TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CURSUL nr. 8
Structura cursului (tematicile)

Aplicarea normei Aplicarea normei

juridice în spaţiu juridice asupra
persoanelor
 Spaţiu şi persoane
REGULA

 norma juridică este teritorială

– acţionează asupra teritoriului statului în care a
fost edictată
 norma juridică este personală
– acţionează asupra persoanelor de pe acel
teritoriu – cetăţeni ai acelui stat, cetăţeni străini
şi apatrizi
 Spaţiu şi persoane
EXEMPLU

 Art.8 alin.1 din Codul penal (cu denumirea

marginală „Teritorialitatea legii penale”):
– Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite pe
teritoriul României

 Art.8 alin.2 (stabileşte definiţia teritoriului)

– Prin teritoriul României se înţelege întinderea de pământ,
marea teritorială şi apele cu solul, subsolul şi spaţiul
aerian, cuprinse între frontierele de stat.
 Spaţiu şi persoane
INTERDEPENDENŢĂ
 norma juridică română se aplică asupra
cetăţenilor români
 ea are incidenţă şi asupra cetăţenilor străini
aflaţi pe teritoriul României
 de asemenea, se aplică şi apatrizilor
(persoanelor fără cetăţenie) care se află pe
teritoriul ţării
 Spaţiu şi persoane
EXCEPŢII
1. aplicarea extrateritorială – normele de drept
intern se aplică persoanelor din afara
graniţelor statului care le-a edictat

2. neaplicarea teritorială – nu se aplică unor

persoane de pe teritoriul statului, acestea
bucurându-se de imunitate de jurisdicţie
 Aplicare extrateritorială
SITUAŢII

A. pe baza autonomiei de voinţă a părţilor

B. independent de voinţa părţilor

Aplicare extrateritorială
PRIN VOINŢA PĂRŢILOR
 principiu al dreptului privat: autonomia de
voinţă a părţilor unui act juridic (părţile îşi pot
stabili cum vor drepturile şi obligaţiile,
inclusiv legea aplicabilă acelui contract)
 exemplu: într-un contract de vânzare-
cumpărare, executat în Franţa, părţile pot
desemna legea română ca lex causæ (legea
fondului) a contractului; instanţa franceză va
fi obligată să aplice, în caz de litigiu, legea
română
 Aplicare extrateritorială
INDEPENDENT DE VOINŢA PĂRŢILOR
 sferă: legea unui stat va fi aplicată faptelor şi
actelor comise sau convenţiilor încheiate în afara
graniţelor sale
 această aplicare are loc în
– dreptul privat (cum ar fi legile privind starea şi
capacitatea persoanei) şi
– dreptul public (cum ar fi legile care prevăd pedepsirea
unor infracţiuni săvârşite în afara graniţelor statului)
 Aplicare extrateritorială
INDEPENDENT DE VOINŢA PĂRŢILOR
 în dreptul civil: starea civilă şi capacitatea
persoanelor fizice, respectiv statutul organic al
persoanei juridice, sunt reglementate de legea
lor naţională [art.2572 alin.(1) şi art.2580 alin.
(1) din Codul civil]

 astfel, legea se aplică tuturor românilor chiar şi

în afara graniţelor României
 Aplicare extrateritorială
INDEPENDENT DE VOINŢA PĂRŢILOR
 exemplu: în România căsătoria este monogamă
 astfel că un român nu poate avea decât o soţie,
chiar dacă îşi are reşedinţa şi contractează o a
doua căsătorie într-o ţară musulmană în care
căsătoria poligamă este permisă
 rezultă că cetăţeanul român, dacă încheie a 2-a
căsătorie înainte de desfacerea celei dintâi,
săvârşeşte infracţiunea de bigamie (art.376 din
Codul penal)
 Neaplicare teritorială
IMUNITATEA DE JURISDICŢIE
 situaţii în care normele edictate sau sancţionate de Statul
român nu sunt aplicate unor fapte care sunt comise de către
anumite persoane pe teritoriul României
 exemplu: art.13 din Codul penal – Legea penală nu se aplică
infracţiunilor săvârşite de către reprezentanţii diplomatici ai
statelor străine sau de către alte persoane care, în
conformitate cu tratatele internaţionale, nu sunt supuse
jurisdicţiei penale a statului român
 persoanele care se bucură de imunitate de jurisdicţie pot fi
cetăţeni străini sau români
 Neaplicare teritorială
CETĂŢENI STRĂINI
 misiunea diplomatică: are sediu şi personal;
excepţia teritorialităţii priveşte sediul misiunii
diplomatice şi, în parte, personalul acesteia
 misiunile consulare: au ca scop ocrotirea
intereselor economice, juridice şi culturale ale
statului care le numeşte şi ale cetăţenilor acelui
stat aflaţi în cealaltă ţară (de reşedinţă);
excepţia priveşte tot sediul şi personalul, dar
beneficiile sunt mai reduse
 Neaplicare teritorială
MISIUNEA DIPLOMATICĂ
 sediul misiunii şi reşedinţa particulară a agentului
diplomatic se bucură de inviolabilitate
 agenţii ordinii publice ai statului acreditar nu pot
pătrunde în aceste locaţii decât cu consimţământul
şefului misiunii sau al agentului diplomatic
 statul acreditar este obligat să asigure şi să garanteze
inviolabilitatea acestor sedii (împiedică invadarea,
deteriorarea localului, tulburarea liniştii sau ştirbirea
demnităţii misiunii)

