Utilizarea Masinilor Si Dispozitivelor Specifice Executarii Construct Metal Si Utilajului Tehnol

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a
Utilizarea maşinilor şi dispozitivelor

specifice executării construcţiilor
metalice şi utilajului tehnologic
DOMENIU: MECANICĂ
NIVEL: 2
CALIFICARE: Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic
Martie 2009
AUTOR
Carmen Călinescu - profesor inginer, grad didactic I, Grupul Şcolar

de Aeronautică „Henri Coandă”, Bucureşti
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
CUPRINS
1. Competenţe specifice modulului de practică.................................................................4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează

stagiul de practică..............................................................................................................5
3. Modalitatea de organizare a practicii.............................................................................7
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate

a muncii ...........................................................................................................................10
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii....................................................15
6. Modalitatea de evaluare...............................................................................................31
7. Anexe...........................................................................................................................33
8. Bibliografie...................................................................................................................44

1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ
 Igiena şi securitatea muncii

1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi
sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea
incendiilor.
2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de
muncă.
 Lucrul în echipă
1. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor.
2. Îşi asumă rolurile care îi revin in echipă
3.Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea
sarcinilor
 Utilizarea maşinilor şi dispozitivelor

specifice executării construcţiilor metalice
şi utilajului tehnologic
1. Stabileşte necesarul de maşini şi dispozitive specifice

executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic
2. Descrie maşinile utilizate la realizarea construcţiilor
3. Descrie dispozitivele utilizate la realizarea construcţiilor

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL
AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ
STAGIUL DE PRACTICĂ
Stagiul de pregătire practică (90 ore)

îl veţi efectua la agenţii economici care au
următoarele domenii de activitate:
 executarea elementelor de construcţii

civile şi industriale (ferme, schele
metalice, pasarele, planşee etc);
 executarea construcţiilor industriale, civile şi agricole (hale, hangare, buncăre,

garaje etc.);
 executarea stâlpilor, pilonilor pentru linii electrice;
 realizarea navelor, aeronavelor;
 executarea utilajelor tehnologice (recipiente sub presiune, rezervoare,
reactoare, utilaje pentru transfer termic şi pentru transfer de masă, utilaje
pentru mărunţirea şi fracţionarea granulometrică a materialelor solide,
agregate cu tambur rotativ etc.).
În cadrul parteneriatelor încheiate între

unitatea de învăţământ şi agenţii economici,
elevii vor beneficia de o gamă largă de
activităţi practice şi de experienţă în muncă.
De asemenea, agenţii economici vor
oferi consiliere în carieră, deoarece pot pune
la dispoziţie exemplele actuale şi concrete
privind situaţia sectorului de activitate pe care
îl reprezintă şi competenţele solicitate pentru
a lucra în acel sector.

Descrieţi locaţia unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic la care efectuaţi
stagiul de pregătire practică.
.........................................................................................................................
........................................................................................................................
Precizaţi atelierele/secţiile în care se poate efectua practica.
.........................................................................................................................
........................................................................................................................
.........................................................................................................................
Prezentaţi informaţii privind plata şi obligaţiile sociale, conform convenţiei

cadru semnate.
.........................................................................................................................
........................................................................................................................
Descrieţi facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică.
.........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
Precizaţi obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic.
.........................................................................................................................
........................................................................................................................

........................................................................................................................
........................................................................................................................

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII
Conţinuturile modulului “Maşini şi dispozitive

specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului
tehnologic” sunt proiectate pentru 120 de ore din care:
 30 ore – laborator tehnologic

 90 ore – instruire practică comasată
Pe parcursul practicii comasate, veţi aprofunda priceperile şi deprinderile practice în

scopul pregătirii eficiente pentru examenul de certificare a competenţelor profesionale şi în
scopul efectuării cercetărilor necesare elaborării proiectului.
Odată ce agentul economic a convenit să furnizeze practica la locul de muncă, se

încheie un acord, conform Ordinului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
nr.1702/06.08.2007. Acesta prevede obligaţiile esenţiale ale elevului, ale angajatorului şi ale
şcolii, prezentate în extrasele articolelor de mai jos.
Art. 5. Responsabilităţile practicantului

!
Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o
prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea
acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor, se aplică sancţiunile
conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii,
instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula
convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înstiinţat directorul unităţii
de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris.
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă
pe care şi le-a însusit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea
stagiului de practică.

! Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Art. 6 Responsabilităţile partenerului de practică
Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre

salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă
a Convenţiei.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, precum şi pentru comunicarea regulilor
de prevenire asupra riscurilor profesionale.
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea si sănătatea practicanţilor
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la
serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice.
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli
interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal,
după caz.
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

!
În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul convenţiei, directorul unităţii
de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire
practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii,
instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a
acestei informaţii.
Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,
organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu
tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele
profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul
de Pregătire Profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

Precizaţi perioada în care se desfăşoară stagiul de pregătire practică.
......................................................................................................................
Prezentaţi regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică.
.........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
......................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA
NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII
Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă reprezintă o

preocupare importantă, dictată de considerente atât umanitare,
cât şi economice.
Sănătatea și securitatea în muncă constituie în prezent una dintre cele mai

importante şi avansate componente ale politicii sociale ale Uniunii Europene. În
comunicarea sa, intitulată „Îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii în muncă: strategia
comunitară 2007-2012 privind sănătatea şi securitatea în muncă”, Comisia Europeană
defineşte posibile noi acţiuni pentru a garanta locuri de muncă mai sigure şi mai sănătoase,
peste tot în Europa.
Legea 319/2006 - Legea securitătii şi sănătăţii în muncă

