Carpații Occidentali, alături de Carpații Orientali și Carpații Meridionali reprezintă una dintre cele trei

grupe muntoase ale României. Denumirea lor este dată referitor la poziția lor geografică (la vest, deci
occidentali ca poziție) față de Depresiunea colinară a Transilvaniei, care reprezintă simultan și limita lor
estică, respectiv față de Culoarul Timiș-Cerna pentru Munții Banatului (grupul sudic al Occidentalilor).

Carpații Occidentali se desfășoară între Dunăre, Barcău și Someș. Au o altitudine maximă de 1849 m în
Munții Bihor, Vârful Curcubăta Mare. Discontinuitatea este una din caracteristicile de bază ale acestora.
Alcătuirea geografică este foarte variată, existând un adevărat „mozaic petrografic” (fliș, șisturi cristaline,
calcare, roci eruptive, roci metamorfice).

Cuprins

1 Caracteristici generale

1.1 Grupe montane distincte

1.2 Grupe majore de munți

1.3 Petrografie

1.4 Depresiuni intramontane (de la sud la nord)

1.5 Pasuri și trecători

1.6 Chei

2 Legături externe

3 Vezi și

Caracteristici generale

Grupe montane distincte

Articol principal: Lista grupelor muntoase din Carpații Occidentali.

Grupe majore de munți

În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți:

Munții Apuseni la nord de Mureș

Munții Poiana Ruscă, situați central, la sud de Mureș,

Munții Banatului, în colțul sud-vestic al României și la sud de Timiș.

respectiv 18 sub-grupe montane în total.

Petrografie

În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv
Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții
Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii.

Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții
Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline.

În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții
Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șisturi cristaline, respectiv Munții Aninei alcătuiți din calcare.

Depresiuni intramontane (de la sud la nord)

Depresiunea Almăjului (Bozovici) pe valea râului Nera;

Depresiunea Caraș-Ezeriș, pe valea râului Caraș;

Depresiunea Zarandului, pe valea râului Crișul Alb;

Depresiunea Beiuș, pe valea râului Crișul Negru;

Pasuri și trecători

Pasul Domașnea (sau Poarta Orientală), în Culoarul Timiș-Cerna;

Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, în Culoarul Bistrei;

Pasul Ciucea, pe Crișul Repede, între munții Vlădeasa și Plopiș;

Defileul Mureșului;

Culoarul Timiș-Cerna;

Culoarul Bistrei.

Chei

Cheile Turzii

Cheile Nerei

Cheile Carașului
Cheile Minișului