Criza Imigranților

Imigraţia este o mişcare a oamenilor într-o altă ţară sau regiune în care aceştia nu sunt nativi,
cu scopul de a se stabili cu acolo cu traiul, în special pentru o perioadă permanentă. Imigraţia
este o urmare a unui număr de factori, inclusiv: prosperitate economică, motive politice,
motive familiale (de ex: reunificarea acesteia), de a scăpa de un conflict sau dezastru natural,
sau pur şi simpla dorinţa dea-şi schimba mediul de viaţă.

 Cauze ale migraţiei

1. Războiul sau alte conflicte armate;
2. Foametea sau seceta;
3. Epidemii
4. Sărăcia
5. Corupţia politică;
6. Dizidenţa politică;
7. Fundamentalismul sau intoleranţa religioase;
8. Dezastrele naturale;
9. Lipsa locurilor de muncă;
10. Lipsa diferitelor drepturi şi libertăţi.

Criza refugiaților în Europa reprezintă un fenomen politico-social declanșat pe baza unor

presupuse motive, cum ar fi conflictele din țările din nordul Africii și din Orientul Mijlociu,
nivelul de sărăcie și al încălcării drepturilor omului din aceste state.

Un moment important, când criza a început să fie percepută în întreaga sa dimensiune istorică
l-a constituit aprilie 2015, când cel puțin 5 vapoare având la bord circa două mii de imigranți
s-au scufundat în Marea Mediterană, incident care s-a soldat cu peste 1.200 de victime.

Între 2007 și 2011, un mare număr de emigranți fără documente legale, proveniți din Orientul
Mijlociu, Africa și Asia de Sud, au trecut fraudulos frontierele dintre Turcia și Grecia,
obligând Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe
ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) să întărească controlul la granițe. De
asemenea, UE încearcă să găsească măsuri care să reducă fluxul de emigranți. Statele
componente au trecut deja la măsuri radicale, montând garduri la frontierele acestora: Ungaria
la granița cu Serbia, Bulgaria la granița cu Turcia, Republica Macedonia la granița cu Grecia,
Austria la granița cu Slovenia. Spre deosebire de statele UE, multe state non-UE nu au dorit
să primească refugiați, un exemplu în acest sens fiind Japonia, care în 2015 a acordat statutul
de refugiat doar pentru 27 de persoane din 7.000 de cereri (pe care le vor repatria la sfârșitul
conflictului din Siria și Irak).

Este considerată cea mai mare criză a refugiaților de după cel de-al Doilea Război Mondial,
de grupurile pro-refugiați.

Gradul de acceptanță față de refugiați a scăzut după ce a devenit cunoscut faptul că unul din
autorii atentatelor de la Paris din noiembrie 2015 a fost un solicitant de azil cu pașaport sirian.

Statele din Grupul de la Visegrád s-au manifestat cel mai vehement împotriva cotelor de
refugiați, adică împărțirea refugiaților între statele membre ale Uniunii Europene, așa cum au
propus Germania, Austria și Suedia.

Problema supravegherii şi controlului frontierelor evidenţiază trei aspecte importante

