Sunteți pe pagina 1din 5

FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A CLASEI DE ELEVI

I. INFORMAŢII GENERALE:
Unitatea de învăţământ: Colegiul Naţional ,,Mircea cel Bătrân’’
Localitatea: Rm Vâlcea Judeţul: Vâlcea
Clasa: a XII-a
An şcolar: 2014 – 2015
1. Structura clasei de elevi
Distribuţia elevilor după
Sex Vârstă Categoria socio-profesională a părinţilor
claseiPeste vârsta corespunzătoare
Numărul elevilor din clasă

claseicorespunzătoare Vârsta

Alte ocupaţii
Funcţionari
Intelectuali
Muncitori

M F Ţărani

18 6 12 16 2 5 3 6 2 2

2. Mediul de provenienţă
a) tipul familiei

Nr. elevi
normală 13
tatăl/mama decedat 0
părinţi despărţiţi 4
părinţi vitregi 1
alte situaţii 0

b) atmosfera şi climatul educativ

Nr. elevi
-raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii; 14
-raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare; 4
-dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente; 0
-familie destrămată sau pe cale de destrămare. 0

1
c) condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului

Nr. elevi
-foarte precare
-la limită 2
-acceptabile 4
-bune 5
-foarte bune 7

d) influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi)

Nr. elevi
reduse 3
ample 2
frecvente 4
întâmplătoare 9

3. Caracteristici ale dezvoltării fizice

Nr. elevi
Înălţime Valori normale 15
Sub valorile normale 1
Peste valorile normale 2
Greutate Valori normale 14
Sub valorile normale 2
Peste valorile normale 2
Analizatori Deficienţe de auz 0
Deficienţe de vedere 2
Predispozitii/tulburări/ 0
handicapuri

4. Nivelul de pregătire generală a clasei, exprimat prin rezultate şcolare generale :


Medii generale Procentual / an şcolar
anuale între 2011-2012 2012 - 2013 2013 - 2014
9-10 / FB 45% 40% 47%
7-8 / B 35% 28% 33%
5-6 / S 20% 32% 20%
Corigenti/repetenţi 0 0 0

5. Elevi cu aptitudini deosebite:

Nr. elevi
Aptitudini logico-matematice 4
Aptitudini literar-creative 7

2
Aptitudini tehnico-stiinţifice 2
Aptitudini artistico-plastice 1
Aptitudini muzicale 1
Aptitudini sportive 3
Altele 0

6. Elevi care ridică probleme:


Nr. cazuri
Probleme sociale 2
Probleme la învăţătură 4
Probleme comportamentale 2

7. Starea generală de disciplină a colectivului :


foarte bună / bună / satisfăcătoare / nesatisfăcătoare

II. DINAMICA GRUPULUI


Gradul de coeziune a colectivului:

a) Situaţia în care colectivul clasei este în formare


􀂉Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nr. elevi…..);
􀂉 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupului majoritar, dominant (nr.
elevi…….);
× Există mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi…3.../…6..)
b) Situaţia în care colectivul clasei este format
􀂉 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total sau majoritar al
membrilor?
×Ajungerea la acord presupune discuţii, confruntare de puncte de vedere?
􀂉 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci când se trece de la o
sarcină la alta?
III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP
PROFILUL PSIHOSOCIAL AL CLASEI (SE APLICĂ ACOLO UNDE COLECTIVUL CLASEI ESTE

FORMAT)

În foarte Într-o În foarte


Proprietăţile În mică În mare
mică oarecare mare
grupului măsură măsură
măsură măsură măsură
1. consens ×
2. conformism ×
3.autoorganizare ×
4. coeziune ×
5. eficienţă ×

3
6.autonomie ×
7. control ×
8. stratificare ×
9. permeabilitate ×
10. flexibilitate ×
11. omogenitate ×
12. ton hedonic ×
13. intimitate ×
14. forţă ×
15. participare ×
16. stabilitate ×

