1 / 21

1 P UNCTE DE EXTREM

2 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

3 E XTREME CU LEG ĂTURI

2 / 21
 P UNCTE DE EXTREM

1 P UNCTE DE EXTREM

2 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

3 E XTREME CU LEG ĂTURI

3 / 21
 P UNCTE DE EXTREM

D EFINI ŢIE
Fie f : D ⊂ Rn −→ R. Un punct a ∈ D se nume³te
1 punct de minim local dac 

(∃)V ∈ V (a), (∀)x ∈ V ∩ D : f (x ) ≥ f (a);

2 punct de maxim local dac 

(∃)V ∈ V (a), (∀)x ∈ V ∩ D : f (x ) ≤ f (a);

3 punct de extrem local dac  este punct de minim local sau maxim local.

4 / 21
 P UNCTE DE EXTREM

T EOREM Ă (F ERMAT )
Fie f : D ⊂ Rn −→ R, D mulµime deschis . Dac  a este punct de extrem local ³i f
este diferenµiabil  în a, atunci df (a) = 0.

T EOREM Ă
Fie f : D ⊂ Rn −→ R, D mulµime deschis , f ∈ C 2 (V ), V ∈ V (a). Dac 
1 d (a) = 0,
2 h 7→ d 2 f (a)(h, h) form  p tratic  pozitiv (respectiv negativ) denit ,
atunci a este punct de minim (respectiv maxim) local pentru f .

5 / 21
 P UNCTE DE EXTREM

R EMARC Ă (C RITERIUL S YLVESTER )

Not m cu
∂ 2f
 
∆i = det , i = 1, n.
∂ xj ∂ xk j ,k =1,i

Dac  ∆i > 0, i = 1, n, atunci h 7→ d 2 f (a)(h, h) este form  p tratic  pozitiv

denit .
Dac  (−1)i ∆i > 0, i = 1, n, atunci h 7→ d 2 f (a)(h, h) este form  p tratic  negativ
denit .

6 / 21
 P UNCTE DE EXTREM

f (x , y ) = x 3 + y 3 − 3xy

7 / 21
 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

1 P UNCTE DE EXTREM

2 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

3 E XTREME CU LEG ĂTURI

8 / 21
 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

D EFINI ŢIE
Fie F : D ⊂ Rn+1 −→ R. Not m variabila funcµiei F cu (x , y ). Consider m ecuaµia
F (x , y ) = 0.
O funcµie ϕ : A −→ B, unde A ⊂ Rn , B ⊂ R astfel încât A × B ⊂ D, se nume³te
soluµie a ecuaµiei F (x , y ) = 0 pe A dac 

(∀)x ∈ A : F (x , ϕ(x )) = 0;

o astfel de funcµie se nume³te funcµie denit  implicit de ecuaµia F (x , y ) = 0.

9 / 21
 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

T EOREM Ă
Fie F : D ⊂ Rn+1 −→ R, D mulµime deschis . Dac  exist  (a, b) ∈ D astfel încât
1 F (a, b) = 0,
2 F ∈ C 1 (W ), unde W ∈ V ((a, b)),
∂F
∂ y (a, b ) 6= 0,
3

atunci

(∃)U ∈ V (a), (∃)V ∈ V (b ), deschise , U × V ⊂ W , (∃!)ϕ : U −→ V

astfel înc t
ϕ(a) = b ³i (∀)x ∈ U : F (x , ϕ(x )) = 0.

10 / 21
 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

T EOREM Ă
În plus ϕ ∈ C 1 (U ) ³i pentru i = 1, n, x ∈ U
∂F
∂ϕ ∂ xi (x , ϕ(x ))
(x ) = − ∂ F .
∂ xi (x , ϕ(x ))
∂y

Dac  F ∈ C k (W ), k ∈ N, k ≥ 2, atunci ϕ ∈ C k (U ).

11 / 21
 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

sin y + xe y = 0, y 0 (0), (0, 0).