privind suveranitatea şi autonomia de stat.
Mai întâi, echilibrul puterii colective dintre stat şi migranţi - mai ales cei care caută să se sustragă
controlului de frontieră - s-a modificat în timp. Puterile statelor capitaliste avansate au fost sporite
prin înfiinţarea de agenţii pentru imigraţie, instituirea unor documentaţii referitoare la cetăţenie
şi canalizarea migranţilor prin porturi şi aeroporturi. Însă a crescut şi capacitatea imigranţilor de
a se sustrage controlului statului, întrucât s-a mărit în general şi numărul
călătorilor, iar intensificarea turismului şi a schimburilor de studenţi a deschis alte fisuri în
practica agenţiilor pentru imigraţie.
În al doilea rând, capacitatea statelor capitaliste avansate de a implementa politici nu depinde
întotdeauna, ba chiar foarte rar de autonomia absolută şi puterea statelor fată de actorii
sociali - cum ar fi angajatorii care utilizează forţă ilegală de muncă. Mai curând,
statele capitaliste avansate pot să implementeze cu succes obiectivelepoliticilor lor publice
numai atunci când au obţinut cooperarea autorilor sociali la un nivel acceptabil. În cazul
migraţiei ilegale, deseori nu au reuşit să realizeze acest lucru.
În al treilea rând, politicile privind imigraţia nu pot fi izolate de alte politici care afectează piaţa
forţei de muncă.  Unele state au intervenit asupra pieţei forţei de muncă, rezultatul fiind
creşterea atracţiei fată de angajarea forţei de muncă străine şi fără documente. În Franţa şi
Germania costurile ridicate ale securităţii sociale pentru angajarea demuncitori ilegali şi
înregistraţi au încurajat utilizarea de muncitori străini, ca modalitate de sustragere de la
contribuţii.
Statele capitaliste avansate care doresc să reglementeze aceste fluxuri migratoare au fost
forţate să se angajeze în forme de cooperare internaţională pentru a le opri de la sursă, fie
prin ajutor economic pentru dezvoltare, fie prin eforturi internaţionale de control. Modelul
dezvoltării care controlează factorii generatori ai procesului de migraţie s-a derulat
în principal la nivelul discursului sau în cadrul unor organizaţiirelativ fără putere, cum ar fi
Parlamentul European.
Încercările colective de reglementare a problematicii specifice refugiaţilor şi a migraţiei au
fost până acum la fel de limitate. Uniunea Europeană a făcut un oarecare progres înacest sens
prin faptul că încercările guvernelor naţionale de a controla împreună migraţia au intrat într-
un conflict acut cu legile, convenţiile şi obligaţiile internaţionale preexistente.
Studiile privind impactul asupra ratelor de salarizare în ansamblu într-o economie-gazdă şi
impactul diferit al imgraţiei asupra ratelor de salarizare a diverselor clase şi grupări etnice de
pe pieţele naţionale de forţă de muncă le indică pe acestea ca fiind marginale, însă
probabil constructive. Pe măsură ce migranţii ocupă zone inferioare ale pieţei muncii, mâna
de lucru indigenă trece la angajări cu salarizare superioară.
O imagine mai detaliată a consecinţelor economice ale migraţiei pentru economiile - gazdă
poate fi desprinsă din câteva consideraţii calitative. În primul rând, impactul depinde de
caracterul exact al imigraţiei. Migranţii nu pot fi consideraţi o masă omogenă când este
evaluat impactul lor economic. Şi invers vor exista consecinţe diferite pentru diverse grupuri
din economia-gazdă. În numeroase ţări membre OCDE un procent considerabil al
muncitorilor străini este constituit din specialişti cu înaltă calificare, deseori provenind din
alte ţări occidentale. La celălalt capăt al scării, muncitorii imigranţi ocupă slujbele lipsite de
siguranţă, prost plătite şi reglementate evaziv. Desfiinţarea reglementărilor privind piaţa
forţei de muncă şi apariţia unor companii noi mai mici şi a activităţii economice informale au
creat locuri de muncă pe care doar imigranţii săraci le vor accepta în realitate. 1

Premierul croat: Serbia sa trimita refugiati si in Romania sau Ungaria

In acest moment Croatia, este sufocata. Asa ca premierul acestei tari a venit cu o cerere care
ne priveste direct.

Premierul croat Zoran Milanovic a cerut Serbiei sa nu mai trimita refugiati spre tara sa. El a
cerut Belgradului sa trimita refugiati si in alte tari, mentionand Ungaria si Romania. 

1
Migratia umana si impactul ei asupra societatii contemporane – Dr. Ion David
Zoran Milanovici, prim-ministru al Croatiei: "Nu vreau sa-i cert pe sarbi, dar le cer sa mai
inchida putin robinetul. Ca sa glumesc un pic: mai imprastie-i putin, frate! Mai trimite din ei
cativa spre Ungaria, cativa spre Romania, nu doar spre Croatia."

El a afirmat, de asemenea, ca politica Angelei Merkel vizavi de refugiati este “buna si

folositoare” iar criticile presedintelui Croatiei la adresa cancelarului german sunt
“ofensatoare”.

