulcerului, tulburari ale glandelor endocrine, se
accelereaza pulsul si ritmul respiratiei etc.
A vioanele aduc mari prejudicii sonore faunei si florei regiunilor pe care le
survoleaza, datorita undelor de soc, fenomenului de reflexie si de difractie produs de
denivelarile terenului. A vioanele supersonice produc detunatura balistica si bangul sonic
care loveste solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populatie. Efectele
suprapresiunii sonice sunt extrem de daunatoare pentru cladiri si pentru persoanele din
zona maturata de bang ce atinge largimi de 80-100 km2. Manifestarile fiziologice negative
ale organismului uman sunt cele mentionate anterior.
Astazi se cauta solutii pentru a evita producerea si transmiterea zgomotelor. Masinile sau
motoarele ce vor fi construite este de dorit sa produca un zgomot minim. Blocurile care se
vor construi trebuie sa posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea
unor perdele izolante de arbori in jurul surselor industriale de zgomot si in jurul cartierelor
de locuit. Pana in prezent, in Romania nu s-au stabilit norme de calitate sonora a mediului.

15
 Capitolul III. COMBATEREA POLUARII SONORE
Comisia de acustică a Academiei R.S.R. cu mult inaintea altor
ţări ,a iniţiat o companie de luptă impotriva zgomotului .Incercări de evitare a poluării
sonore se fac prin măsuile de luptă impotriva zgomotelor in industrie ,in transporturi şi in
clădiri cu diferite destinaţii .
Există insă prevederi legislative care interzic tulburarea liniştii ,considerată ca o
incălcare a principiilor curente de conduită in societate .Aceasta se referă numai la
manifestări individuale ,ele nefiind direct operante faţă de zgomotul produs de vehicule
,instalaţii industriale etc.S-au mai luat şi unele măsuri pe plan edilitar cum ar fi interzicerea
clanxonatului in perimetru urban ,inlocuirea parţială a tranvaielor cu trolebuze ,introducerea
tranvaielor silenţioase .
Poluarea sonora mai poate fi diminuată prin plantarea arborilor pe marginea
străzilor ,autostrăzilor ,in zonele industriale ,folosirea materialelor izolate fonic pentru
construcţii .
La acestea se pot adăuga eforturile nostre de a respecta orele de linişte şi de
odihnă ale celorlalţi ,de a asculta la o intensitate redusă muzica ,de a ne izola garajul in
care incercăm automobilul ,eferturi care să contribuie la evitarea a ceea ce se numeşte
poluarea sonoră .
In domeniul combaterii zgomotului s-a inţeles că in general eficenţa maximă se obţine la
sursă .Elementele maşinii sunt astfel concepute incât in timpul funcţionării nivelul sonor
rezultat să fie minim .
Inginerii mecanici au găsit soluţii ingenioase pentru diminuarea zgomotului produs de
motoare ,cauciucurile pneumatice inlătură huruitul roţilor pe pavaj ,utilajele sunt dotate cu
fundaţii şi structuri amortizoare de vibraţii .
Uzinele americane producătoare de transformatoare electrice gigant au construit o
imensă “cameră surdă” unde cercetările şi măsurătorile se pot realiza pe scară reală .
Cu toate că prin natura lor unele operaţii din industrie rămân zgomotoase
(ciocănirea ,găurirea) ,ele tind să fie inlocuite cu altelea mai eficiente şi mai silenţioase
(presare ,sudură) .
Una dintre deficienţele principale ,foarte greu de remediat , o constitue preocuparea
scăzută pentru izolarea fonică .Studiourile de radio ,de televiziune şi cinematografice