12 / 21
 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

D EFINI ŢIE
Fie F : D ⊂ Rn+m −→ Rm , F = (F1 , . . . , Fm ). Not m variabila funcµiei F cu (x , y ),
x ∈ Rn , y m ). Consider m ecuaµia F (x , y ) = 0 ⇐⇒ Fi (x , y ) = 0, (∀)i = 1, m.
O funcµie ϕ : A −→ B, unde A ⊂ Rn , B ⊂ Rm astfel încât A × B ⊂ D, se nume³te
soluµie a ecuaµiei F (x , y ) = 0 pe A dac 

(∀)x ∈ A : F (x , ϕ(x )) = 0;

o astfel de funcµie se nume³te funcµie denit  implicit de ecuaµia F (x , y ) = 0.

13 / 21
 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

T EOREM Ă
Fie F : D ⊂ Rn+m −→ Rm , D mulµime deschis . Dac  exist  (a, b) ∈ D astfel
încât
1 F (a, b) = 0,
2 F ∈ C 1 (W ), unde W ∈ V ((a, b)),
D (F1 ,...,Fm ) (a, b) 6= 0,
3
D (y1 ,...,ym )
atunci

(∃)U ∈ V (a), (∃)V ∈ V (b ), deschise , U × V ⊂ W , (∃!)ϕ : U −→ V

astfel înc t
ϕ(a) = b ³i (∀)x ∈ U : F (x , ϕ(x )) = 0.

14 / 21
 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

T EOREM Ă
În plus ϕ ∈ C 1 (U ) ³i pentru i = 1, n, x ∈ U
D (F1 ,...,Fm )
∂ ϕj D (y1 ,...yj −1 ,xi ,yj +1 ,...,ym ) (x , ϕ(x ))
(x ) = − D (F1 ,...,Fm ) (x , ϕ(x )) .
∂ xi
D (y1 ,...,ym )
Dac  F ∈ C k (W ), k ∈ N, k ≥ 2, atunci ϕ ∈ C k (U ).
(
x +y +u +v = 1
Exemplu , d. p. (0, 1), u (0, 1) = −v (0, 1) = √1 .
x 2 + y 2 + u2 + v 2 = 2 2

15 / 21
 E XTREME CU LEG ĂTURI

1 P UNCTE DE EXTREM

2 F UNC ŢII DEFINITE IMPLICIT

3 E XTREME CU LEG ĂTURI

16 / 21
 E XTREME CU LEG ĂTURI

D EFINI ŢIE
Fie f : D ⊂ Rn −→ R, n ∈ N, n ≥ 2, D mulµime deschis , Fi : D −→ R, i = 1, p,
p ∈ N, p < n. Un punct a ∈ D se nume³te punct de extrem pentru f cu leg turile
Fi (x ) = 0, i = 1, p dac  a este punct de extrem local pentru f|{x |F (x )=0, i =1,p} .
i

17 / 21
 E XTREME CU LEG ĂTURI

f (x , y ) = 4 − 5x 2 − y 2 + 3x , x 2 + y 2 = 1

18 / 21
 E XTREME CU LEG ĂTURI

T EOREM Ă
Dac 
1 a este punct de extrem pentru f cu leg turile Fi (x ) = 0, i = 1, p,
2 f ∈ C 1 (D ), Fi ∈ C 1 (D ), i = 1, p,
rang ∂∂ Fxji (a
 
3 = p,
i =1,p, j =1,n
atunci

(∃)λi ∈ R, i = 1, p astfel încât a este punct critic pentru funcµia

p
L(x ) = f (x ) − ∑ λi Fi (x ).
i =1

19 / 21
 E XTREME CU LEG ĂTURI

Rezolvarea unei probleme de extrem condiµionat

(
f (x )
Fi (x ) = 0, i = 1, p

cu f , Fi ∈ C 2 (D ), i = 1, p .
se formeaz  funcµia lui Lagrange

p
L(x ) = f (x ) − ∑ λi Fi (x ).
i =1
se rezolv  sistemul
∂f
(
∂ xi = 0, i = 1, n
Fj (x ) = 0, j = 1, p
care ne d  punctele critice ale funcµiei L.

20 / 21
 E XTREME CU LEG ĂTURI

Dac  un punct critic este punct de extrem pentru L, atunci acesta este punct de

extrem condiµionat pentru f. Dac  un punct critic nu este punct de extrem pentru

L, atunci stabilim dac  este punct de extrem condiµionat pentru f studiind semnul

diferenµialei a doua în acest punct prin diferenµierea leg turilor.

21 / 21