Sunteți pe pagina 1din 1

Pacienta A., 68 ani.

Acuzele: slăbiciuni care s-au instalat treptat pe parcursul ultimelor luni mai pronunțate în
regiunile proximale ale membrelor, imposibilitatea deplasării, menținerii capului în poziția
verticală, erupții eritematoase pe față, gât, în jurul ochilor, unde e prezent și edemul
periorbital, disfagie pentru alimente solide și lichide.
Anamneza bolii: Se consideră bolnavă de câteva luni, când după o infecție respiratorie acută
a apărut slăbiciunea musculară în coapse, apoi brațe, care se intensificau progresiv până la
imposibilitatea menținerii poziției verticale a corpului și imobilizare la pat. Peste 2 săpt. de la
primele manifestări a apărut disfagia progresivă. Ea trebuie să se ajute cu mâinile pentru a se
ridica din scaun.
Examenul clinic a relevat următoarele modificări: 164 cm, 67 kg imobilizată la pat,
conștient, vorbește cu dificultate, hipersalivare, tegumentele palide, se constată eritem facial
fără respectarea șanțului nazolabial, eritem al gâtului, eritem în jurul ochilor, cu nuanță
violacee, însoțit de edem al pleoapelor. Mușchii brațelor și a coapselor puțin dureroși la
palpare, mișcările active limitate în membre superioare și în membre inferioare, cele pasive
sunt în volum deplin. Forța musculară păstrată în extremitățile distale. Sever afectate în părțile
proximale: este capabilă să le ridice contra forței gravitaționale, dar nu poate opune rezistență
nici la cel mai mic efort. Pe organe și sisteme – fără particularități.
Modificări paraclinice Hemograma: Hemoglobină – 100 g/l, leucocite – 12,5×109/l, din ele:
neutrofile nesegmentate – 8%, VSH – 50 mm/h. Cercetări biochimice: proteina C reactivă –
48 mg/l, creatininfosfokinaza – 3000 U/l, urea – 6 mmol/l, ALAT – 150 U/l, ASAT – 180
U/l. Cercetări imunologice: Anticorpii antinucleari (ANA) – crescuți (96,4 U/ml), anti-Mi-2
(helicază) – pozitivi.
Radiografia toracelui: Pulmonii transparenți, desenul pulmonar puțin accentuat, cordul de
dimensiuni normale.
Electromiografia: depistate fibrilații şi descărcări spontane, unde cu frecvență înaltă,
potențiale polifazice după stimulare.
___________________________________________________________________________
__
1. Care este diagnosticul prezumtiv?
2. În baza simptomelor/ semnelor/ sindroamelor descrise în acest caz, prezentați
argumentarea diagnosticului prezumtiv.
3. Menționați examinările clinice/ manevrele suplimentare necesare pentru confirmarea
diagnosticului, argumentând necesitatea acestora
4. Indicați investigațiile de laborator necesare pentru confirmarea diagnosticului,
argumentând de ce fiecare dintre acestea ar trebui efectuate.
5. Indicați investigațiile instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticului,
argumentând de ce fiecare trebuie efectuată.
6. Efectuați diagnosticul diferențial și argumentați-l.
7. Faceți diagnosticul definitiv cu argumentarea și formularea acestuia în funcție de
clasificarea bolii.
8. Elaborați tactica de tratament și prescrieți tratamentul medical sau chirurgical cu
argumentarea acestora.
9. Prescrieți o rețetă a medicamentului de bază.
10. Elaborați mesajele de bază în strategia de educare și recuperare a pacientului.

S-ar putea să vă placă și