Alopecia areata

Alopecia areata reprezinta o forma de pierdere a parului recurenta, necicatriceala,

care poate afecta orice zona piloasa. Este o conditie benigna si asimptomatica la
majoritatea pacientilor

Se manifesta prin prezenta unor placi pe scalp lipsite total de par.

Alopecia areata se incadreaza in categoria afectiunilor autoimune. Histologic este

caracterizata prin aglomerarea de celule imunitare (limfocite T) in jurul foliculilor
firelor de par. Aceste limfocite CD8+ elibereaza citokine (proteine) pro-inflamatorii si
chemochine (proteine semnalizatoare) care produc o reactie locala „de respingere” a
parului. Mecanismul exact prin care au loc aceste fenomene nu este inca complet
inteles. Debutul sau recidivele sunt uneori legate de: o infectie virala traumatisme
modificari hormonale stres neuro-psihic si emotional.

DIAGNOSTICAREA
Pentru un diagnostic corect, medicul te va examina si iti va recomanda unele teste:
 Analizele de sange. Acestea sunt indicate pentru a descoperi eventuale cauze
medicale ale caderii parului. De exemplu se pot determina anumite niveluri hormonale:
testosteron, dihidrotestosteron.
 Testul de tragere a parului. Medicul va trage de o suvita pentru a vedea cate fire
de par cad.
 Biopsia de scalp si examinarea histologica. Medicul recolteaza o proba de la
nivelul scalpului pentru a determina daca o infectie este cauza caderii parului.

 Histologic. Este caracteristica prezenta unei pete de culoarea piersicii sau de

culoare normala, neteda, usor eritematoasa si fara par. Prezenta firelor de par
retezate tangential cu pielea este patognominica, dar nu intotdeauna descrisa.
Testul pozitiv al epilarii usoare a parului de la periferia petei indica boala activa.
Zone fara par in alte regiuni ale corpului indica diagnosticul. Nu sunt asociate
modificari epidermice. Prezenta unor puncte galbene pare a fi specifica alopeciei
areata si este prezenta la 95% dintre pacienti, in functie de stadiul bolii. Acestea
reprezinta keratinocitele degenerate foliculare si sebum in ostiumul foliculilor de
par. Sunt observate puncte negre tributare firelor de par rupte, fire de par rupte, fire
de par continute in epiderm, velus.

 Tricoscopia (videodermoscopia parului si a scalpului) consta in examinarea parului
si a scalpului cu ajutorul dermatoscopului sau videodermatoscopului, o lupa speciala.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: alopecia androgenetica,

sifilis, effluvium telogen, tinea capitis, trichotilomania

Tratament
Medicamente

Terapii topice

Terapia steroidica

Corticosteroizii includ administrari intralezionale sau topice. Steroizii intralezionali

sunt primul tratament de adoptat in conditiile localizate. Cresterea parului poate
persista pentru 6 luni dupa o singura injectie. Se utilizeaza triamcinolone. Efectele
adverse includ durere la injectare, atrofie minima tranzitorie. Injectiile sunt
administrate la 4-6 saptamini. Pentru corticosteroizii topici se foloseste crema cu
fluocinolon de doua ori pe zi, betametazona dipropionat crema. Tratamentul trebuie
mentinut minimum 3 luni inainte de a aparea cresterea parului. Este necesara
terapia de mentinere. Efectul advers cel mai comun este foliculita locala care apare
la citeva saptamini dupa tratament. Teleangiectaziile si atrofia locala au fost
raportate. Nu sunt raportate efecte sistemice.

Imunoterapia Este definita ca inducerea periodica a dermatitei de contact prin

expunerea la un alergen potent. Imunoterapia topica poate fi folosita pentru 20 de
ani fara efecte adverse serioase. Cel mai comun efect advers este dermatita de
contact usoara. Efectele adverse severe cuprind: limfadenopatia cervicala si
modificarile pigmentare: vitiligo, leucoderma, hiperpigmentare, eruptii eritema-like,
urticarie. Regenerarea initiala a parului poate fi vazuta la 12-24 de saptamini. Odata
ce s-a atins confortul cosmetic, tratamentul poate fi redus gradat. Toti pacientii
prezinta recaderi daca tratamentul este intrerupt. Este necesar tratamentul de
mentinere.

Terapia cu antralin Cei mai multi pacienti experimenteaza dermatita de contact.

Regenerarea cosmetica acceptabila este mentinuta prin terapie la 75% dintre pacienti.
Efectele adverse include prurit, eritem, foliculita cicatriciala, piodermita locala,
limfadenopatie regionala. Intreruperea tratamentului pentru citeva zile determina disparitia
rapida a efectelor adverse. Mecanismul de actiune a antralinei este necunoscut. Se
presupune ca acesta determina inflamatie prin generare de radicali liberi cu actiuni
antiproliferative si imunosupresive.
Terapia cu minoxidil Pare a fi eficienta in terapia pacientilor cu alopecie areata
extensiva. Regenerarea initiala a parului este observata in 12 saptamini, dar este
necesara aplicarea continua pentru a atinge o crestere cosmetica acceptabila. Este
bine tolerat. Efectele adverse includ hipertrichoza distal si iritatia. Mecanismul de
actiune al minoxidilului nu este total cunoscut. Nu pare a avea efect hormonal sau
imunosupresant. Se presupune a avea un efect mitogenic direct pe celulele
epidermice.

Terapii sistemice Terapia cu psoralen si ultraviolete A Raspunsul initial variaza intre

20-70%. Rata de recadere este ridicata - 50-80%. Cei mai multi pacienti fac recaderi
in citeva luni dupa ce tratamentul este oprit. Numarul de sedinte variaza, dar de
obicei sunt necesare 20-40. Un debut timpuriu, o durata lunga a bolii si prezenta
alopeciei totalis sau universalis par a indica prognostic negativ.
Corticosteroizii – prednison Utilizarea de prednison sistemic determina uneori
regenerarea parului. Rata de regenerare variaza intre 30-90%. Desi regenerarea
initiala pare promitatoare, este necesara terapie de mentinere pentru a pastra
cresterea cosmetica a parului. Majoritatea pacientilor fac recaderi dupa ce intrerup
tratamentul. Efectele adverse includ diabet, crestere in greutate, hipertensiune,
modificari psihologice, osteoporoza, supresia axului adrenocorticotrop, vergeturi,
acnee, hipertricoza si purpura.

Terapia cu ciclosporina Ciclosporina topica si sistemica a fost folosita in

tratamentul alopeciei areata. Toti pacientii prezinta recaderi dupa intreruperea
tratamentului. Mecanismul este neclar. Poate actiona ca imunosupresiv. Alte terapii
cuprind tacrolimus, dapsona, interferon, methotrexate.

Imunoterapia
Terapia sistemica cu psoralen si ultraviolete A prezinta rate de vindecare de 20-73%,
dar recurenta este crescuta.