PROFILUL PSIHOSOCIAL AL GRUPULUI

Profilul psihosocial al grupului este o metodă de reprezentare grafică a gradului în


care grupul posedă anumite proprietăţi considerate de psiho-sociologi definitorii pentru un
grup mic. Informaţiile privind proprietăţile grupului respectiv sunt obţinute în urma aplicării
şi prelucrării unui chestionar de evaluare. Aplicarea metodei presupune parcurgerea mai
multor etape (M. Zlate, C. Zlate, op. cit. pg. 75-77):
a)Pregătirea grupului în vederea aplicării chestionarului constă în organizarea
unei discuţii preliminare cu întreaga clasă, pentru explicarea unor termeni mai dificili care
vor fi întâlniţi în chestionar (de exemplu, “consens”, “statute”, “constanţă” ş.a.). În plus,
grupul va fi instruit în legătură cu completarea foilor de răspuns ale chestionarului: de
exemplu, vor primi 16 întrebări, iar în dreptul fiecăreia vor trebui să scrie o notă de la 1 la 5,
după cum apreciază că particularitatea vizată de întrebare este prezentă în clasa lor “într-o
foarte mică măsură” (1 punct); “într-o mică măsură” (2 puncte); “într-o oarecare măsură” (3
puncte); “într-o mare măsură” (4 puncte); “într-o foarte mare măsură” (5 puncte).
b) Aplicarea chestionarului presupune distribuirea formularelor cu întrebări sau
dictarea lor şi notarea răspunsului de către elevi. Reproducem mai jos întrebările
chestionarului, aşa cum au fost ele redactate de autorii citaţi:
CHESTIONAR
1. “În ce măsură există atitudini şi comportamente asemănătoare la membrii grupului dv.?
2. În ce măsură membrii grupului dv. manifestă conduite de supunere, acceptare, aderenţă şi
traducere în fapt a prescripţiilor normelor de grup?
3. În ce măsură grupul dv. poate să se autoregleze, să se organizeze şi să se conducă prin sine
însuşi, fără intervenţii din afară?
4. În ce măsură membrii grupului dv. sunt uniţi, acţionează unitar?
5. În ce măsură grupul dv. îşi realizează scopurile şi sarcinile propuse?

4
6. În ce măsură grupul dv. funcţionează independent de un alt grup?
7. În ce măsură grupul dv. controlează conduita şi acţiunile membrilor săi?
8. În ce măsură în grupul dv. statutele şi rolurile membrilor sunt strict delimitate şi
ierarhizate?
9. În ce măsură admite grupul dv. cooptarea sau pătrunderea în grup a unor noi membri?
10. În ce măsură permite grupul dv. manifestarea unor idei sau comportamente diferite,
variate?
11. În ce măsură se caracterizează grupul dv. prin asemănarea caracteristicilor sociale şi
psihologice ale membrilor săi?
12. În ce măsură membrii grupului dv. se simt bine, satisfăcuţi, fericiţi în cadrul grupului,
simt plăcerea de a fi în grup?
13. În ce măsură membrii grupului dv. sunt apropiaţi între ei?
14. În ce măsură grupul este considerat ca având un sens pentru membrii săi?
15. În ce măsură membrii grupului acţionează, muncesc pentru grup?
16. În ce măsură grupul dv. se caracterizează prin constanţă, stabilitate şi durabilitate în timp?
” (M. ZLATE, C. ZLATE, op. cit. pag. 74-75)?
c) Construirea profilului psihosocial al grupului reprezintă cea de a treia etapă în
care, mai întâi, se calculează, pentru fiecare întrebare, mediile notelor acordate de elevii
clasei, apoi fiecare medie se marchează grafic printr-un punct pe un tablou, de genul celui de
mai jos, iar în final, prin unirea punctelor, se obţine profilul psihosocial al grupului clasei
respective.

Scarlatescu Vasilica Loredana

S-ar putea să vă placă și