La inceput fluxul migrator curgea din Serbia spre Ungaria. Dupa ce s-a inchis frontiera,
refugiatii au luat-o din Serbia spre Croatia si Slovenia. Numai ca, in momentul in care in
Croatia au intrat 35.000 de oameni, a venit randul Zagrebului sa spuna pas. Si asa s-a ajuns ca
prim-ministrul croat sa ceara Serbiei sa ii redirectioneze pe imigranti iar spre Ungaria si, aici e
noutatea, spre Romania.

Sa nu uitam ca la Lunga si in zona Stamora Moravita autoritatile au construit deja doua tabere
de refugiati care pot primi 1.000 de persoane.

UNHCR: Propunerea UE de redistribuire a 120.000 de refugiati este insuficienta

Propunerea Uniunii Europene de redistribuire a 120.000 de refugiati nu va fi functionala daca

nu exista si infrastructura pentru primirea a zeci de mii de persoane in orice moment, a
anuntat marti, la Geneva, Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiati (UNHCR), relateaza
Reuters.

''Doar un program de relocare, in acest stadiu al crizei, nu va fi suficient pentru a stabiliza

situatia'', a declarat purtatoarea de cuvant a UNHCR, Melissa Fleming.

Intre statele membre ale UE inca exista divergente privind modul de redistribuire a
refugiatilor, mai multe tari est-europene respingand principiul cotelor obligatorii propus de
Comisia Europeana. Prin urmare, se incearca in continuare gasirea unor amendamente pentru
propunerea executivului comunitar, pentru ca reuniunea extraordinara a Consiliului Justitie si
Afaceri Interne (JAI) sa nu fie din nou un fiasco.

Disputa pe tema cotelor obligatorii aproape a monopolizat dezbaterea despre valul de

imigranti ilegali veniti din tarile Africii, Orientului Mijlociu si Asiei, astfel ca ea a eclipsat
discutiile privind alte propuneri de natura sa rezolve aceasta criza, cum ar fi ajutorarea tarilor
din afara UE care gazduiesc deja milioane de refugiati, cum ar fi Turcia, Iordania sau Liban.
De altfel, statele est-europene care se opun cotelor obligatorii au atras atentia ca nu prin
impunerea acestui principiu poate fi oprit fluxul migrator fara precedent, care se apropie de o
jumatate de milion de imigranti ilegali de la inceputul anului in curs.
UNHCR a mentionat ca reuniunea JAI de marti dupa-amiaza si Consiliul European
extraordinar prevazut pentru miercuri seara vor fi ''in mod esential importante'' si vor
reprezenta probabil ultima sansa a Uniunii Europene de a solutiona criza migrantilor.  Potrivit
lui Fleming, in acest an s-au inregistrat 477.906 de noi sosiri pe mare in Europa.

Aproape 3000 de migranti au intrat marti in Croatia. Presedinta croata o acuza pe Angela
Merkel ca a creat acest haos 

Intre 2.000 si 3.000 de noi migranti au intrat marti dimineata in Croatia, venind dinspre
Serbia, in timp ce autoritatile de la Zagreb se tem ca statele vecine ar putea decide sa-si
inchida frontierele pentru imigrantii ilegali, iar presedinta Croatiei, Kolinda Grabar-Kitarovic,
a pus haosul creat de sosirea masiva a migrantilor pe seama cancelarului german Angela
Merkel, careia ii reproseaza ca a invitat refugiatii in Europa, relateaza agentiile EFE si Hina.

Autoritatile croate nu s-au asteptat la sosirea unui numar atat de mare de migranti intr-o
singura dimineata, mai ales dupa inchiderea punctului de frontiera situat in apropierea
centrului de primire al refugiatilor de la Opatovac, unde sunt condusi migrantii care trec
granita sarbo-croata.Potrivit postului de televiziune N1, situatia in tabara este marcata de tot
mai multa nervozitate, intrucat migrantii, obositi si infrigurati, stau la coada pentru a fi
inregistrati si pentru a primi ajutoare.

Nervozitate pare sa se manifeste si in randul oficialilor croati, care se tem ca statele vecine ar
putea sa-si inchida complet granitele pentru imigrantii ilegali. Astfel, Kolinda Grabar-
Kitarovic si-a acuzat propriul guvern ca a fost prins pe picior gresit de valul de migranti, dar
si-a indreptat criticile si asupra cancelarului german Angela Merkel, careia ii reproseaza ca "a
invitat refugiatii in Germania", iar "acum cateva zile, ea (Merkel) a pus piciorul pe frana si a
spus ca Germania nu poate primi toti acesti imigranti economici". Angela Merkel "a facut
acest lucru fara sa-si dea seama ca, intr-un trafic atat de congestionat, a provocat haos pe
sosea apasand frana, iar acest haos trebuie acum solutionat", a adaugat presedinta croata.