 sunt inviolabile: documentele, arhiva, corespondenţa

oficială, valiza diplomatică şi curierul diplomatic
 Neaplicare teritorială
MISIUNEA DIPLOMATICĂ
 personalul unei misiuni diplomatice se compune din:
– personalul diplomatic
– personalul tehnic şi administrativ
– personalul de serviciu
 prima categorie se bucură de un sistem de drepturi şi
privilegii:
– inviolabilitatea persoanei diplomatului
– scutirea de impozite şi taxe personale
– scutirea de taxe vamale
– imunitatea de jurisdicţie
 Neaplicare teritorială
MISIUNEA DIPLOMATICĂ

 dacă agentul diplomatic săvârşeşte fapte

incompatibile cu statutul său şi lezează grav
ordinea de drept, statul acreditar:
– poate cere retragerea sa de către statul
acreditant; sau
– poate să-l declare “persona non grata”,
situaţie în care el este expulzat
 Neaplicare teritorială
CETĂŢENI ROMÂNI CU IMUNITATE
 persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale,
nu sunt supuse jurisdicţiei (inclusiv penale) a statului
român
 Exemplu: judecătorul român la CEDO
 Protocolul adiţional nr.6 la Acordul general privind
privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, ratificat prin
Legea nr.6/1999, stabileşte că judecătorii se bucură de
privilegiile, imunităţile, scutirile şi facilităţile acordate,
conform dreptului internaţional, trimişilor diplomatici
 Cazul Corneliu Bîrsan – Decizia CEDO din 29.11.2011
 Situaţii speciale
privind regimul juridic al străinilor
CARACTERIZARE
 străin: este persoana care, aflată pe teritoriul
unui stat, are cetăţenia altui stat sau este lipsită
de cetăţenie (apatrid)
 statele consacră regimurile juridice diferite faţă
de străini
 aflată pe teritoriul unui stat străin, persoana este
supusă regimului ce rezultă din situaţia sa ca
străin, ea neîncetând legătura cu statul al cărui
cetăţean este
 Regimul juridic al străinilor
FORME

 trei forme de reglementare de către stat al

regimului juridic al străinilor:
– regimul naţional
– regimul special
– regimul ce rezultă din clauza naţiunii celei mai
favorizate
 Regimul juridic al străinilor
REGIMUL NAŢIONAL
 constă în recunoaşterea pentru străini a
aceloraşi drepturi de care se bucură proprii
cetăţeni ai acelui stat
 sunt recunoscute toate drepturile sociale,
economice, culturale şi civile acordate
cetăţenilor statului de reşedinţă
 nu sunt recunoscute, în general, drepturi
politice (de a alege şi de a fi ales), iar străinii nu
pot ocupa funcţii publice
 Regimul juridic al străinilor
REGIMUL SPECIAL
 constă în acordarea pentru străini a anumitor
drepturi, nominalizate expres în acorduri
internaţionale sau în legislaţia naţională
 se aplică doar pentru unele categorii de
persoane şi numai în domenii de activitate
determinate
 exemplu: participarea cetăţenilor dintr-un stat
membru UE în alegerile locale din alt stat
membru
 Regimul juridic al străinilor
CLAUZA NAŢIUNII CELEI MAI FAVORIZATE
 este un regim consacrat în acorduri bilaterale,
în temeiul căruia un stat acordă străinilor un
tratament la fel de avantajos ca acela conferit
cetăţenilor unui stat terţ, considerat ca favorizat
 clauza are o natură contractuală, ea neexistând
în lipsa convenţiei dintre state
 domenii: exporturi şi importuri, regimul
persoanelor, administrarea justiţiei şi accesul la
instanţe (juridice sau administrative)