!
Legea 319/2006 are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii
securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.
Această lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor

profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi
accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea
lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea
acestor principii.
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au

următorul înţeles:
lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv

studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi
participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;

angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de
serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate

etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului,

produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; situaţia de
persoană dată dispărută sau accidentul pe traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au
fost implicate persoane angajate; incidentul periculos; cazul susceptibil de boală
profesională sau legată de profesiune;
accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia

acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces;
boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei

meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului
de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în
procesul de muncă;
echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în

muncă;
echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau

mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea
să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment
sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;

loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile
întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care
lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;
pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală

căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau

specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de
reconversie profesională;
securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având

ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea
vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la
procesul de muncă;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,

avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei
activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului
uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a
cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;
accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care
necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu
o durată mai mică de 3 zile;
boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii

factori determinanţi sunt de natură profesională.

Nume/prenume………………………………
Loc de muncă………………………………..
Data …………………………………………
TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR PRIVIND PROTECŢIA MUNCII
1. Care este legea care trasează cadrul general pentru activitatea de protecţie a
muncii ?
a. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;

b. Inspecţia muncii;
c. Instrucţiunile proprii.

2. Care este scopul activităţii de securitate şi sănătate în muncă?
a. prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale;

b. stabilirea, cunoaşterea acţiunilor şi măsurilor prin care se asigură securitatea
salariatului la locul de muncă;
c. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
3. Ce este accidentul de muncă ?
a. lovirea organismului în timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă;

b. vătămarea organismului uman, în timpul serviciului;
c. vătămarea corpului uman, în timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă, care produce
incapacitate de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate sau deces.
4. Accidentul suferit de un lucrător pe traseul de deplasare de la firmă la domiciliu

este:
a. accident de muncă;

b. accident de muncă pe traseu;
c. nu este accident.
5. Instructajul periodic se consemnează în :
a. registrul de evidenţă al accidentelor;

b. fişa individuală de securitate a muncii;
c. procesul verbal de instruire.

6. În care firme este obligatorie respectarea legislaţiei de securitate a muncii?
a. cu capital privat;

b. cu capital de stat;
c. cu capital mixt;
d. în toate firmele.
7. În cazul producerii unui accident se procedează astfel:
a. se lasă victima unde s-a produs accidentul;

b. se scoate victima de sub acţiunea agentului agresiv;
c. se calmează victima.

8. Curăţarea unei răni se face:
a. din interior spre exterior;

b. din exterior spre interior;
c. prin tamponare.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:
.............................................................................................................................
.
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................

5. INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE
DESFĂŞURĂRII PRACTICII

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
MAŞINI DE RABOTAT MARGINEA TABLEI

1. Studiaţi cu atenţie maşina de rabotat marginea tablei, aflată în dotarea agentului
economic unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Urmăriţi funcţionarea
acestei maşini.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
a. Indicaţi părţile componente ale maşinii de rabotat.
.........................................................................................................................
...............................................................................................................................
..............................................................................................................................
............................................................................................................................
b. Explicaţi modul de prindere a tablei pe masa maşinii de rabotat.
.........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
c. Descrieţi funcţionarea maşinii de rabotat.
........................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................

.............................................................................................................................
.
.............................................................................................................................

FIŞĂ DE LUCRU
MAŞINI DE RABOTAT
Timp de lucru: 10 minute
Pentru sprijin în derularea activităţii, solicitaţi ajutorul maistrului instructor de

practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de laborator
tehnologic.
1. În coloana A sunt specificate câteva din părţile componente ale maşinii de

rabotat, iar în coloana B, rolul funcţional al acestora.
Asociaţi cifrele din coloana A cu literele corespunzătoare din coloana B.
A B
1. Axul principal a. Aşezarea tablelor de prelucrat
2. Ghidajele orizontale ale batiului b. Prelucrarea suprafeţelor laterale
c.Transmiterea mişcării şi deplasarea
3. Masa căruciorului pe care se găsesc dispozitivul
portsculă şi scula aşchietoare
4. Sănii orizontale d. Deplasarea mesei
5. Dispozitive de strângere hidraulică e. Fixarea dispozitivelor portsculă
sau pneumatică
6. Cărucior f. Strângerea tablelor de prelucrat
Rezolvare:.......................................................................................................................
2. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele enunţuri:
a. Maşinile de rabotat longitudinal (rabotezele) sunt destinate pregătirii

marginilor tablelor în vederea asamblării.
b. Sensul de rotaţie al axului principal rămâne neschimbat atunci când
căruciorul loveşte opritoarele la sfârşitul fiecărei curse.
c. Presiunea din dispozitivele de strângere se verifică în timpul lucrului cu un
manometru montat pe maşina de rabotat.
.............................................................................................................................
.
.............................................................................................................................