Potrivit Ministerului de Interne croat, in ultima saptamana au ajuns in Croatia, venind dinspre
Serbia, peste 30.000 de migranti proveniti mai ales din Orientul Mijlociu, dintre care circa
27.000 si-au continuat calatoria catre vestul Europei, majoritatea traversand Ungaria si foarte
putini Slovenia. Acest flux face ca in tabara de la Opatovac sa se afle constant circa 2.500 de
migranti, in timp ce celelalte tabere de primire a refugiatilor amenajate pe teritoriul croat sunt
goale.

OCDE: Criza refugiatilor ar putea dura, dar Europa ii poate face fata 
Criza refugiatilor, una “fara precedent”, risca sa dureze, dar Europa “are capacitatea si
experienta” necesare pentru a-i face fata, releva Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica (OCDE), intr-un raport publicat marti, relateaza AFP si Reuters. “Criza umanitara
actuala este fara precedent, cu costuri umane inspaimantatoare si inacceptabile. Este in mod
clar o situatie de urgenta ce necesita un raspuns coordonat atat la nivel european, cat si la
nivel global“, subliniaza organizatia in raportul intitulat “Perspective ale migratiei
internationale 2015”.

Potrivit forului ce reuneste 34 de state dezvoltate, in acest an numarul cererilor de azil in tarile
Uniunii Europene ar putea depasi 1 milion, iar 350.000-450.000 ar putea primi azil. Europa
trebuie sa produca urgent un raspuns coordonat la exodul in masa de refugiati din Siria si Irak
si, indiferent de masurile adoptate in viitorul apropiat, acestea trebuie sa fie extinse si incluse
intr-o strategie in domeniul migratiei pe termen lung, atrage atentia OCDE.

“Europa are atat obligatia, cat si capacitatea de a solutiona aceasta criza tragica si fara
precedent“, se mai mentioneaza in raportul OCDE. In 2014, in tarile membre OCDE au
solicitat azil 800.000 de persoane, dintre care 130.000 de sirieni si 65.000 de irakieni.
Numarul solicitarilor din Serbia/Kosovo, Afganistan si Eritreea a fost de cate 40.000, in timp
ce 15.000 de ucraineni au cerut azil, zece ori mai multi fata de 2013.

In primele opt luni ale anului, in Europa au sosit pe mare peste 330.000 de migranti, dintre
care 210.000 au ajuns in Grecia si 120.000 in Italia. In aceeasi perioada, au fost semnalate
jumatate de milion de treceri ilegale ale frontierei, numar aproape dublu fata de cel inregistrat
pe intreaga durata a anului trecut.

Croatia acuza Grecia ca permite tranzitul imigrantilor spre alte state membre UE

Croatia ii va cere Greciei sa inceteze trimiterea catre restul Europei a imigrantilor sositi din
Orientul Mijlociu, a afirmat ministrul croat de interne, Ranko Ostojic, citat de Reuters.
''Afluxul de imigranti din Grecia trebuie oprit. Voi cere aceasta la reuniunea de maine (marti)
a ministrilor de interne din tarile Uniunii Europene'', a declarat Ostojic presei la centrul de
primire Opatovac, in apropiere de orasul Tovarnik (est). ''Este absolut inacceptabil ca Grecia
sa-si goleasca centrele de refugiati si sa-i trimita pe oameni catre Croatia, via Macedonia si
Serbia'', a mai spus ministrul croat.

Situatia din Slovenia, agravata de politica Croatiei

Croatii au trimis refugiati si la granita cu Slovenia, iar la punctele de trecere ale frontierei s-au
creat imbulzeli. Oamenii se imping pentru a ajunge in primul rand si a se urce in primele
autocare ce ajung aici. In jur de 1.500 de migranti au fost primiti in Slovenia, iar o parte din ei
si-au continuat drumul spre Austria.

