TEMA 8.

INSTITUŢIA MILITARĂ
ŞEDINŢA 8.3. Vigilenţa militară

Prin exercitarea atribuțiilor ce-i revin, fiecare militar intră nemijlocit în

posesia unor informații, a căror divulgare ar putea aduce grave prejudicii
unității, armatei, capacității de apărare a patriei.
Accesul la informație este un principiu fundamental al funcționării
statului democratic.
Liberul acces la informațiile de interes public în România, reglementat
prin Legea nr. 544/2001, constituie unul dintre principiile fundamentale ale
relațiilor dintre persoane și autoritățile publice.
Prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește
activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții
publice.
Informațiile clasificate sunt informațiile, datele, documentele de interes
pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță şi
consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării
neautorizate, trebuie să fie protejate.
Informațiile clasificate se împart în secrete de stat şi secrete de serviciu.
Informațiile secrete de stat sunt informațiile care privesc securitatea
națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională şi apărarea
țării.
În funcție de importanța lor, secretele de stat se deosebesc pe niveluri de
secretizare astfel:
 strict secrete de importanță deosebită (S.S.I.D.) - informațiile a căror
divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate
excepțională securității naționale;
 strict secrete (S.S.) – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de
natură să producă daune grave securității naționale;
 secrete (S.) – informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să
producă daune securității naționale.
Potrivit legii, în categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse, pe
niveluri de secretizare, informațiile care se referă la:
 sistemul de apărare a țării și elementele de bază ale acestuia, operațiile militare,
tehnologiile de fabricație, caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă utilizate
exclusiv în cadrul elementelor sistemului național de apărare;
 planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele și misiunile forțelor angajate;
 cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autoritățile publice competente,
precum și activitățile în legătură cu realizarea și folosirea acestora;
 activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru
apărarea țării și siguranța națională.
Informațiile secrete de serviciu sunt informațiile a căror divulgare este de
natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.
 Vigilența presupune păstrarea secretului, dar şi intransigență față de orice
tendință de divulgare a unor date cu caracter secret, cumpănire în vorbe, atenție
în discuții.
Adevărata vigilență este rațională, critică și lucidă, exclude
superficialitatea.
Militarul trebuie să dea dovadă de demnitate, politețe, maturitate, să
evite cu tact discuțiile care ,,alunecă" pe panta dezvăluirii unor date cu
caracter secret, fără însă a-i face pe interlocutori să ajungă la unele concluzii
eronate, la păreri greşite despre capacitatea și nivelul de pregătire, despre
rolul și misiunile armatei.
Vigilența este o stare de spirit care trebuie să-l însoțească pe militar în
orice împrejurare.
Vigilența este, în ultimă instanță, o îndatorire patriotică.