MAŞINI DE DEBITAT STAŢIONARE, ÎN COORDONATE

1. Urmăriţi cu atenţie funcţionarea maşinii de debitat staţionare, în coordonate, aflată
în dotarea agentului economic unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică.
a. Descrieţi modul de deplasare a suflaiului după conturul piesei.
..........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................
b. Precizaţi elementul principal de tăiere al acestor maşini de debitat.
.........................................................................................................................
.............................................................................................................................
c. Enumeraţi tipurile de debitări care se pot executa cu această maşină de debitat.
.........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................

.............................................................................................................................
.
.............................................................................................................................

FIŞĂ DE LUCRU
MAŞINI FOLOSITE LA DEBITAREA MECANICĂ

tehnologic.
1. Alegeţi din paranteză cuvântul potrivit, în aşa fel încât enunţurile să fie adevărate:
a. Debitarea cu foarfece-ghilotină asigură obţinerea unei productivităţi (scăzute

/ ridicate).
b. Foarfecele-circulare se utilizează la tăierea (tablelor / ţevilor).
c. Pentru asigurarea unei deplasări cât mai uniforme, pentru conducerea şi
menţinerea unei distanţe constante între vârful tăietor şi suprafaţa piesei, suflaiul se
montează pe un (ghidaj / cărucior).
2. Completaţi tabelul de mai jos:
Maşina de debitat Elementul tăietor Posibilităţi de prelucrare
Ferăstrău circular
Foarfece - ghilotină
Maşina de tăiat cu
pantograf
Foarfece - disc
Maşina de debitat prin
frecare
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................

PROIECT
MAŞINI FOLOSITE LA DEBITAREA MECANICĂ
În perioada efectuării stagiului de pregătire practică la agentul economic,

realizaţi un proiect cu tema: „METODE DE DEBITARE MECANICĂ”
Proiectul va avea următorul conţinut:
1. Debitarea prin aşchiere

- variante ale debitării prin aşchiere (strunjire, debitare cu pânză-
lamă, debitare cu disc abraziv sau cu pânză-disc).
2. Debitarea prin forfecare
- schema debitării prin forfecare;
- modificările de structură din zona de debitare;
- metoda de micşorare a forţei de forfecare.
3. Debitarea prin tăiere
- schema tăierii cu două cuţite;
- influenţa forţelor de apăsare ale cuţitelor asupra semifabricatelor
prelucrate.
4. Norme de securitatea şi sănătatea muncii specifice
secţiilor/atelierelor de debitare
Pentru sprijin în realizarea proiectului, solicitaţi ajutorul maistrului instructor de

practică, revedeţi notiţele luate la orele de laborator tehnologic şi consultaţi
bibliografia indicată la sfârşitul acestui auxiliar curricular.

MAŞINA PENTRU ÎNDOIT TABLA (VALŢ)

CU TREI CILINDRI
1. Studiaţi cu atenţie maşina pentru îndoit tablă cu trei cilindri, aflată în dotarea
agentului economic unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Urmăriţi
funcţionarea acestei maşini.
a. Descrieţi modul de dispunere a celor trei cilindri.
.............................................................................................................................
.....
b. Explicaţi funcţionarea maşinii pentru îndoit tablă cu trei cilindri.
............................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
c. Explicaţi metoda prin care este posibilă scoaterea tablei curbate (virolei) dintre
cilindrii maşinii.
........................................................................................................................
...
d. Descrieţi metoda prin care se execută virolele de formă tronconică.
.....................................................................................................................
.....
............................................................................................................
....................

.............................................................................................................................
.
.............................................................................................................................
FIŞĂ DE LUCRU
MAŞINA CU ROLE PENTRU PRECURBAREA TABLEI

tehnologic.
1. Completaţi textul folosind cuvintele potrivite din lista de mai jos:
Maşina de precurbare simultană a capetelor tablei se compune din

doi..................................pe care se află câte o pereche de role cu profilurile curbe
şi ...............................Rolele sunt acţionate de un........................................Distanţa
dintre role se reglează în funcţie de ..........................tablei, iar distanţa dintre montanţi
în funcţie de .........................acesteia.
Cuvinte: virolă, motor electric, montanţi, lăţimea, curbarea, conjugate,

grosimea, cilindri
2. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele enunţuri:
a. La operaţia de roluire pe valţul cu trei ciindri nu este necesară precurbarea tablei.

b. Precurbarea tablei se poate realiza cu ajutorul preselor hidraulice sau pe maşini
de curbat cu traversă rotativă.
c. La maşina cu role pentru precurbarea tablelor, unul dintre montanţi este mobil,
acesta deplasându-se pe ghidajele batiului maşinii.
d. La valţurile cu trei cilindri se realizează curbarea completă a tablei, inclusiv a
marginilor de intrare şi ieşire, la o singură aşezare a tablei.
e. La maşina pentru îndoit tabla (valţ) cu patru cilindri, se precurbează mai întâi
capetele tablei, apoi se trece la curbarea completă.
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................