Miro Cerar, premierul sloven: “Ne confruntam cu un urias val de refugiati care vin din
Croatia. Din nefericire, vecinii nostri croati nu si-au indeplinit responsabilitatile. Lucrurile au
scapat de sub control."

Situatia va continua sa se inrautateasca, pe masura ce alti refugiati sositi din Serbia isi croiesc
drum prin Croatia. Iar la granita dintre Serbia si Croatia, mii de migranti au aplaudat sambata
seara sosirea unui tren care a venit sa ii ia din Tovarnik, desi nimeni nu le spusese unde ii va
duce. Unii dintre ei au asteptat un mijloc de transport aproape trei zile, in caldura, cu cantitati
infime de apa si mancare.

Sute de refugiati au intrat in greva foamei la Edirne pentru a convinge autoritatile turce sa ii
lase sa treaca granita in UE

Sute de refugiati dintre cei circa o mie blocati de cateva zile in zona localitatii turce Edirne,
aflata in apropierea granitei cu Grecia si Bulgaria, au intrat joi in greva foamei pentru a li se
permite sa plece mai departe intr-una din aceste tari, astfel incat sa-si poata continua calatoria
catre vestul Europei, relateaza agentia EFE citand postul turc de televiziune NTV.

'Nu ne trebuie mancare si apa, avem nevoie sa fim lasati sa trecem' granita, scria pe o pancarta
afisata de refugiati, care afirma ca vor sa treaca aceasta frontiera terestra pentru a nu se
expune riscurilor intrarii in Grecia prin Marea Egee folosind ambarcatiuni improvizate.

Autoritatile turce impiedica refugiatii sa se apropie de punctele de frontiera cu Grecia si

Bulgaria, iar un important dispozitiv politienesc a fost mobilizat pentru a-i obliga sa ramana
pe loc, ei neavand voie nici macar sa intre in orasul Edirne.

Circa o mie de refugiati sunt blocati acolo intr-o tabara improvizata langa o autostrada.
Autoritatile turce le-au adus paturi si toalete mobile, dar i-au avertizat ca pot ramane doar
cateva zile si ca trebuie sa accepte mutarea in taberele de refugiati din sudul tarii, unde se afla
circa 200.000 dintre cei aproximativ doua milioane de refugiati aflati in prezent in Turcia.

Si la Istanbul refugiatii si-au improvizat tabere prin statiile de autobuz si se plang ca nu sunt
lasati sa urce in autobuzele cu destinatia Edirne.

Turcia ofera sirienilor asistenta sanitara de baza si posibilitatea sa ramana o perioada

nedefinita pe teritoriului ei, fara sa le acorde insa statutul legal de refugiat si nici permisiunea
de a lucra legal, iar copiii lor nu pot fi scolarizati in mod normal in sistemul turc de
invatamant, guvernul de la Ankara oferindu-le in schimb posibilitatea de a urma cursuri
temporare sau scoli specifice. Lipsa unei perspective pentru copiii lor este unul dintre
motivele invocate de refugiatii sirieni atunci cand sunt intrebati de ce obiectivul lor final este
sa ajunga in statele Uniunii Europene.

Zoltan Kovacs, purtator de cuvant al Guvernului ungar: "Acesti oameni nu sunt pasnici. Nu
vor doar sa treaca prin Ungaria. Aduc cu ei un pericol care a devenit evident astazi."

De altfel, primii refugiati arestati pentru intrarea ilegala pe teritoriul Ungariei au fost dusi in
fata unui tribunal din Szeged. Doi irakieni au fost expulzati miercuri, cu interdictie de
reintrare timp de un an, iar in cazul altor 46 s-a inceput urmarirea penala.

Tot miecuri, incidente s-au inregistrat pe insula greceasca Lesbos, unde refugiatii continua sa
soseasca in numar mare. Un politist a fost filmat impartind bastoane, inainte sa fie tras de
maneca de un coleg. Altii insa au fost vazuti ajutand refugiatii cazuti la pamant sa se ridice.

La randul ei, Croatia a inceput sa simta efectele inchiderii granitei ungare. 1.300 de refugiati
au intrat miercuri pe teritoriul sau.