16
beneficiază de o desăvârşită “separare sonoră” .Astfel de soluţii necesită insă izolaţii cu
totul speciale şi costisitoare .
Un strat fonoabsorbant antiimpact sub pardoseli este cea mai sumară ameliorare ,care
rămâne deocamdată departe de generalizare ,cu toată simplitatea evidentă .Tâmplăria
,instalaţiile sanitare sunt lipsite de calităţi fonoizolante sau devin chiar surse suplimentare
de zgomot : robinetele huruie ,conductele şuruie ,uşile şi ferestrele trosnesc . Conflictele
locative sunt deseori generate de zgomote produse neintenţionat ,dar incetineala in
combaterea tehnică a zgomotului din blocuri persistă ,incăt este foarte greu de prevăzut
când se va ameliora această componentă a confortului tot mai importantă pentru condiţiile
actuale de viaţă .
Poluarea sonora s-a intensificat in ultimele decenii si adesea nu este constientizata
de om. Aceasta se intampla deoarece sunetele obisnuite nu deranjeaza , foarte rar sunt
considerate insuportabile desi sunt obositiare si daunatoare
Deoarece zgomotele si ma ales vibratiile au efecte directe asupra sanatati umane si
constructiilor , reducerea nivelului acestora vizeaza dooua aspecte importante:
- prevenirea reducerii zgomotelor si vibratiilor
- reducerea propagarii acestora.
Prevenirea reducereii zgomotelor si a vibratiilor se realizeaza inca din faza de proiectare a
diferitelor masini si utilaje precum si a mijloacelor de transport. Modernizarea acestora
trebuie sa urmareasca realizarea din punct de vedere tehnic a unor produse care
genereaza zgomote si vibratii minime.
Reducerea propagarii zgomotelor si vibratiilor se poate realiza prin :
- izolarea fonica a surselor de zgomot
- creerea suprafetelor faunoabsorbante: vegetatie lemnoasa, perdele forestiere de
protectie de-a lungul arterelor de circulatie si in jurul surselor de zgomot
- Izolarea fonica a constructiilor prin usi si geamuri
- Amplasarea obiectivelor industriale care produc zgomote la distante cat se poate de
mari de cartierele de locuit
Reducerea ulterioara a nivelului zgomotului produs este intodeauna mai costisitoare si
mai greu realizabila decat deact prevenirea producerii acestuia.
Intensitatea admisa a zgomotelor si vibratiilor este regulamentata in intreaga lume
printr-o serie de acte normative . Valorile nivelurilor maxime admise difera in functie de
zona : platforme industriale, zone de locuit, zone de agrement si recreatie , etc.
17
 Supravegherea si controlul respectarii regementarilor in vigoare sunt realizate de
catre ministerele de resort ( Ministerul Apelor si Mediului inconjurator, Ministerul Lucrarilor
Publice, Ministerul Sanatatii, Ministerul Industriilor )

18
 CAPITOLUL IV. IMPACTUL POLUARII SONORE ASUPRA
MEDIULUI SI A OAMENILOR
Efectele zgomotelor asupra organismului uman pot fi relaxante , pozitive ( cum ar fi
cantatul cocosilor sau al greierilor) si nocive, negative ( cum sunt cele industriale sau
provocate de trafic). Prin caracteristicile sale, zgomotul produce oragnismului uman o serie
de efecte fiziologice si psihologice nefavorabile. Principalele efecte produse de zgomot
sunt:
- perturbarea comunicarii interumane, daca sunt emise in acelasi timp mai multe sunete
, unul dintre ele, cel mai intens , poate ingreuna sau face chiar imposibila reciptionarea
corecta a celorlalte.
- oboseala auditiva care se caracterizeaza printr-o crestere temporara a pragului
perceptiei auditive in urma expunerii la aciunea unui zgomot intens. Oboseala auditiva
se accentueaza in cazul mariri intensitati , fregventei si timpului de expunere la zgomot
- tulburarea sau intreruperea somnului necesar pentru refacerea fortelor si mentinerea
vieti, care pot duce pana la instalarea unei stari de oboseala permanenta
- senzatii subiectivede jena ( frica, constrangere)
- scaderea atentiei , reducerea preciziei miscarilor
- efecte asupra organelor interne ca: accelerarea inimi, hipertnesiunea arteriala,
micsorarea activitati digestive, etc.
- Tulburari de auz prin care se reduce progresiv senzibilitatea individuala, adica aria
auditiva
- Surditatea profesionala determinaat de expunerea indelugata la zgomot
Surditatea datorita zgomotului se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si
ireversibila a auzului.
- efectele zgomotului asupra randamentului munci. Exista numeroase activitati in care
zgomotul este o componenta obligatorie. Activitatile care cer o concentrare nervoasa
deosebita sunt perturbate de zgomotele puternice din mediuanbiant .
Arii de zgomote in raport cu aria sonora pe care o percepe omul:
140 dB Pragul „dureros”
130 dB Avion cu reacti in timpul decolari
120 dB Motorul pornit al avionului cu reactie
110 dB Concert rock