STUDIU DE CAZ
MAŞINI DE ÎNDOIT TABLA (VALŢURI)
La orele de laborator tehnologic aţi aflat că principalul dezavantaj al maşinilor

de curbat tabla, cu trei cilindri dispuşi simetric, îl constituie faptul că, la capetele de
intrare şi ieşire a tablei, rămân margini necurbate.
1. Urmăriţi cu atenţie funcţionarea unei maşini de îndoit cu trei cilindri.
2. Precizaţi metodele prin care este posibilă prelucrarea completă a tablei, inclusiv a
marginilor, pe valţul cu trei cilindri, fără a fi necesară operaţia separată de
precurbare.
.........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................
3. Descrieţi metodele prin care tablele se pot prelucra complet pe maşina de îndoit
cu trei cilindri.
...........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................
..............................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................

AMBUTISAREA ÎN MATRIŢE DE CAUCIUC

1. Studiaţi piesele ambutisate executate în secţiile unde desfăşuraţi stagiul de
pregătire practică. Urmăriţi cu atenţie procedeul de ambutisare în matriţe de cauciuc.
a. Descrieţi procedeul de ambutisare în matriţe de cauciuc.
..........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................
b. Ce formă va căpăta semifabricatul în urma ambutisării.
.........................................................................................................................
.............................................................................................................................
c. Explicaţi modul de scoatere a piesei ambutisate din matriţa de cauciuc.
.........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................

.............................................................................................................................
.
.............................................................................................................................

STUDIU DE CAZ
PROCEDEE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE PLASTICĂ
Conform cunoştinţelor dobândite la orele de laborator tehnologic, calitatea

pieselor ambutisate depinde de starea suprafeţei iniţiale a semifabricatului, starea
suprafeţelor active ale sculelor, jocul dintre elementele active, calitatea lubrifiantului
utilizat. Defectele mai des întâlnite sunt: zgârieturi, amprente inelare, fisuri, ruperi de
material, ondulaţii, cute, neuniformitatea grosimii pereţilor piesei.
1. Studiaţi cu atenţie o piesâ ambutisată considerată rebut.
2. Identificaţi defectul piesei ambutisate şi consemnaţi-l mai jos.
.............................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
3. Precizaţi cauzele apariţiei acestui defect.
.........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................
4. Menţionaţi eventualele metode de recuperare a piesei ambutisate.
.........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................

PROIECT
PRELUCRAREA PRIN AMBUTISARE
În perioada efectuării stagiului de pregătire practică la agentul economic,

realizaţi un proiect cu tema: „PROBLEME TEHNOLOGICE LA AMBUTISARE”
Proiectul va avea următorul conţinut:
1. Tehnologicitatea pieselor ambutisate

- factorii care influenţează tehnologia de ambutisare (raze de
racordare, complexitatea piesei).
2. Stabilirea formei şi dimensiunilor semifabricatului pentru ambutisare
- clasificarea pieselor ambutisate după formă;
- forma şi dimensiunile semifabricatelor pentru ambutisarea pieselor
de revoluţie;
- forma şi dimensiunile semifabricatelor pentru ambutisarea pieselor
de forma cutiilor pătrate şi dreptunghiulare.
3. Precizia pieselor ambutisate
- factorii care influenţează precizia pieselor prelucrate prin
ambutisare;
- defectele care apar la ambutisarea pieselor.
4. Ungerea semifabricatului la ambutisare
- condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească lubrifianţii;
- metode de aplicare a lubrifianţilor;
- curăţarea pieselor după ambutisare.
Pentru sprijin în realizarea proiectului, solicitaţi ajutorul maistrului instructor de

practică, revedeţi notiţele luate la orele de laborator tehnologic şi consultaţi
bibliografia indicată la sfârşitul acestui auxiliar curricular.

FIŞĂ DE LUCRU
DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI CONTROL


tehnologic.
1.Completaţi schema de mai jos:
După gradul de specializare,

dispozitivele de asamblare pot fi:
2. Completaţi textele de mai jos folosind următoarele cuvinte: recepţia, precizia,

aşezarea, reciprocă, verificarea, fixării.
a. Dispozitivele de asamblare se folosesc pentru ........................... corectă a

pieselor în vederea asamblării şi .......................................... subansamblurilor.
b. Dispozitivele de control se folosesc pentru ........................semifabricatelor,
pieselor şi subansamblurilor. Cu aceste dispozitive se
controlează .............................. realizării dimensiunilor,
poziţia ..................................... a suprafeţelor, atât la controlul interoperaţional, cât
şi la ..................................... pieselor finite.
3. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B:
A B
1. Element de sprijin al dispozitivului a. role, ghidaje
2. Elemente de susţinere şi de centrare a piesei b. aparat de măsurat lungimi
3. Element de măsurare şi control c. corp, placă de bază
4. Elemente de mişcare şi de ghidare d. prisme, dornuri, vărfuri
Rezolvare:..........................................................................................

.............................................................................................................................
.............................................................................................................................

STUDIU DE CAZ
SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII
Pe durata efectuării stagiului de pregătire practică la agentul economic,

urmăriţi cu atenţie indicatoarele de protecţie a muncii şi locurile unde sunt amplasate.
1. Precizaţi care dintre indicatoarele de protecţia muncii, prezentate în anexa 1,

există în atelierul / secţia unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică.
.............................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................
2. Identificaţi indicatoarele de protecţia muncii din incinta societăţii, existente în afara

atelierului / secţiei unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică.
....................................................................................................
.........................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
.............................................................................................................................
3. Precizaţi indicatoarele şi spaţiile care ar trebui semnalizate.
.........................................................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................

.............................................................................................................................

