1. v. 1 NEURO CURS 1 19.02.

2014 EXAMINAREA NEUROLOGICA -examenul

neurologic tre’ sa respecte: -atitudinile particulare ale subiectului
-semnele meningeale -aspecte legate de
motilitate/coordonare/reflexivitate A. ATITUDINILE PARTICULARE - se
evalueaza la primul contact cu pacientul(inspectie), in pat sau ortostatism
- atitudinea corecta a pacientului cu suferinta neurologica poate sugera de
la inceput diagnosticul; poate sa orienteze organizarea intregului program
de recuperare -exemple de atit. particulare  Boala Parkinson – pac. in
ortostatism are aspectul unui semn de intrebare, cu corpul anteflectat, cu
facies inexpresiv  Hemiplegia spastica – pacinetul tine membrul superior
paralizat cu bratul usor add, antebratul flectat pe brat in pronatie,
degetele flectate peste police care este puternic add - Membrul inferior in
extensie, de obicei cu piciorul in flexie plantara si rotatie interna, degetele
flectate(uneori cu exceptia halucelui care poate fi in extensie) 
Discopatiile vertebrale – pacientul adopta atitudini antalgice care imprima
coloanei o scolioza sau flexie ventrala cu inclinare laterala  Torticolis
spasmodic – capul este inclinat lateral, fata rotata de partea opusa, barbia
este ridicata B. SEMNELE MENINGEALE  Redoarea de ceafa = rigiditatea
si spasmul mulsculaturii cefei + durere la incercarea de mobilizare
voluntara sau pasiva a cefei -prezenta redorii se cerceteaza cu subiectul
in dd, cu membrele inf in extensie; examinatorul imprima subiectului o
miscare de flexie a capului pe torace si in acest caz barbia nu poate
atinge toracele datorita rezistentei la flexia pasiva
2. 2. 2 - apare in : meningita, hemoragii subarahnoidiene, tumora cerebral
angajata (ocupa o mare parte din cutia craniana => impingerea creierului
ramas sanatos si, datorita presiunii pe care o exercita herniaza prin gaura
occipitala, ajungand sa comprime bulbul si eventual maduva)  Semnele
care evoca iritatia meningelui -semnul trepiedului Amoss – la ridicarea in
asezat pacientul are teninta sa-si plaseze mainile in spate presandu-le
foarte puternic pentru a-si sustine corpul -semnele Kernig – K1- cand
examinatorul incearca sa faca flexie de coapsa pe sold (ridicand coapsa
de pe planul patului), gamba fiind in extensie, apare flexia involuntara a
genunchiului - K2 – pacientul in dd, coapsa flectata la 90 la nivelul
soldului, incercarea de a extinde gamba in prelungirea coapsei => durere +
limitarea extensiei; se considera pozitiv daca extensia <135 grade
-semnele Brudzinski – B1 – examinatorul plaseaza o mana sub capul
subiectului(dd, membr inf extinse), flecteaza capul pe pieptul pacientului
in tp ce cu cealalta mana fixeaza sternul pentru a evita ridicarea toracelui
=> flexia genunchilor - B2 – flexia pasiva a unei coapse pe abdomen, mai
ales cu genunchiul extins provoaca flexia gambei si coapsei la nivelul
celuilalt membru inferior C.ASPECTE LEGATE DE MOTILITATE a)
Ortostatism - se urmareste atitudinea pacientului incepand inca din pat
-apoi subiectul este invitat sa se ridice in ortostatism si se noteaza: -
pozitia corpului ca intreg - pozitia diferitelor segmente ale corpului unele
fata de altele - prezenta tulburarilor de statica vertebrala (cifoze, scolioze,
lordoze) -eventualele asimetrii -se cere subiectului sa stea in sprijin pe
ambele membre inferioare, cu picioarele apropiate, intai cu ochii deschisi
apoi inchisi si se noteaza eventualele deviatii ale corpului