19
 100 dB Ciocan pneumatic
90 dB Zgomot de strada
80 dB Zgomotul trenului
70 dB Aspirator
50-60 dB Zgomot intr-un birou aglomerat
40 db Conversatie
20 dB Biblioteca
10 dB Sunetele naturii
0 dB Prag auditiv

Cea mai grava boală produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea
prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar
definitiv structura fragila a urechii interne. Sunetele putenice – cum ar fi sunetul armelor de
foc la un poligon – pot duce la pierderea imediata a auzului.
Majoritatea cazurilor de boală s-au inregistrat la locul de munca, unde lucratorii nu
pot evita expunerea la sunetelor de intensitati ridicate, şi daca aceasta expunere este
idelungata pericolul este iminent. Muncitorii din fabrici, cei din domeniul constructiilor,
personalul militar, politistii, pompierii şi muzicienii sunt cei mai predispusi la aparitia acestei
boli.
Chiar şi la nivele la care nu exista pericolul pierderii auzului, poluarea fonica
produce probleme.
Zgomotul face comunicarea intre oameni dificila, reduce capacitatea de concentrare
şi deranjeaza somnul. Ca sursa de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sangelui şi la
alte probleme de ordin cardiovascular, cat şi boli pe fond nervos.
Daca sunt emise simultan mai multe sunete , unul dintre ele cel mai intens, poat
eingreuna sau face chiar imposibila receptionarea corecta a celorlalte. Acest efect de
mascare ramane constant pe toata durata de timp in care sunetele sunt emise simultan
.Efectul de mascare poate prejudicia cominciarile interumane in halele industriale mai ales
in cazul in care unele fenomene acustice utile in procesul de productie (zgomotul unui
agregat , a unei masini, etc) , care pot da indicatii asupra functionarii normale a acestora ,

20
sut mascate de un fond sonor parazit. In cazul unor sunete pure , cele de joasa fregventa
prezinta un efect de mascare al vorbirii mai important deact sunetele ascutite.
Oboseala auditiva se caracterizeaza printr-o crestere temporara a pargului perceptiei
auditive in urma expunerii la actiunea unui zgomot intens. Oboseala auditiva se
accentueaza inc azul mariri intensitatii , fregventei si timpului de expunere la zgomot. S-a
constatat ca urechea umana este mai sensibila la suntele cu o fregventa peste 1000 Hz.
Se constata de asemenea ca suntele cu fregventa pura sunt mai nocive decat cele in
compozitia carora intra mai multe fregvente.
Efectul timpului de expunere la actiunea zgomotului este ilustrat de faptul ca
oboseala auditiva este redusa pentru un stimul sonor de 0,1..... 5s., iar daca durata
acestuia se situeaza in limetele 10.....60s. oboseala creste in mod liniar.

21
22
 BIBLIOGRAFIE

-Poluarea şi protecţia mediului ;Dr. Matei Bornea ; Ing.

Cornelia Papadopol ,Editura Ştiinţifică şi eniclopedică , Bucureşti
1975
-Sunet ,Zgomot ,Poluarea sonoră ;Virgil Spulber; Editura
Ştinţifică ;Bucureşti 1984

-Negut S. – “Un singur Pământ”, Editura Albatros , Bucurest, 1978;

-Brown L. – “Probleme globale ale omenirii”, Editura Tehnica,

Bucuresti,1992 .
- Ecologia si protectia mediului inconjurator: dr. Cristina Sima
dr.Constantin
Petraru
dr. Carmen Militaru
- Chimia Mediului si a calitati vieti : Nicoleta Dragan
Emilia Murasu
Nastasia Tomescu
Editur
a : Constelatii Bucuresti

23