TEMATICA
STAGIULUI DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
1. Maşini utilizate la realizarea componentelor construcţiilor metalice şi utilajelor

tehnologice
1.1. Maşini de rabotat marginea tablei
ebitarea mecanică
- Ferastraie circulare
- Foarfece-ghilotină
- Foarfece circulare
- Foarfece disc
1.3. Maşini folosite la debitarea termică
- Maşini de tăiat staţionare în coordonate
- Maşini de tăiat cu braţe articulate
- Maşini de tăiat cu pantograf
- Maşini de debitat prin frecare
1.4. Maşini de îndoit tabla (valţuri)
1.5. Maşina cu role pentru precurbarea tablei
1.6. Presa de îndoit (abkant)
1.7. Maşini pentru curbat profile
1.8. Norme de securitatea şi sănătatea muncii pentru maşini de debitat, îndreptat, îndoit
şi rabotat marginea tablei
1. Dispozitive de asamblare si control

spozitivelor
nente ale dispozitivelor
ntru curbarea ţevilor
2. Procedee de prelucrare prin deformare plastică

- Ambutisarea în matriţe de cauciuc
- Ambutisarea hidraulică
- Ambutisarea prin explozie
- Norme de securitatea şi sănătatea muncii la prelucrarea prin deformare plastică
a materialelor
Aceste teme vor fi consemnate de către elevi în jurnalul de

practică!

JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:...........................................................................................
Perioada:....................................................................................
Locaţie (Agent economic şi secţie/atelier):................................................................................
Modulul:.....................................................................................................................................
Tema:........................................................................................................................................
Sarcina de lucru:........................................................................................................................
În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică, pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

6. MODALITATEA DE EVALUARE
Conform Ordinului 1702/06.08.2007, cadrele

didactice şi mentorii numiţi de angajatori trebuie să discute
despre evaluarea performanţei fiecărui elev la sfârşitul
perioadei de practică.
Art. 10. Evaluarea stagiului de pregătire practică

!
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în
permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului/stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul
de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a
unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza
notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire
practică.
Această evaluare trebuie să se bazeze pe trei surse de dovezi:

 Registrele privind reuşitele, care au fost actualizate pe tot parcursul practicii, notate
pe baza diverselor standarde din cadrul unităţilor de competenţe;
 Un test oral sau un interviu; acesta trebuie direcţionat către cerinţele privind
cunoştinţele şi înţelegerea stabilite în cadrul standardelor de pregătire (standardele
de pregătire arată clar care este natura probelor de evaluare dorite);
 Un test practic sau o demonstraţie (conform celor stabilite în standardele de
pregătire).
Testul practic (demonstraţia) va fi efectuat în paralel cu interviul oral; deseori,
întrebările legate de motivul pentru care elevul a efectuat un lucru într-un anumit mod poate
arăta în mod util nivelul de înţelegere pe care acesta îl are.

Pe lângă generarea de dovezi pentru unităţile principale de pregătire care au
constituit obiectivul practicii, elevii practicanţi vor fi evaluaţi şi pentru alte unităţi (abilităţi
cheie), cum ar fi „Lucrul în echipă” şi „Igiena şi securitatea muncii”.
Portofoliul, instrument de evaluare complex, reprezintă o alternativă la

testele standardizate, permiţând emiterea unei judecăţi de valoare bazată pe un ansamblu
de rezultate, reflectând complexitatea evoluţiei persoanei care întocmeşte portofoliul.
Conţinutul acestui instrument poate fi rezumat in 2 mari direcţii:
 Date extrase din instrumentele de evaluare formalizate sau non-formalizate.
Din prima categorie fac parte testele de cunoştinţe / grilele / chestionarele întocmite
şi administrate sub forma itemilor:
-itemi obiectivi (cu alegere duală, de tip pereche, cu alegere multiplă);
-itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt şi de completare).
Din a doua categorie fac parte instrumentele de evaluare non-formalizate: referate,
fişe de documentare, eseuri (itemi subiectivi), fişe de activitate experimentală, ş.a.m.d.
 Observaţii privind activitatea elevului practicant la agentul economic:
- observaţii privind activitatea independentă a elevilor, gradul de asumare a
răspunderii;
- cercetarea şi caracterizarea atitudinii elevilor faţă de orele de instruire practică; se
sugerează o scală cu 4 calificative, astfel: interesat / cooperant / indiferent / ostil;
- colaborarea elevului practicant cu profesorul/mentorul şi pe orizontală, cu colegii,
la nivelul respectiv;
- capacitatea de lucru în echipă;
- abilitatea de a pune întrebări; modul în care elevul practicant, sub conducerea
mentorului, dar şi independent de acesta, dovedeşte comportamente în acest
sens;
- dovezi de creativitate;
- antrenarea elevului practicant în activitatea de documentare.

