Uneori denumita si “filosofie morala”, etica se preocupa cu ceea ce este corect si gresit din punct de

vedere moral. Termenul se aplica, de asemenea, oricarui sistem sau teorie cu valoare morala. Unii
autori considera ca etica se ocupa de ceea ce este bine (adica de valorile si virtutile pe care omul ar
trebui sa le cultive) si ceea ce este corect (adica care sunt indatoririle morale ale omului).
In a doua jumatate a secolului al XX-lea insa, au devenit proeminente chestiunile legate de
egalitatea rasiala si sexuala, drepturile omului si justitie, precum si cele legate de valoarea vietii
umane, care au dat nastere unor controverse cu privire la avort si eutanasie. In stransa legatura cu
acestea sunt si implicatiile etice ridicate de dezvoltarea tehnicilor de reproducere, cum ar fi fecundarea
in vitro, bancile de sperma, manipularea genetica si clonare. De aceste probleme se ocupa bioetica.
Cuvantul “bioetica” a fost pentru prima oara folosit in Anglia, in anul 1970, de catre Potter si
Hellegers, cu referire la etica mediului, respectiv la etica medicala[9] si provine din limba greaca
(“bios”- viata si “ethos”- morala). Trebuie remarcat insa faptul ca inainte de introducerea acestui
termen de catre cei doi, inca din anul 1969, aparuse faimosul Hastings Center sub influenta filosofului
Daniel Callahan si psihiatrului Willard Gaylin, care se ocupau cu studierea si elaborarea de norme, mai
ales in domeniul cercetarii si experimentarii biomedicale, fara insa a folosi termenul de bioetica.

Pentru cei mai multi, campul de actiune al bioeticii ar trebui sa se limiteze la:

 Inginerie genetica
 Procreatie asistata medical
 Avortul terapeutic
 Diagnostic prenatal, diagnostic postnatal, sfat genetic
 Experientele pe fiintele umane
 Eugenia, inclusiv sterilizarea handicapatilor genetic
 Terapia indarjita
 Eutanasia – dreptul de a muri demn
 Dreptul la adevar – cat trebuie comunicat bolnavului

Punctul culminant al tehnologiei reproductive este dat de ingineria genetica. Probabil aceasta va fi
tema dominanta in etica secolului XXI. Incercarile tot mai dese de clonare a oamenilor, dupa ce in
prealabil s-a reusit clonarea mai multor animale, reprezinta o noua  provocare pentru bioetica.
Bioetica este o disciplina care nu se limiteaza doar la teoretizarea pe marginea fundamentelor vietii,
ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise privind comportamentul lor fata de ceea ce
numim viata. Bioetica  preia o serie de elemente si de principii din biologie si medicina, din
deontologia medicala, dar si din alte discipline si domenii de activitate (cum ar fi: filosofia, sociologia,
psihologia, dreptul) si pe baza lor, clarifica deciziile si alegerile posibile din punct de vederetehnic, in
biologie, genetica si medicina.

Bibliografie:
http://www.culturavietii.ro/2011/12/10/bioetica-pe-intelesul-tuturor-articol-introductiv/
http://sacri.ro/_/files/texte/problemebio.htm