Aproximativ 6.000 de migranti au sosit in ultimele 24 de ore in Croatia dupa inchiderea

frontierei ungare, a relatat joi televiziunea nationala croata (HRT).

Migrantii, printre care refugiati care au fugit din calea conflictelor din Orientul Mijlociu,
continua sa se indrepte in numar mare spre Croatia, devenita o noua poarta de intrare in
Uniunea Europeana, a adaugat televiziunea nationala croata.

Un tren, trimis miercuri de autoritatile de la Zagreb la frontiera cu Serbia, pentru a transporta

migranti, a sosit joi dimineata cu 800 de persoane la bord in localitatea Dugo Selo, in
apropiere de capitala croata.

Premierul Zoran Milanovic urmeaza sa aiba o intalnire joi la Zagreb cu cancelarul austriac
Werner Faymann in problema crizei migrantilor.

Croatia, dar, de asemenea, Slovenia vecina si Austria, risca sa se confrunte cu un aflux masiv
de refugiati dupa sigilarea frontierei ungare.

Premierul Milanovic a asigurat miercuri ca tara sa, care s-a trezit la primele ore ale diminetii
cu primele grupuri de refugiati venind din Serbia, va permite trecerea libera a migrantilor spre
Europa Occidentala. Acesti migranti, in marea lor majoritate, vor trebui sa tranziteze Slovenia
si Austria in drumul lor spre tarile din vestul Europei.
Doua persoane au fost grav ranite si peste 200 au avut nevoie de ingrijiri medicale, dupa ce
politia ungara a folosit miercuri tunuri cu apa si gaze lacrimogene ca sa impiedice refugiatii sa
intre in tara.

Guvernul sarb a protestat oficial fata de folosirea de gaze lacrimogene pe teritoriul sau si a
anuntat ca isi sporeste numarul de politisti la frontiera. La randul sau, Croatia a anuntat ca
1.300 de refugiati au intrat miercuri pe teritoriul sau, venind din Serbia, dupa ce Ungaria si-a
închis granita. Si, ca sa fie sigur, Viktor Orban va construi un gard si la granita cu aceasta
tara.

Intr-un vacarm general, printre tipete de femei si copii, membrii fortelor de ordine ungare si-
au folosit din plin bastoanele impotriva refugiatilor care smulsesera grilajele si voiau sa
patrunda in Ungaria. Aceste noi incidente par sa se fi petrecut dupa ce fortele de ordine
ungare respinsesera mai devreme refugiatii cu tunuri de apa si gaze lacrimogene. Luati in
vizor au fost si cativa jurnalisti, dar si personal medical sarb trimis sa ingrijeasca refugiatii.

Bulgaria trimite trupe la granita sa cu Turcia

Ministrul bulgar al apararii, Nikolai Nencev, a anuntat ca Bulgaria trimite mai multi militari
pentru a intari controalele de-a lungul granitei sale cu Turcia si pentru a evita un aflux de
refugiati de tipul celui cu care se confrunta vecinii sai, relateaza joi agentia Reuters.

''A intervenit o schimbare a situatiei in ultimele zile si este greu de prevazut incotro se va
indrepta valul de refugiati, astfel ca suntem pregatiti'', a declarat Nencev miercuri la radioul
public BNR.

Cincizeci de militari au fost trimisi la granita si alti 160 ar putea fi desfasurati pana la sfarsitul
zilei de joi. Armata bulgara ar putea trimite pana la 1.000 de militari pentru a ajuta politia de
frontiera daca va fi nevoie, a mai spus ministrul bulgar al apararii.

Bulgaria, tara membra a Uniunii Europene, dar care nu face parte din spatiul Schengen, a luat
masurile respective dupa ce sute de refugiati, in majoritate sirieni, si-au petrecut noaptea
trecuta sub cerul liber in apropiere de granita Turciei cu Grecia, foarte aproape de frontiera
Turciei cu Bulgaria.

Aproximativ 660 de imigranti au incercat sa treaca frontiera Turciei cu Bulgaria in ultimele

25 de ore, dar ei s-au intors de bunavoie dupa ce-au vazut ca granita este bine pazita, a
declarat presei Gheorghi Kostov, un responsabil din cadrul Ministerului de Interne bulgar.