7. ANEXE

ANEXA 1
INDICATOARE PROTECŢIA MUNCII
Indicator Interpretare Indicator Interpretare
Interzis focul deschis

şi interzis fumatul
Fumatul interzis
Interzisă stingerea cu
apă
Interzis pietonilor
Intrarea interzisă
persoanelor
Apă nepotabilă neautorizate
Interzis vehiculelor
de manipulare a A nu se atinge
mărfurilor
Materiale
Radiaţie laser combustibile
Radiaţii neionizante Câmp magnetic

important

Cădere cu denivelare
Împiedicare
Materiale nocive sau

iritante
Risc biologic
Pericol general
Temperaturi joase
Vehicule de
manipulare a
Pericol electric mărfurilor
Materiale radioactive
Greutăţi suspendate
Materiale toxice
Materiale corosive
Materiale inflamabile
sau cu temperaturi Materiale explozive
înalte

Furtun de incendiu
Scară
Trecere obligatorie
Obligaţii generale pentru pietoni
Protecţie individuală Protecţie obligatorie

obligatorie contra a figurii
căderii de la înălţime
Protecţie obligatorie Protecţie obligatorie

a corpului a mâinilor
Protecţia obligatorie Protecţia obligatorie

a picioarelor a căilor respiratorii
Protecţia obligatorie Protecţia obligatorie

a urechilor a capului
Protecţia obligatorie Cale (ieşire) de

a vederii salvare

Cale (ieşire) de Cale (ieşire) de

salvare salvare
Duş de securitate Brancardă
Telefon pentru
Curăţirea ochilor prevenirea şi
stingerea incendiilor
Cale de ieşire de
Extinctor salvare
Cale (ieşire) de
Prim ajutor salvare

ANEXA 2
MAŞINA ORIZONTALĂ CU PATRU ROLE

PENTRU CURBAT PROFILE
1. Studiaţi cu atenţie maşina orizontală cu patru role pentru curbat profile, aflată în
dotarea agentului economic unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică.
Urmăriţi funcţionarea acestei maşini.
a. Cum este posibilă curbarea profilelor cu rază de curbură variabilă?
Pentru curbarea profilelor cu rază de curbură variabilă, maşina

orizontală cu patru role este prevăzută cu un dispozitiv de copiere după
şablon.___________________________________________________
b. Enumeraţi factorii care influenţează precizia piesei curbate.
 caracteristicile mecanice ale materialului de curbat ________________

 forma secţiunii profilului______________________________________
 precizia maşinii de curbat____________________________________
 distanţa dintre cele două role acţionate__________________________
 precizia de execuţie şi de montare a rolelor______________________
 modul cum se sprijină aripa întinsă sau comprimată a profilului pe
pereţii laterali ai rolei________________________________________
c. Explicaţi în ce constă reglarea maşinilor de curbat profile.
Reglarea maşinilor de curbat profile constă în reglarea

distanţelor dintre role. La maşinile cu patru role, reglarea distanţei
dintre cele două role acţionate (superioară şi inferioară) are mare
importanţă, deoarece prin apăsarea acestor role pe semifabricat, se
dezvoltă forţa de frecare necesară avansării profilului printre role, în
vederea curbării. Dacă această distanţă este prea mică, presiunea pe
care o exercită rolele asupra semifabricatului va duce la subţierea şi
întinderea acestuia şi, ca urmare, pe lângă modificarea dimensiunilor
se va modifica şi unghiul dintre aripile
profilului.________________________

ANEXA 3
FIŞĂ DE LUCRU
MAŞINI FOLOSITE LA DEBITAREA TERMICĂ


tehnologic.
I. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele enunţuri:
1. În scopul creşterii productivităţii muncii, se poate aplica tăierea semifabricatelor

din tablă aşezate în pachet.
2. Înainte de prinderea în pachet, tablele trebuie să fie curăţate şi îndreptate.
3. Suflaiurile universale sunt utilizate la tăierea oţelurilor cu grosimi mai mari de 300
mm.
4. Semiautomatele de tăiat cu flacără sunt maşini de dimensiuni mici, care se
aşează şi se deplasează pe tabla de debitat.
5. La tăierea metalelor neferoase nu este necesară introducerea fondanţilor în zona
de reacţie.
Rezolvare: 1A, 2A, 3F, 4 A, 5 F_
II. La tăierea oţelurilor cu conţinut ridicat de carbon şi a oţelurilor slab aliate, se

formează structuri de călire în zona de influenţă termică. Materialul de la
marginea tăieturii se durifică şi creează dificultăţi la prelucrarea mecanică
ulterioară.
Precizaţi cele două măsuri care se pot aplica la tăierea oţelurilor care înclină
spre călire:
a. preîncălzirea metalului de tăiat până la temperatura de 100 – 150 0C__________
b. folosirea unei flăcări suplimentare de preîncălzire_________________________
III. Completaţi textul, utilizând cuvintele din enumerarea de mai jos:
Pentru asigurarea unei deplasări cât mai uniforme, pentru conducerea şi

menţinerea unei distanţe constante între vârful tăietor şi suprafaţa piesei, suflaiul
se montează pe un cărucior cu role. Căruciorul permite înclinarea suflaiului faţă
de suprafaţa piesei. Pentru executarea tăieturilor circulare, căruciorul cu suflai
poate fi ataşat la un dispozitiv-compas.
Cuvinte: circulare, constante, piesei, vârful tăietor, role.

