Aldo van Eyck

Amsterdam Orphanage Popovici Ana-Maria 41i

Neata Oana-Teodora 41i
 Primele schițe (realizate în ianuarie
1955) indică intenția de a structura
planul ca o spirală. Exteriorul pătrunde
în clădire într-un mod spiralat, în timp
ce volumul construit înglobează spațiul
exterior ca o cochilie a unui melc.
Rezultatul este, totuși, o stradă lungă
internă pe care sunt strânse diferitele
funcții într-o secvență liberă.

Unitățile sunt grupate în două

formațiuni în zig-zag. Curtea
interioară adoptă o formă de Z
similară cu cea a două unități
legate, ceea ce indică dorința de
a stabili un izomorfism al părții și
întregului.
 Pentru a reduce coridorul lung
în jurul curții interioare, întregul
design este mai compact. Curtea
este puternic redusă și are o
formă de L. Cele două grupuri
de unități sunt diferențiate.

Se încearcă eliminarea
circuitului și, în același timp,
recuperarea mișcării în spirală
prin aplicarea unei decalaje
diagonale.
 Dorința de a oferi fiecărei unități
o zonă exterioară și de a distinge
unitățile copiilor mai mici de cele
ale persoanelor în vârstă rezultă
într-un mod diferit de conectare a
grupurilor. Unitățile copiilor mai mici
sunt mutate unul față de celălalt și
așezate pe o stradă în diagonală.

O oglindire aproape identica a

imaginii precendente.
 Unitățile din aripa de est iau
direcția spre strada interioară de
vest, iar unitățile din aripa de vest
iau direcția spre strada internă de
est. Această reciprocitate a
direcțiilor diagonale generează o
echipă dinamică, asimetrică.

O mutație uluitoare. Aripa de est

rămâne neschimbată, dar aripa de vest
este înclinată în unghi drept cu ea.
Formarea Y definitivă a clădirii în
ansamblu este clar în curs de dezvoltare.
Grădina interioară triunghiulară și circuitul
acesteia au dispărut. Toate unitățile sunt
aliniate paralel cu situl, care este totuși
străbătut în diagonală de străzile
interioare.
 Diagonalele străzilor interne sunt transformate
treptat în mișcări zig-zag în unghi drept. Forma
definitivă a planului de bază este în curs de
dezvoltare. Spirala inițială a dispărut, dar dinamismul
său a fost transformat în două mișcări diagonale,
care se rezolvă în ritmul pereților și volumelor aliniate
ortogonal. Din excursia aventuroasă pe tărâmul
diagonalei, tot ceea ce rămâne în afară de punctele
de vedere diagonală sunt trei colțuri trunchiate în
mod obișnuit pe strada interioară - amintiri
„arheologice”, cum s-a spus, ale etapelor anterioare
în creșterea intensă a micuțului “oraș”.

Aproape același design, dar desenat cu

exactitate. Planul de bază este acum
definitiv, dar fara câteva detalii. Abia acum
pare o forma geometrică regulată, dar nu
este încă modulată într-o grilă geometrică
uniformă. În acest moment clădirea are
încă un acoperiș plat, cu excepția celor
opt unități, care sunt acoperite fiecare de
un acoperiș mare pavilion.