Bulgaria are o frontiera terestra de 259 de kilometri cu Turcia, din care 30 de kilometri sunt
protejati de un gard de sarma ghimpata care ar urma sa fie extins.
Croatia se asteapta la sosirea a peste 20.000 de migranti, intre care refugiati care au fugit din
calea razboaielor din Siria si Irak, in cursul urmatoarelor doua saptamani, a declarat joi, la
Zagreb, ministrul croat de externe, Sinisa Varga, citat de AFP.

'Ne asteptam la un numar foarte mare de migranti, de peste 20.000, in urmatoarele doua
saptamani, si trebuie sa ne asiguram ca sistemul de protectie a sanatatii functioneaza', a
declarat Varga pentru agentia de presa Hina, inaintea unei reuniuni a guvernului croat.

Cu toate acestea, ministrul a subliniat ca 'situatia actuala este in prezent satisfacatoare', facand
referire la provocarea constituita de sosirea migrantilor in materie de sanatate.

Premierul croat Zoran Milanovic a atras atentia anterior asupra capacitatii limitate de primire
si de inregistrare a migrantilor care tranziteaza Croatia dupa ce Ungaria si-a inchis frontiera
cu Serbia, intr-o declaratie facuta joi dimineata, in timp ce Ministerul de Interne croat
raportase intrarea a 5.650 de migranti in ultimele 24 de ore in Croatia.

 Croatia nu mai poate primi imigranti, a anuntat joi ministrul de interne croat Rank Ostojic, pe
fondul cresterii masive a numarului de migranti care, in incercarea de a ajunge in vestul
Europei, intra pe teritoriul croat dupa ce Ungaria si-a inchis granita cu Serbia.

Conflict intre autoritati si refugiati, dupa ce ministrul de Interne croat a anuntat ca tara este in
incapacitate de a mai primi imigranti. Peste 7000 de imigranti au intrat in Croatia in aceste
doua zile, mai mult decat in restul anului.

 Presedintele Croatiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, a cerut joi armatei sa fie pregatita sa

protejeze granitele tarii de migratia ilegala, in caz de nevoie, relateaza agentiile Hina si
Reuters.

''Presedintele s-a intalnit cu seful Statului Major al armatei, generalul Drago Lovric, si i-a
cerut ridicarea nivelului de alerta si ca fortele armate sa fie pregatite, in caz de nevoie, pentru
a proteja granitele nationale de migratia ilegala'', a declarat o sursa apropiata sefei statului
croat.

Ca urmare a escaladarii crizei refugiatilor, Kolinda Grabar-Kitarovic si-a scurtat vizita sa in

peninsula Istria, din vestul Croatiei, si a convocat pentru vineri Consiliul de Securitate
Interna. Ea si-a exprimat joi nemultumirea fata de evolutiile de la frontiera de est a tarii, unde
un numar mare de refugiati sosesc din Orientul Mijlociu.
Principalele cauze care determină o amploare fără precedent a mişcărilor de populaţie sunt
conflictele armate, foametea, catastrofele naturale, încălcarea drepturilor omului şi condiţiile
economice deplorabile. Deschiderea frontierelor de către fostele ţări comuniste a permis
deplasarea forţei de muncă spre statele industrializate, reprezentând un regres în calea
progresului economic al ţărilor afectate de migraţie.2

Bibliografie
Migraţia umană şi impactul ei asupra societăţii contemporane – Dr. Ion David

Armata Jihadului ISIS – Michael Weiss, Hassan Hassan, Corint, martie 2016

http://www.comunique.ro/2010/02/migratia-umana-si-impactul-ei-asupra.html

http://stirileprotv.ro/stiri/criza-imigrantilor/tarile-ue-negociaza-la-bruxelles-impartirea-a-120-
000-de-refugiati-romania-dispusa-sa-preia-1-785-de-solicitanti-de-azil.html

http://www.aktual24.ro/tag/refugiati-croatia/

http://www.ziare.com/articole/croatia+serbia+refugiati

http://www.ziare.com/articole/refugiati+croatia

2
http://stirileprotv.ro/stiri/criza-imigrantilor/tarile-ue-negociaza-la-bruxelles-impartirea-a-120-000-de-
refugiati-romania-dispusa-sa-preia-1-785-de-solicitanti-de-azil.html