ANEXA 4
STUDIU DE CAZ
MAŞINI PENTRU CURBAT PROFILE
Curbarea profilelor la maşina cu trei role are loc sub acţiunea apăsării pe care
o dezvoltă rola superioară şi a reacţiunilor rolelor inferioare. Deplasarea profilului se
realizează datorită forţelor de frecare care acţionează în zonele de contact dintre
rolele inferioare şi semifabricat.
Urmărind funcţionarea unei astfel de maşini, la un moment dat observaţi că

profilul de prelucrat nu se mai deplasează conform schemei de principiu.
1. Identificaţi cauza care a dus la blocarea profilului de prelucrat.
Pe măsura deplasării unei porţiuni a profilului de la intrarea în_

zona de lucru spre ieşire, săgeata se măreşte. Dacă la aceeaşi
distanţă_ între rolele inferioare, săgeata profilului creşte (datorită
coborârii rolei_ superioare), rezistenţele la deplasarea acestuia cresc.
Din această cauză se poate întâmpla ca forţele de frecare care se
dezvoltă să fie_ insuficiente pentru a asigura antrenarea
profilului.___________________
2. Precizaţi metodele prin care se poate rezolva această problemă.
a. În aceste cazuri, curbarea profilului la raza dorită trebuie realizată în __

câteva faze, cu sporirea treptată a curburii.________________________
b.Se prevăd dispozitive de apăsare
suplimentară.___________________
c. La maşinile cu trei role dispuse asimetric, prin apropierea a două role,
se poate realiza o forţă suficientă pentru antrenarea
profilului___________________________________________________

ANEXA 5
PROIECT
DEFORMAREA PLASTICĂ A TABLELOR

PRIN EXPLOZIE
1. Generalităţi
Deformarea plastică prin explozie face parte din categoria procedeelor de deformare
cu viteză şi putere mare.
Procedeul constă în aceea că metalul este deformat cu ajutorul presiunii produse prin
explozie, într-o matriţă cu forma şi dimensiunile piesei care urmează a fi obţinută. La acest
procedeu, presiunea şi viteza de deformare sunt mult mai mari decât în cazul procedeelor
clasice.
La aplicarea acestui procedeu trebuie avute în vedere următoarele: alegerea
explozibilului, mediul de transmitere a undei de explozie, forma şi dimensiunile matriţei,
natura materialului de deformat şi amenajarea locului de muncă.
2. Alegerea explozibilului
Procedeul de deformare prin explozie constă în aceea că gazele sub presiune,
produse prin explozie, întâlnind materialul, îl deformează după direcţia de deplasare a
undei de presiune. Dacă energia transmisă de explozie este destul de mare, materialul se
deplasează până întâlneşte matriţa, luând forma acesteia. În imediata apropiere a
centrului exploziei, gazele rezultate ating o astfel de viteză şi presiune, încât distrug chiar
materialele cu rezistenţă foarte mare. Acest efect este datorat brizanţei explozibilului.
Brizanţa este proprietatea unui explozibil de a distruge materialul din apropierea sa,
chiar dacă acesta nu este închis din toate părţile. Brizanţa unui explozibil este aproximativ
proporţională cu viteza de detonare.
Prin viteză de detonare se înţelege viteza de propagare a undei de presiune din
centrul exploziei. Cu cât distanţa de la centrul exploziei se măreşte, cu atât presiunea şi
viteza de propagare a undei de presiune se micşorează. Cu toate acestea, impulsul pe
care unda de presiune îl transmite unui obstacol este destul de puternică, chiar la o
distanţă relativ mare de centrul exploziei. Materialul pe care unda de presiune îl întâlneşte
este supus nu numai acţiunii acesteia, ci şi impulsului mediului în care se propagă această
undă.
Ca material explozibil, pot fi utilizaţi toţi explozibilii brizanţi (trotil, acid picric, tetril,
pentrită, hexogen, nitroglicerină gelatinizată). Din motive de securitate a muncii, se
recomandă folosirea explozibililor cu brizanţă redusă (pulbere neagră, pulbere cu
nitroceluloză, pulbere cu nitroglicerină).
3. Forma încărcăturii explozibile

Forma încărcăturii explozibile are o mare importanţă. Astfel, la folosirea încărcăturii
sferice, presiunea se propagă simultan în toate direcţiile.
S-a constat însă că, în acest caz, presiunea exercitată asupra plăcii de bază a
matriţei, este foarte mare, pe de o parte, iar pe de altă parte produce o deplasare a
semifabricatului în sus, influenţând negativ forma finală a piesei.
Folosirea încărcăturii cilindrice, aşezată în axa piesei, permite dirijarea aprinderii –

de la mijloc, de sus sau de jos.
Cu o astfel de încărcătură explozibilă amorsată de la capătul de jos, deformarea

tablei se produce de jos în sus, astfel încât placa de bază a matriţei este mai puţin
solicitată, iar aerul cuprins între semifabricat şi matriţă se evacuează mai uşor.
În cazul exploziei în apă, se formează unde conice de şoc, care apasă şi deformează
întâi partea inferioară, înaintând cu deformaţia spre partea superioară. Deformarea nu se
desfăşoară cu intensitate constantă în timp, ci pulsator. Aceasta favorizează netezirea
cutelor la table subţiri, de către impulsurile de presiune.
4. Modul de transmitere a undei de şoc

La alegerea mediului în care se efectuează explozia, trebuie să fie luat în considerare
şi efectul undelor care se reflectă de pe placa de bază a matriţei. Dirijarea undelor reflectate
se face cu ajutorul formei încărcăturii, a amplasării acesteia şi a locului în care se face
aprinderea.
Ca medii pentru transmiterea undei de şoc a exploziei, se folosesc: aerul, apa, nisipul
etc.
Rezultate bune au fost obţinute prin folosirea apei, deoarece aceasta are
compresibilitate mică şi masă specifică mare.
5. Forma, dimensiunile şi materialul matriţei

