In atmostera terestra se individualizeaza numeroase fluxuri de energie

radiantă a caror sursa primara este Soarele. Cantitatea de caldura pe

care o produc fluxurile radiative ce strabat atmosfera poate fi
determinara mai usor decat energia lor.Unitatile de masura calorice
sunt caloria si kilocaloria ( 1 cal=4,188.10 7ergi) .

Energia radianta emisa de Soare catre suprafata Pamantului, sufera la

traversarea atmosferei acestuia o serie de modificari calitative si
cantitative, astfel incat apare sub forma unor fluxuri radiative distinct.
Suprafata terestra, reflecta o parte din radiatiile solare incidente
siabsoarbe o alta, emitand in consecinta un flux de radiatii cu lungimi
mari de unda.
Mijloace si metode de masurare a duratei de stralucire a soarelui

Cerinta 1- Definitia elementelor din titlu

Durata stralucirii Soarelui reprezinta un element meteorologic important a carui

cunoastere exacta este extrem de utila pentru diferite ramuri ale economiei cum
sunt agricultura, turismul etc.

Foto 1 : Durata medie anuala de stralucire a Soarelui (1961-2000)

Sursa : www.energie-solara.com

Cerinta 2- Unitatea de masurare a elementelor din titlu

Ea se exprima prin numarul orelor si zecimilor de ora in care razele solare directe
au luminat platforma meteorologica si imprejurimile acesteia. In mod obisnuit se
distinge o durata posibila sau astronomica (D) a stralucirii Soarelui(intre
momentul rasaritului si momentul apusului) si una efectiva (d). Prin raportarea
lor( d/D) se obtine fractia de insolatie (f).

Foto 2 : Durata insolatiei

Sursa : www.scrigroup.com

Cerinta 3- Locul determinarii

Durata efectiva de stralucire a Soarelui se determina la statiile meteorologice cu

ajutorul unor aparte inregistratoare numite heligrafe.
Foto 3 : Heliograf – Statia Meteorologica din Cercul Antarctic

Sursa : www.antarcticreport.com

Cerinta 4- Inventarulinstrumentelorpentruelementelemeteorologice din titlu

Heliografe

Aceastea isi bazeaza functionarea pe proprietatea unei sfere de sticla, de a

concentra intr-un focar, razele soarelui cazute pe suprafata sa, si de acarboniza o
portiune ingusta a diagramei speciale, instalate in spatele ei.

Foto 4: Heliograf – Campbell Stokes

Sursa : www.kuriositas.com

In reteaua de statii meteorologice a Romaniei se utilizeaza trei tipuri de heliografe

care prezinta de fapt variante ale heliografului Campbell- Stockes:

-R. Fuess

-Metra
-URSS

TIPURI DE HELIOGRAF (cerinta 6)

Heliograful tip R. Fuess( figura 1)

Are drept piesa receptoare o sfera masiva de sticla(1) care concetreaza intr-un
focar razele solare cazute pe suprafata sa. Ea se instaleaza pe un suport metalic
(2) fixat pe o placa groasa de forma patrata (3) confenctionata din acelasi
material. De placa respectiva este fixat si un al doilea suport (4) ce se continua cu
un brat metalic curbat (5) la a carui extremitate superioara se gaseste un surub(6)
destinat fixarii sferei de sticla in pozitia de instalare. Al doilea suport sustine si o
nisa metalica (7) avand forma unei parti dintr-o zona sferica.Pe una din partile
laterale ale suportului curbat este gravata scara latitudinilor(8).

Foto 5: Heliograful tip R.Fuess

Sursa : Manual Practic de meteorologie – Sterie Ciulache,1973

Heliograful Metra (figura 2)

Se deosebeste de heliograful de tip R. Fuess prin cateva amanunte de constructie.
Printre acestea se numara faptul ca este lipsit de bratul metalic curbat si faptul ca
dispune de o nivela cu bula de aer folosita in scopul orizontalizarii bazei sale.

Foto 6: Heliograful tip Metra

Sursa : Manual Practic de meteorologie – Sterie Ciulache,1973

Heliograful universal URSS (FIG 3)

Se deosebeste in principal de heliograful R. Fuess prin faptul ca partea sa

superioara, alcatuita din suportul sferei de sticla (1) bratul metali curbat (2)
simotura port-heliograme (3) se poate roti usor in jurul unui ax (4). In acest scop
trebuie sa se scoata mai intai stiftul (5) care patrunde prin orificiile a doua discuri
metalice de dimensiuni metalice (6, 7) fixandu-le intr-o anumita pozitie. Regularea
heliografului in functie de latitudine se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv
special format dintr-un cadren semicircular (8) si un surub de fixare (9). Toate
piesele aparatului sunt fixate pe un suport metalic (11) prin intermediul unor
suruburi pe o placa groasa de lemn (12).
 Foto 7: Heliograful universal tip URSS

Sursa : Manual Practic de meteorologie – Sterie Ciulache,1973

Cerinta 5- Amplasarea instrumentelor( instalarea si intretinerea heliografului )

Heliograful se instaleaza pe un stalp metalic, de beton sau lemn, plantat in partea

de sud a platformei meteorologice. De capatul superior al stalpului se prind
suruburi doua stinghii vertical de care se fixseaza o placa de lemn, vopsita de mai
multe ori in albsi perfect netezita.

Inaintea fixarii definitive pe placa, heliograful se regleaza in functie de latitudine si

se orienteaza dupa meridianul locului.Acest lucru se determina cu ajutorul
ecuatiei timpului, ora si minutul amiezii adevarate din ziua cand se face
orientarea.Pentru determinarea amiezii adevarate se extrage din tabelul ecuatiei
timpului diferenta dintre timpul local mijlociu si timpul solar adevarat si se
adauga semnul respectiv, la ora locala mijlocie.
 Foto 8:Ecuatia Timpului (Minute si zecimi de minute)

Sursa : Manual Practic de meteorologie – Sterie Ciulache,1973

Reguli de intretinere a amplasamentului cat si a instrumentelor (cerinta 7)

●Heliograful trebuie sa fie intotdeauna orientat cu partea interioara a Nisei

metalice spre sud.

●Pentru obtinerea unor indicatii corecte este absolute necesar ca sfera de sticla a
heliografului sa fie in permanenta curata.

●In semestrul rece,cand se acopera cu bruma, chiciura sau polei , ea trebuie

stearsa inainte de rasaritul Soarelui cu o carpa moale muiata in alcool sau benzina
pura.

●Orientarea fata de meridianul locului, pozitia in raport cu latitudinea si

orizontalitatea bazei heliografului se verifica cel putin o data pe luna.