Forma şi dimensiunile matriţei sunt determinate, în primul rând, de forma şi
dimensiunile piesei care se prelucrează şi în al doilea rând, de particularităţile procedeului
de ambutisare. Având în vedere faptul că, la partea superioară presiunea undei de şoc are
valoare mai mică, este posibil ca deformarea materialului să fie incompletă.
Pentru a evita acest neajuns, matriţa se prelungeşte, în sus, cu o porţiune de

aproximativ 50 mm.
Matriţa trebuie prevăzută cu orificii de evacuare a aerului cuprins între semifabricat şi

pereţii matriţei.

Executarea unei găuri centrale pentru evacuarea aerului, nu dă rezultate bune la
ambutisarea tablelor subţiri, deoarece tabla începe să se deformeze în partea centrală,
obturând orificiul şi împiedicând evacuarea aerului din celelalte zone.
În cazul folosirii explozibilului în formă de cilindru, când aprinderea se face la partea

inferioară, evacuarea aerului este favorizată de modul de acţionare a undelor de şoc. În
afară de aceasta, între cele două semimatriţe este prevăzut un spaţiu prin care aerul poate
fi evacuat.
6. Natura materialului de deformat

Prin explozie se pot deforma materialele care prin procedeele obişinute, la viteze şi
presiuni normale, nu pot fi deformate.
La alegerea materialului trebuie avut în vedere faptul că, după deformare, acestuia i
se modifică unele dintre caracteristicile mecanice (alungirea, limita de curgere, rezistenţa).
Cordoanele de sudură manifestă uneori tendinţa de fisurare.
Din acest motiv, se recomandă ca, la ambutisarea unor piese de dimensiuni mari,
formate din elemente sudate, sudarea să se facă după ambutisarea prin explozie.
7. Amenajarea locului de muncă

Deoarece deformarea se face cu ajutorul unui explozibil trebuie ca, în afară de
condiţiile tehnologice, să fie asigurate condiţiile de securitate a muncii.
Locul de muncă trebuie să fie amplasat la distanţă corespunzătoare de clădiri, să

aibă asigurate căile de acces necesare, să fie prevăzut cu dig de protecţie împotriva undei
de şoc a exploziei.

8. BIBLIOGRAFIE
N.Huzum, G. Rantz „Maşini, utilaje şi instalaţii din industria

construcţiilor de maşini”, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1979
I. Oprean „Tehnologia de fabricaţie a utilajului

chimic”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1971
V. Mărginean, D. Teodorescu „Utilajul şi tehnologia construcţiilor

mecanice”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1987
M Teodorescu, Gh. Zgură „Tehnologia presării la rece ”, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
ORDIN MECT 1702 din 06.08.2007 -

******* referitor la aprobarea convenţiei cadru
privind efectuarea stagiului de pregătire
practică în întreprindere/instituţie publică de
către elevii din învăţământul profesional si
tehnic
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 – Legea

******* securităţii şi sănătăţii în muncă


Utilizarea Masinilor Si Dispozitivelor Specifice Executarii Construct Metal Si Utilajului Tehnol

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilizarea Masinilor Si Dispozitivelor Specifice Executarii Construct Metal Si Utilajului Tehnol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Utilizarea maşinilor şi dispozitivelor

Carmen Călinescu - profesor inginer, grad didactic I, Grupul Şcolar

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

1. Competenţe specifice modulului de practică.................................................................4

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează

3. Modalitatea de organizare a practicii.............................................................................7

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii....................................................15

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 3

 Igiena şi securitatea muncii

 Utilizarea maşinilor şi dispozitivelor

1. Stabileşte necesarul de maşini şi dispozitive specifice

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 4

Stagiul de pregătire practică (90 ore)

 executarea elementelor de construcţii

 executarea construcţiilor industriale, civile şi agricole (hale, hangare, buncăre,

În cadrul parteneriatelor încheiate între

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 5

Precizaţi atelierele/secţiile în care se poate efectua practica.

Prezentaţi informaţii privind plata şi obligaţiile sociale, conform convenţiei

Descrieţi facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică.

Precizaţi obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 6

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 7

Conţinuturile modulului “Maşini şi dispozitive

 30 ore – laborator tehnologic

Pe parcursul practicii comasate, veţi aprofunda priceperile şi deprinderile practice în

Odată ce agentul economic a convenit să furnizeze practica la locul de muncă, se

Art. 5. Responsabilităţile practicantului

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 8

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 9

Prezentaţi regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 10

Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă reprezintă o

Sănătatea și securitatea în muncă constituie în prezent una dintre cele mai

Legea 319/2006 - Legea securitătii şi sănătăţii în muncă

Această lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au

lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 11

prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate

eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului,

accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia

boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei

echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în

echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 12

pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală

stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau

securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având

incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,

boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 13

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR PRIVIND PROTECŢIA MUNCII

a. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;

a. prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale;

3. Ce este accidentul de muncă ?

a. lovirea organismului în timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă;

4. Accidentul suferit de un lucrător pe traseul de deplasare de la firmă la domiciliu